Pe aceeași temă
BOGDAN CHIRIŢOIU (preşedintele Consiliului Concurenţei din România):
2010 a fost un an în care Consiliul Concurenţei din România, cu aceleaşi resurse, a reuşit să facă mai mult şi mai repede şi, în acelaşi timp, dă semne că poate învăţa să facă lucruri noi. În anul trecut a crescut numărul de investigaţii cu 15%. În acelaşi timp, a crescut mult numărul de cazuri care au fost terminate, numărul de cazuri cu sancţiuni şi volumul sancţiunilor. Avem cazuri locale şi naţionale, fiecare are relevanţa lui. Unele devin mai relevante cu trecerea timpului, cum e cel legat de o problemă aparent punctuală a unei benzinării din Bucureşti, dar care acum ajunge să aibă concurenţă pe piaţa de desfacere a combustibililor, odată cu anunţata intrare a SOCAR-ului pe piaţa de retail.
Sunt două cazuri pe care vreau să le scot în evidenţă. Unul a vizat Consiliul Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR), pe care l-am sancţionat pentru preţuri minime impuse. E un caz important, deoarece genul acesta de comportament afectează multe firme mici şi medii. În general, firmele româneşti sunt victimele unor tarife peste nivelul pieţei. Când ai un tarif minim, evident că preţul va fi mai mare decât ar fi rezultat din concurenţa pe piaţă. În acelaşi timp, e o perioadă care ilustrează preocuparea pentru profesii liberale, într-un efort pur românesc în efortul european de liberalizare a pieţei de servicii. Suntem atenţi la zona profesiilor liberale, al căror nume la noi e un pic ironic, pentru că au o tendinţă de a fi foarte neliberale, de a se închide, de a încerca să pună bariere pe piaţă şi de a stabili tarife minimale. Cazul CECCAR este remarcabil pentru că, procentual, a primit cea mai mare amendă dată de Consiliu - e singurul caz când ne-am apropiat de maximum legal de 10% din cifra de afaceri.
Alt caz important este cel al Poştei Române, o investigaţie care a durat 5 ani, printr-un verdict de abuz de poziţie dominantă. Abuzul de poziţie dominantă e relativ nou sau mai puţin răspândit în practica noastră. Poşta Română e o mare firmă de stat, care, în opinia noastră, a abuzat de poziţia ei şi a făcut rău unor companii mai mici prezente pe piaţă. La momentul respectiv, a fost, ca volum, cea mai mare amendă pe care a dat-o Consiliul. E adevărat că, după câteva luni, a venit cazul Orange şi Vodafone, care sunt noul nostru maxim.
Astea sunt dovezile că instituţia noastră a început să se mişte cât mai repede. Am reuşit să finalizăm jumătate din investigaţiile de peste 3 ani. Media europeană e undeva la 2 ani şi aceasta e ţinta noastră, să rezolvăm cu prioritate investigaţiile care durează mai mult de 2 ani. Suntem încrezători că anul acesta vom reuşi să finalizăm şi celelalte cazuri care putem spune că trenează.
Dintre lucrurile noi pe care le face Consiliul, din punct de vedere procedural, e remarcabil faptul că am reuşit, după 7 ani, să avem primul caz de clemenţă. Asta înseamnă că o firmă vine la Consiliu şi ne dă dovezi în baza cărora putem să sancţionăm alţi participanţi la cartel. În schimbul acestei colaborări cu noi, firma respectivă scapă de sancţiuni. Într-un caz relativ mic, pe o piaţă locală de taximetrie, am reuşit să finalizăm cu succes primul caz de clemenţă. Mai sunt dosare în lucru şi sper că vor fi cazuri mai mari pe care să le finalizăm în acest an, dar important e că am spart gheaţa. Nu e uşor să convingi firmele româneşti să colaboreze cu autorităţile şi să prezinte dovezi de încălcare a legii de către ei şi alţi parteneri ai lor, şi e important să introducem această practică în cultura firmelor româneşti, pentru că ajută mult activitatea noastră de a combate şi de a sancţiona încălcarea legii. Unul dintre motivele pentru care investigaţiile noastre durează mai mult decât în restul Europei este că nu avem cazuri de clemenţă. Evident, e mult mai uşor să finalizezi o investigaţie când vine cineva şi-ţi dă pe tavă dovezile, decât dacă trebuie să sapi tu după ele, să le smulgi de la participanţii la un cartel.
