Pe aceeași temă
Aceste două decenii au schimbat total economia poloneză. Dintr-un stat care se afla pe marginea falimentului – cu o puternică inflaţie, o industrie îmbătrânită şi cu interminabile lipsuri de articole de bază, atât produse alimentare, cât şi bunuri de folosinţă îndelungată -, Polonia a devenit o ţară cu o economie stabilă şi inovatoare, care a recuperat rapid întârzierile acumulate în perioada socialismului real.
Potenţialul economiei poloneze a fost evidenţiat în timpul crizei financiare globale, care s-a declanşat în anul 2008. În pofida recesiunii, în 2009, Polonia a reuşit să nu-şi micşoreze produsul intern brut (PIB), înregistrând o creştere a economiei de 2%. În 2010, creşterea economică a atins aproape 4% şi, desigur, în anul curent, economia Poloniei va creşte şi mai mult. Merită, de asemenea, să privim cu atenţie şi la reţeta poloneză în faţa crizei.
La succesul nostru a contribuit, printre altele, şi politica monetară prudentă practicată de banca centrală independentă. Aceasta a permis stagnarea rapidă a inflaţiei şi stabilizarea ei la un nivel scăzut. Colacul de salvare financiară a polonezilor la apogeul crizei l-a constituit cursul valutar mobil, care a nivelat urmările negative ale dezechilibrelor economice din lume, printre care şi scăderea cererii globale la consum. Politica monetară independentă şi valuta proprie – zlotul polonez – s-au demonstrat a fi o adevărată binefacere în timpul crizei. Totuşi, scopul strategic atât al guvernului, cât şi al băncii centrale rămâne adoptarea rapidă a valutei europene comune – euro. Suntem convinşi că intrarea în zona euro, într-o perspectivă mai lungă, va fi pentru polonezi, ca şi pentru economia poloneză, mai benefică, lucru confirmat şi de studiile efectuate.
Supravegherea eficientă şi permanentă a pieţei financiare, inclusiv a sectorului bancar – realizată de o instituţie independentă, Comisia de Supraveghere Financiară –, a făcut, ca şi în cazul celor mai mari tulburări, Polonia să-şi păstreze o mare stabilitate a sistemului financiar. Această supraveghere este consolidată – în afara microcontrolului efectuat de Comisia de Supraveghere Financiară la Banca Naţională a Poloniei - şi de supravegherea macroeconomică a pieţei financiare, în conformitate cu trendul european. Sistemul bancar este eficient şi sigur, dar sistemul financiar nu este reprezentat numai de bănci. Bursa Hârtiilor de Valoare din Varşovia, privatizată în 2010, a devenit cel mai mare centru financiar din această parte a Europei. În incinta acestei Burse – reactivată în 1991 – au fost cotate nu numai societăţile poloneze, ci firme din toată Europa Centrală şi de Est.
Criza financiară a dezvăluit slăbiciunea multor economii din ţările europene, dintre care cele mai arzătoare sunt datoriile supradimensionate şi deficitele umflate ale finanţelor publice. Această problemă nu a ocolit nici Polonia. Încetinirea creşterii economice a scos la iveală dezechilibrele structurale din finanţele publice poloneze. Totuşi, datoria publică poloneză este încă mică în comparaţie cu alte state europene – reprezintă mai puţin de 55% din PIB. Litera Constituţiei nu permite creşterea datoriei peste nivelul de 60% din PIB. Deci, guvernul polonez va fi obligat ca, în anii următori, să limiteze atât deficitul finanţelor publice, care a depăşit 7% din PIB, cât şi creşterea în continuare a datoriei.
De-a lungul anilor, Polonia a fost percepută ca o ţară nefinanţată în ceea ce priveşte infrastructura. Graţie aderării la Uniunea Europeană, ca şi datorită Compionatelor Europene de Fotbal EURO 2012, această situaţie s-a schimbat. În momentul de faţă, Polonia este cel mai mare şantier din Europa, în afară de stadioanele moderne, se construiesc kilometri de autostrăzi, iar liniile de cale ferată şi gările sunt modernizate. Peste câţiva ani, din acest punct de vedere, ne vom apropia de nivelul de dezvoltare al aşa-numitelor „vechi ţări ale Uniunii Europene“.
Toate acestea nu înseamnă că în faţa economiei poloneze nu stau importante provocări – atât macroeconomice, precum micşorarea deficitului bugetar şi stoparea creşterii datoriei publice, cât şi altele, importante pentru întreprinzători, precum micşorarea birocraţiei.
Totuşi, după cum o demonstrează exemplul sutelor de mari concerne internaţionale care au intrat pe piaţa poloneză – acesta este un loc bun pentru investitori. Este o ţară de oameni tineri, instruiţi, dornici de succes. Reprezentăm un exemplu de stat mare, european, care a înregistrat succese graţie transformărilor economice şi care, în multe domenii, poate constitui un exemplu de urmat. Merită să trăieşti în el, să înveţi, să munceşti. Merită să investeşti.
MAREK BELKA este guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei
