22 PLUS, nr. 353 Fraudele din bugetul Uniunii Europene - 309 milioane de euro în 2013

Conform raportului anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare (Raportul PIF), între 2009 şi 2013 numărul neregulilor în cheltuirea fondurilor europene a crescut cu 22%, în timp ce valoarea fondurilor afectate de fraudă s-a majorat cu 48%.

În ceea ce privește cheltuielile, anul trecut frauda din fondurile UE s-a ridicat la 248 mi­lioane de euro, ceea ce reprezintă 0,19% din bugetul pentru cheltuieli. Comparativ cu anul precedent (315 milioane de euro) s-a înregistrat o scădere de aproximativ 21%.

Din punct de vedere al veniturilor, frau­dele suspectate sau confirmate s-au rid­i­cat la 61 milioane de euro, ceea ce re­pre­zintă 0,29% din resursele proprii tra­di­ționale colectate pentru anul 2013.

Deși impactul financiar global al fraudelor vizând fondurile UE a scăzut anul trecut, numărul cazurilor raportate în ceea ce pri­vește cheltuielile UE a crescut, în com­pa­rație cu anul precedent. Cele mai multe cazuri detectate în 2013 sunt din domeniul agriculturii – 60% din totalul raportărilor. În 2012, 63% din fraudele identificate erau cu bani din fonduri de coeziune.

Cazurile identificate nu reflectă nivelul fraudei

Numărul cazurilor și sumele calculate nu măsoară nivelul fraudei care afectează bugetul Uniunii Europene, atrag atenția autorii raportului, ci doar capacitatea statelor membre și a instituțiilor europene de a depista eventualele fraude.

În 2013, statele membre au declarat 1.609 dosare cu nereguli în absorbția fondurilor europene, ele totalizând fonduri în va­loa­re de 309 milioane de euro. Numărul ca­zu­rilor raportate ca fraudă a crescut cu 30%, comparativ cu anul anterior, dar impactul financiar a scăzut cu 21%.

Variațiile de la un an la altul ale valorii frau­dei sunt mai puțin relevante, deoarece ele pot fi afectate de cazuri individuale cu sume foarte mari. Indicatorul cel mai po­trivit pentru a analiza evoluția acestor fe­nomene este numărul cazurilor raportate la nivelul Uniunii și în fiecare stat mem­bru în parte.

Între 2009 şi 2013, numărul neregulilor în cheltuirea fondurilor europene a crescut cu 22%, în timp ce valoarea fondurilor afec­tate de fraudă s-a majorat cu 48%. Creș­terea este explicată parțial prin ma­jorarea resurselor bugetului Uniunii Eu­ro­pene, dar și de o îmbunătățire a me­ca­nis­melor de control al modului de cheltuire a fondurilor comunitare. Instituțiile euro­pene și cele naționale au fost mult mai atente la derularea absorbției banilor co­munitari, astfel încât a scăzut ușor nu­mă­rul fraudelor raportate, dar a crescut cel al neregulilor totale.

România în Raportul PIF

Potrivit acestui raport, România se nu­mă­ră printre statele cu cele mai multe cazuri de nereguli raportate drept fraude: Italia (302 cazuri), România (109 cazuri), Bul­garia (97), Polonia (91), Danemarca (66) şi Grecia (55).

Dintre cele 109 situaţii de fraude, 60 sunt de la capitolul agricultură, 23 – pe coe­ziune şi 26 de cazuri – fraude cu fonduri de preaderare.

Numărul și valoarea totală a cazurilor de nereguli raportate ca fraude

Ca valoare a acestor fraude, România se sitează pe locul 3, după Italia (68,5 mi­lioane de euro) și Polonia (48,7 milioane de euro), cu un total de 36,6 milioane de eu­ro fraudate.

Raportul menționează că numărul ne­re­gulilor din Bulgaria, Italia, Danemarca și România totalizează 75% din totalul ca­zurilor identificate, anul trecut, ca fraude cu fonduri europene destinate agri­cul­tu­rii.

Din cauza problemelor depistate în pro­ce­sul de absorbție a fondurilor europene, Ro­mânia a suferit corecţii financiare de 285 milioane de euro în anul 2013, în creştere faţă de 2012.

Cele mai mari corecții, respectiv aproape 220 milioane euro, au privit alocările din Fondul Social European, din care sunt fi­nanţate programele operaţionale Dez­vol­ta­rea Resurselor Umane (POSDRU) și Dez­voltarea Capacităţii Administrative (PODCA).