Încercăm să ne reluăm rolul important în zona ajutorului de stat. Vrem să fim mai mult decât un canal de comunicare între Guvernul României, diferite instituţii publice din România şi Comisia Europeană şi să contrubuim la politica de ajutor de stat a ţării. Asta înseamnă, pe de o parte, o coordonare între diferiţii furnizori de ajutor de stat şi, pe de altă parte, acordarea de expertiză pentru a identifica acele instrumente ale ajutorului de stat care funcţionează. Pentru asta, am elaborat două studii de impact, asupra ajutoarelor de restructurare şi asupra celor de dezvoltare. Le-am pus la dispoziţia unui instrument nou creat, Consiliul Interministerial pentru Ajutor de Stat, care reuneşte furnizorii de ajutor de stat, sub autoritatea primului ministru. Ne propunem ca, prin acest consiliu interministerial, să reuşim o mai bună coordonare între ministerele care furnizează ajutor de stat. Au fost cazuri în trecut când un minister voia să dea ajutor de stat şi ne trezeam că Ministerul de Finanţe nu-l bugeta. Pe viitor, vom evita astfel de situaţii.
Altă zonă în care am fost activi este partea de avizare şi presupune intervenţia noastră în procesul de legiferare. În primul rând, după o idee inspirată de OECD, am convins guvernul să introducă instrumentul nostru de evaluare a impactului actelor normative asupra mediului concurenţial. Acum, în principiu, fiecare instituţie publică, iniţiind o lege, va trebui să răspundă şi acestor întrebări care ţin de eventualul impact asupra mediului concurenţial. Dar, cum e în România, e mai simplu să pui ceva în lege decât să se şi respecte. Am făcut primul pas, avem o hotărâre de guvern în acest sens. Acum urmează ca, în mod sârguincios, să urmărim dacă ministerele completează în mod serios formularul respectiv. Cea mai importantă intervenţie pe cadrul legislativ anul trecut a fost contribuţia noastră la Ordonanţa 50, privind creditele populaţiei. Aici suntem mulţumiţi că am reuşit să convingem, după foarte multe discuţii, atât guvernul, cât şi parlamentul şi instituţiile europene. România e unul dintre statele Uniunii Europene care au exclus complet comisioanele de rambursare anticipată, atât la creditele noi, cât şi la creditele vechi. Acesta e un rezultat care, credem noi, contribuie mult la creşterea concurenţei pe piaţa bancară. Vedeţi, în ultimele luni, multe oferte de refinanţare, facilitate de faptul că oamenii nu mai trebuie să acopere comisioanele, care erau 3% în mod normal, dar puteau să ajungă la 45% din soldul creditului.
În fine, am introdus anul trecut în lege posibilitatea angajamentelor şi acum suntem aproape să ajungem la o formulă cu Liga Profesionistă de Fotbal privind drepturile de televizare a meciurilor din campionatul intern. Angajamentele sunt importante pentru că, împreună cu sancţiunile pe care le dăm, cu studiile utile pe care le facem, ne vor conduce ca, încet-încet, să ne formulăm un mod de a înţelege funcţionarea anumitor pieţe. Deci angajamentele ne vor informa despre ce nu merge bine într-o piaţă. Cred că am ajuns să avem deja o idee despre piaţa farmaceutică, o zonă în care au fost multe investigaţii. Sectorul financiar e o altă piaţă de care suntem interesaţi şi despre care începem să avem o viziune. Sunt altele unde Consiliul va trebui să se concentreze mai mult şi o să ajung imediat la piaţa energiei, care va fi una dintre priorităţile noastre în acest an.
Unul dintre lucrurile importante pe care le-am făcut anul trecut este că am început să devenim donatori de asistenţă internaţională. În urmă cu 2 ani, România a terminat programul de training, deci am primit noi asistenţă din partea altor ţări, iar acum sunt foarte fericit că, împreună cu parteneri din Austria şi Letonia, am câştigat contractul de training pentru Republica Moldova. Este un proiect pe care l-am lansat acum două săptămâni şi căruia îi vom acorda toată atenţia şi resursele necesare.
