Pe aceeași temă
De la 1 iulie, la şapte ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Polonia preia Preşedinţia Consiliului UE. Până la sfârşitul acestui an, primul ministru şi alţi membri ai guvernului polonez vor reprezenta Consiliul UE, iar ministerele poloneze vor coordona sute de întâlniri oficiale şi neoficiale ale reprezentanţilor statelor membre. Rolul de conducere al Preşedinţiei constă în elaborarea unor înţelegeri între statele membre, mai ales în cazul în care sunt puse în discuţie probleme dificile şi controversate. Cu alte cuvinte, este vorba de a reprezenta Consiliul în faţa instituţiilor Uniunii Europene şi a Parlamentului European.
Preşedinţia la Consiliul UE este o enormă provocare pentru Polonia. Pe de o parte, este necesar un grad mare de activism politic, de planificare, ca şi de calităţi organizatorice excepţionale. Pe de altă parte, este vorba de o mare şansă pentru polonezi de a modela Uniunea Europeană în sine. Ne-am pregătit foarte sârguincios pentru realizarea acestei activităţi. Acum a venit timpul să verificăm corectitudinea alegerilor şi concepţiilor noastre. Justeţea alegerii noastre va fi demonstrată de scopurile pe care ni le-am propus spre a fi atinse.
În cadrul Preşedinţiei, Polonia va urmări să îndrepte Uniunea Europeană pe cale dezvoltării economice, ca şi a consolidării puterii politice a acesteia. Pe parcursul următoarelor şase luni, dorim să ne concentrăm asupra a trei priorităţi. Prima: integrarea ca sursă de creştere. Suntem adepţii hotărâţi ai întăririi creşterii economice a Uniunii prin: dezvoltarea pieţei interne, utilizarea bugetului UE în vederea construirii unei Europe competitive, dezvoltarea serviciilor electronice, ca şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Tocmai în perioada de criză, bugetul Uniunii trebuie să devină un instrument investiţional, care să favorizeze creşterea economică a UE. Elementul principal al politicii investiţionale a Uniunii este şi trebuie să rămână politica de coeziune, care să servească la realizarea scopurilor strategiei Europa 2020. A doua prioritate: Europa sigură - hrană, energie, apărare. În conformitate cu aceasta, dorim să ajungem la o îmbunătăţire simţitoare a situaţiei în cele trei domenii de siguranţă menţionate, dar, totodată, să creştem siguranţa macroeconomică şi financiară prin creşterea supravegherii pieţelor financiare.
Preşedinţia poloneză declară că va face analiza situaţiei politicii energetice externe a UE, ca şi voinţa de a accelera lucrările legate de noua strategie energetică. Un element esenţial al Preşedinţiei poloneze la Consiliul UE va fi, de asemenea, întărirea capacităţilor militare şi civile ale Uniunii. Preşedinţia va sprijini activităţile în favoarea consolidării dialogului direct între UE şi NATO. Ultima prioritate: Europa, beneficiara deschiderii. După aprecierea noastră, trebuie să tindem spre extinderea zonei de valori şi reglementări europene prin lărgirea în continuare a UE şi dezvoltarea colaborării cu statele vecine Uniunii, ceea ce se va concretiza în mod practic, în luna septembrie, prin Întâlnirea la vârf a Parteneriatului Estic de la Varşovia. Nutrim speranţa că în mandatul polonez vom reuşi să semnăm Tratatul de Aderare a Croaţiei, ceea ce va reprezenta o etapă succesivă de lărgire a UE.
Realizarea priorităţilor în cadrul Preşedinţiei Poloniei la UE necesită o colaborare din partea celorlalţi parteneri comunitari, dar mai ales căutarea şi găsirea unor aliaţi pregătiţi să împărtăşească punctul nostru de vedere. În acest context, trebuie subliniat nivelul deosebit de favorabil al relaţiilor bilaterale Polonia-România. Avem legături istorice comune, iar stabilitatea politicii externe româneşti, ca şi apropierea punctelor de vedere ale Bucureştiului în cadrul NATO şi la forul UE fac ca România să fie un partener important al Poloniei. O dovadă a acestui lucru o constituie frecventele contacte politice şi economice, ca şi dezvoltarea colaborării culturale.
În anul 2009, preşedinţii Lech Kaczyński şi Traian Băsescu au semnat Declaraţia Comună referitoare la Parteneriatul Strategic. Un an mai târziu, în septembrie 2010, în timpul vizitei la Bucureşti a actualului preşedinte al Republicii Polone, Bronisław Komorowski, s-a semnat Planul de Acţiune interguvernamental, care constituie detalierea domeniilor incluse în Parteneriatul Strategic. Şi colaborarea economică dintre Polonia şi România se derulează cu succes. În anul 2010 schimburile comerciale reciproce au atins valoarea record de până acum – 2730,6 milioane de euro (export din Polonia – 1748,9 milioane de euro, import din România - 981,7 milioane de euro). Pe lista celor mai importanţi parteneri comerciali ai României în anul 2010, Polonia s-a situat pe locul nouă din punct de vedere al valorii schimburilor comerciale. Autorităţile României sprijină minoritatea poloneză, reprezentată de Uniunea Polonezilor din România, cu sediul la Suceava. Uniunea aceasta este reprezentată şi în parlament.
De la mandatul la Preşedinţie al Poloniei la UE se aşteaptă realizarea în comun a conducerii politice, care nu constă doar în adoptarea unor decizii de rutină, dar care poate întări UE ca întreg, promovând un punct de vedere comun general european. Polonia, care preia Preşedinţia după Ungaria, doreşte ca vocea statelor din Europa Centrală şi de Est să se facă mai bine auzită pe continent. Dorim ca în timpul Preşedinţiei să consolidăm statutul Poloniei, ca un partener apreciat şi esenţial în dezbaterile din cadrul UE şi, totodată, ca stat care se situează la un înalt nivel de responsabilitate în ceea ce priveşte politica externă a Uniunii. Sunt convins că Polonia este bine pregătită pentru a fi la nivelul acestei cerinţe.
MAREK SZCZYGIEŁ, este ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti.
Citeste si despre: presedintia UE, guvernul polonez, politica investitionala, parteneri comunitari, colaborare economica.
