Pe aceeași temă
Scriu acest mic articol în săptămâna în care plenara Parlamentului European a aprobat Raportul Anual pentru 2010 al Comisiei pentru petiţii. Activitatea noastră este foarte diferită de cea a celorlalte comisii parlamentare, din moment ce agenda ne este, de fapt, stabilită pe baza informaţiilor primite de la cetăţeni. Dreptul cetăţenilor de a adresa petiţii către Parlamentul European sub forma unor plângeri sau a unor solicitări care se încadrează în sfera de activitate a Uniunii Europene este prevăzut chiar de Tratatul de la Lisabona, la articolul 227.
Petiţiile reprezintă un instrument esenţial la dispoziţia cetăţenilor, pentru a putea interacţiona cu instituţiile europene, pe lângă plângerile pe care le pot adresa Ombudsmanului European şi SOLVIT.
Consider aceste instrumente pe care cetăţenii le au la dispoziţie ca fiind fundamentale într-o perioadă în care UE e slăbită şi traversează crize de imagine. Activitatea noastră este adesea considerată mult prea birocratică şi îndepărtată de viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. În calitate de politicieni, avem datoria de a trimite un mesaj diferit şi de a depăşi aşa-numitul „deficit democratic“.
Comisia pe care o prezidez nu are putere executivă directă, dar poate juca un rol important, punând presiune politică asupra autorităţilor naţionale şi regionale, acestea aplicând legea europeană, în majoritatea cazurilor, cu competenţă.
De obicei, facem acest lucru trimiţând autorităţilor scrisori oficiale sau invitându-le la şedinţele noastre pentru a lua poziţie cu privire la chestiunile ridicate de cetăţeni sau pentru a explica modul în care aceste chestiuni sunt abordate. În unele cazuri, ne deplasăm chiar în statele respective în cadrul unor misiuni constatatoare şi ne întâlnim cu autorii petiţiilor şi autorităţile la faţa locului, pentru a judeca chestiunea respectivă din perspectiva lor.
Petiţiile primite în 2010 au continuat să se concentreze în special asupra mediului, a drepturilor fundamentale, a pieţei interne şi justiţiei. Cea mai mare pondere o au petiţiile care se referă la o anumită ţară membră, Spania (16%), urmate de cele din Germania, Italia şi România. Cetăţenii români sunt cei mai activi din Europa de Est, urmaţi de polonezi.
Este interesant să vedem că petiţiile din noile state membre ridică probleme referitoare la dificultăţile întâmpinate de cetăţeni în exercitarea dreptului la libertatea de mişcare şi rezidenţă, de exemplu, în legătură cu soluţiile de tranziţie: majoritatea vechilor state membre aleg să-şi închidă pieţele de muncă pentru cetăţenii care vin din noile state membre pentru o perioadă de timp determinată. Mai mult, cetăţenii întâmpină numeroase dificultăţi în ceea ce priveşte recunoaşterea calificărilor lor, în special cei care lucrează în sectoarele de sănătate. Cetăţenii din noile state membre care au migrat către UE-15 înainte de integrarea ţărilor lor şi care nu au putut dovedi experienţa profesională cerută beneficiază, teoretic, de Sistemul General reglementat de Directiva referitoare la calificările profesionale (2005/36/EC), în funcţie de trecerea unui test sau a unei perioade de adaptare. Totuşi, unele dintre „vechile“ state membre nu au instituit sistemul de măsuri compensatorii necesar.
Mai mult, au fost primite din Bulgaria şi România un număr considerabil de petiţii conţinând acuzaţii de corupţie sau care denunţă proasta funcţionare a sistemului de justiţie. Deşi Comisia pentru petiţii nu are prea multe instrumente la dispoziţie pentru a aborda aceste domenii, ea a atras atenţia Comisiei Europene asupra cazurilor respective. Comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a propus recent abordarea corupţiei la nivelul UE, prin înfiinţarea unui mecanism european de raportare anticorupţie începând din 2013.
În încheiere, aş dori să menţionez un nou instrument, introdus recent: e vorba despre Iniţiativa Cetăţenilor Europeni, care permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre să invite Comisia Europeană să facă propuneri de acte juridice în domenii în care Comisia poate să facă acest lucru. Iniţiativa urmează să intre în vigoare din 2012.
Comisia pentru petiţii a participat activ la procedurile legislative care au dus la aprobarea Regulamentului pentru Iniţiativa Cetăţenilor şi sperăm că va şi juca un rol în această procedură, având în vedere lunga experienţă în abordarea petiţiilor cetăţenilor.
Erminia Mazzoni este deputată europeană şi face parte din Grupul Partidului Popular European. A urmat studii de drept cu specializarea în dreptul organizaţiilor internaţionale şi a practicat avocatura în domeniul dreptului societăţilor şi al dreptului european. Este în prezent preşedinta Comisiei de petiţii din cadrul Parlamentului European.