Acestea au fost realizările Consiliului Concurenţei. Acum, vreau să vă spun ceea ce Consiliul nu poate să facă. Dacă în socialism aveai un sistem de control al preţurilor, prin care, în principiu, toate preţurile erau fixe, dar nu găseai nimic, noi nu suntem varianta postcomunistă sau capitalistă a acestuia. Consiliul nu poate să fie un fel de mercurial capitalist, din două motive. Primul – pentru că nu acesta e mandatul nostru. Noi trebuie să asigurăm funcţionarea eficientă a preţurilor, care contribuie la reducerea presiunii inflaţioniste pe ansamblul economiei, dar nu garantează că preţurile rămân fixe. Preţurile trebuie să semnalizeze dacă anumite resurse şi mărfuri sunt mai rare. În al doilea rând, nu putem fi o soluţie pe termen scurt pentru preţuri. Prin natura noastră, vom sancţiona întotdeauna lucrurile care s-au întâmplat deja, deci trebuie ca mai întâi să avem o încălcare a legii. Singurul mod în care noi putem să prevenim anumite fapte este dacă dăm nişte sancţiuni suficient de mari, care s-ar putea să-i sperie pe cei care se pregătesc să încalce legea.
Ce ne propunem să facem în acest an? Cum am spus, trebuie să terminăm o serie de investigaţii care au mai mult de 3 ani. Asta implică că vom finaliza investigaţii pe pieţe importante, cum este sistemul bancar şi piaţa combustibililor. Înainte de asta, probabil că în următoarele luni vor fi finalizate o serie de cazuri pe piaţa farmaceutică şi undeva spre sfârşitul anului ne aşteptăm să terminăm unele dintre cazurile pe care le avem pe partea de retail, la vânzarea de alimente. Pe partea legislativă, vor fi două zone de care ne vom ocupa. Pe de o parte, până acum am avut o directivă privind creditul către populaţie fără garanţie imobiliară, acum discutăm creditul ipotecar la nivel european. România e deja mai avansată, deoarece am luat de anul trecut o serie de măsuri nu numai asupra creditului fără garanţie, ci şi asupra celui cu garanţie. Suntem cu un pas înaintea UE şi vom fi atenţi la formularea poziţiei României privind creditul ipotecar. Tot pe piaţa creditelor financiare, avem o zonă importantă a mijloacelor de plată, a cardurilor. Din nou, aşteptăm să vedem decizia UE şi urmărim situaţia în România. Nu în ultimul rând, zona de energie va fi importantă pentru noi. Aici, pe de o parte, există noul pachet de legi pentru energie, care implică o mai strânsă colaborare între autorităţile de concurenţă şi reglementatorii de energie din ţările UE. În acelaşi timp, România e supusă unei anumite presiuni pentru liberalizarea pieţei de energie. Guvernul trebuie să prezinte FMI un calendar de liberalizare, iar Comisia Europeană ne-a cerut acum două luni să venim cu un plan în acest sens.
IULIAN IANCU (preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Sevicii a Camerei Deputaţilor):
Economia României, conform Constituţiei, garantează libera iniţiativă şi concurenţa. Cheia Tratatului european este asigurarea nedistorsionării concurenţei în piaţa comunitară. Pe lângă libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor, a mărfurilor şi a capitalului - atributele cheie într-o economie de piaţă liberă -, garantarea unei concurenţe, a unui cadru concurenţial transparent, a unei competiţii libere joacă un rol esenţial. Datele Institutului Naţional de Statistică ne spun că, din păcate, am ajuns la o inflaţie de 8,01%, cea mai mare din august 2008 până azi. De curând, la Londra se anunţa că s-a depăşit vârful istoric al preţurilor produselor petroliere din cauza cursului dintre liră şi dolar. În România, pâinea, zahărul, uleiul, cartoful, legumele şi produsele petroliere sunt cele 6 elemente a căror pondere influenţează capital inflaţia. Dacă ne uităm în analiza pe lanţ la aceste produse, vom observa cum influenţează Consiliul Concurenţei viaţa noastră de zi cu zi. Să luăm produsele alimentare. De la producătorul de alimente din această ţară, dintr-o dată se interpun intermediari, apare o cartelare a acestui tip de achiziţie şi modificarea imediată a preţului, care este distorsionat ulterior în faza de intrare în supermarketuri. Existau anumite centre care asigurau o piaţă liberă a legumelor şi fructelor. Ea a dispărut, a fost vândută unui alt tip de comerciant şi acum este iarăşi cartelat acest tip de produs. Mergem mai departe, la produsele petroliere. Observaţi protestele care au apărut de 3 luni încoace. Strigătele de ajutor se îndreaptă către Consiliul Concurenţei. Trebuie să devenim o economie de piaţă viabilă, în care există mai mulţi jucători şi aceşti jucători, prin legile specifice pieţei, să exercite şi să determine preţurile libere. Recent, Consiliul Concurenţei a fost invitat să intervină pentru că în aria altei autorităţi a statului, Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), au crescut preţurile de 4-5 ori în zona de autorizare şi licenţiere. Consiliul este invitat să vadă dacă se creează un monopol, de ce e de 4 ori preţul mai mare la lift. Observaţi că v-a crescut preţul la apă. Este un monopol exercitat de Apa Nova, care doreşte să controleze şi preţurile distribuitorilor din vecinătate, pentru simplul motiv că este poducătorul şi transportatorul.
Din tot palierul instituţiilor democratice din acest stat, dar mai ales dintre cele de natura partidelor politice, cu toţii trebuie să fim alături de Consiliul Concurenţei, pentru că agenţii economici, în condiţii de criză, au tendinţa să aibă comportament discreţionar şi neconcurenţial, din două motive: să se salveze, unii dintre ei, iar alţii să-şi maximizeze profitul. Or, acest tip de comportament nu mai poate fi soluţionat nici de guvern, nici de piaţă şi atunci trebuie să vină un reglementator, care trebuie să aibă o susţinere deplină, în primul rând în cadrul legislativ primar. Apoi, trebuie să avem grijă ca această autoritate să nu fie agresată. Cunosc cazuri de agresiune directă, ameninţare, presiune.
Am foarte mare încredere în această echipă a Consiliului, care oferă o expertiză de cea mai înaltă valoare. Aveţi nevoie de o susţinere legislativă în ceea ce înseamnă independenţa dvs. totală şi salarizarea - trebuie să aveţi o salarizare diferită de a altor autorităţi, pentru atragerea celor mai buni experţi - ca să asiguraţi un cadru deplin concurenţial şi transparent în România.
LIVIA CONSTANTINESCU (Camera de Comerţ Americană în România, AmCham):
Consiliul Concurenţei devine din ce în ce mai activ, ceea ce pe noi ne bucură foarte mult. În primul rând, apreciem sancţionarea încălcării Legii concurenţei, deoarece ne dorim un mediu de afaceri cât mai concurenţial. La fel, ne bucurăm să vedem progrese în ceea ce priveşte aplicarea cât mai efectivă a legislaţiei şi inclusiv scurtarea termenelor procedurilor de investigaţie, care corectează într-un mod pregnant piaţa, pentru că o anumită investigaţie finalizată, inclusiv atunci când este cazul aplicării unor amenzi, disciplinează mai mult practica şi ajută şi avocaţii, şi mediul de business să înţeleagă care este importanţa respectării legislaţiei. Apreciem şi faptul că există o serie de investigaţii intersectoriale în curs sau care deja au fost finalizate. Considerăm că la momentul finalizării unei investigaţii sectoriale, acel raport, care descrie într-o manieră foarte tehnică şi de cele mai multe ori foarte aprofundată piaţa respectivă, îi ajută pe toţi actorii de pe piaţă, atât din mediul privat, cât şi autorităţile publice să înţeleagă mai bine mecanismele care guvernează piaţa respectivă.
Aş dori să salut deschiderea pe care Consiliul Concurenţei a arătat-o faţă de mediul privat, faptul că s-a respectat procedura de dezbatere publică, faptul că am avut întotdeauna o uşă deschisă pentru a prezenta recomandările noastre privind îmbunătăţirea cadrului legislativ şi adaptarea lui la standardele europene.
În calitate de coordonator al comitetului de concurenţă al AmCham, subliniez că, pentru companiile private, mari şi mici, respectarea Legii concurenţei, atât intern, în cadrul firmei, cât şi de către ceilalţi actori de pe piaţă este foarte importantă. În calitate de avocat şi consilier al firmelor, observ că există o creştere semnificativă a gradului de înţelegere a mecanismelor concurenţiale, a legislaţiei şi a restricţiilor, atât în ceea ce priveşte acordurile cu partenerii comerciali, distribuitori sau furnizori, cât şi în ceea ce priveşte interacţiunile cu concurenţii. Consiliul Concurenţei a avut un rol atât prin activitatea de sancţionare, cât şi prin activitatea de analiză sectorială, în creşterea gradului de respectare a legislaţiei concurenţei.
Nota redacţiei: Raportul de activitate pentru 2010 al Consiliului Concurenţei poate fi consultat pe site-ul instituţiei: www.consiliulconcurentei.ro.