Alte corecţii s-au aplicat la proiectele fi­nanţate din Fondul European de Ga­ran­tare Agricolă (FEGA), respectiv 28 mi­li­oane de euro, Fondul de Coeziune - 21 mi­lioane de euro, Fondul de Dezvoltare Ru­rală - 17 milioane de euro.

Infracțiunile cu fonduri europene în Raportul DNA

În România, Direcția Națională An­ti­co­rup­ție are competența exclusivă în do­meniul investigării fraudelor la fondurile comunitare, indiferent de cuantumul pre­judiciului cauzat ori calitatea persoanelor ce au comis astfel de infracțiuni legate de acest domeniu.

La nivelul DNA es­te organizat Serviciul de com­batere a in­fracțiunilor de corupție îm­potriva in­te­reselor financiare ale Co­mu­nităților Eu­ropene, care instrumentează cauzele în care activitatea infracțională are întindere națională ori de o com­ple­xi­tate deosebită și, totodată, are atribuții de monitorizare a activității desfășurate pe acest segment de secțiile ori serviciile teritoriale ale di­recției. Serviciul are doi procurori și a ins­tru­men­tat anul trecut nu doar cauze privind frau­darea fondurilor europene, ci și alte cauze complexe re­fe­ritoare la infracțiuni de co­rupție, evaziune fiscală și abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Numărul dosarelor aflate în lucru anul tre­cut era de 1.027, cu 26,48% mai mult de­cât în anul 2012 (812 dosare). Din acest to­tal, 585 au fost cauze nou înregistrate (comparativ cu 375 în 2012). Au fost so­luționate 461 de cauze (386 în anul 2012).

A continuat să crească numărul actelor de inculpare (cu 5,56%), respectiv 57 re­chi­zitorii (54 în 2012) privind 120 de in­culpați, din care 11 persoane juridice, 2 dintre inculpați fiind arestați preventiv.

Prejudiciul total adus UE în cele 51 de rechizitorii este de 238,249 milioane de lei și 199.679 de euro, iar cel produs bu­ge­tului național în cadrul contractelor fi­nanțate din fonduri europene este în cuan­tum de 179 milioane de lei.

Numărul și valoarea neregulilor în care nu există suspiciunea de fraudă

Pentru recuperare au fost dispuse măsuri asiguratorii în 35 din cele 51 de cauze, va­loarea bunurilor indisponibilizate care au făcut obiectul măsurilor asiguratorii fi­ind de 60,5 milioane de lei. În șase dosare nu s-a impus luarea mă­surilor asiguratorii, în­trucât prejudiciul a fost acoperit in­tegral.

Fondurile europene prejudiciate efectiv sau a căror prejudiciere era urmărită (în ca­zul tentativei) au fost acordate în cadrul unor finanțări provenite din:

– Fondul European de Garantare în Agri­cultură – sprijin pentru suprafețe agricole în 24 de cauze;

– Fondul European Agricol de Dezvoltare Ru­rală în 12 de dosare;

– Fonduri SAPARD - 3 cauze;

– Fonduri PHARE - 5 cauze;

– Fonduri Structurale – 11 cauze (dintre care 7 pe POSDRU).

Cele mai multe dintre cazurile finalizate cu rechizitoriu au fost deschise prin au­to­sesizarea procurorilor anticorupție (22 de cazuri), urmate de cele declanșate ca ur­mare a sesizărilor venite de la DLAF (în 12 cauze) și de plângeri ale unor persoane fizice sau juridice (în 7 cauze). În 8 dosare a fost vorba de sesizări ale organismelor care gestionează fondurile europene sau care au atribuții de control și constatare.

Comparativ cu anul anterior, se observă o scădere a numărului sesizărilor venite de la DLAF (12, de la 15 în 2012) și creșterea semnificativă a numărului autosesizărilor (de la 7 în 2012, la 22 în 2013).

Anul trecut, instanțele autohtone au pro­nunțat 47 de hotărâri judecătorești de­fi­nitive în dosarele DNA cu fraude din banii europeni, în 40 dintre ele fiind vorba de condamnări – au fost condamnate 81 de persoane, dintre care 5 au fost persoane juridice condamnate la pedeapsa amenzii.

Dintre cei 81 de inculpați, 23 au fost condamnați cu pedepse cuprinse între 1 an și 5 ani de închisoare, pentru restul de 53 de inculpați fiind suspendată exe­cu­ta­rea pedepsei. Prejudiciul însumat al aces­tor 40 de dosare este de aproape 4 mi­li­oane de euro și 10,5 milioane de lei. Va­loarea bunurilor indisponibilizate și care astfel au acoperit prejudiciul reținut este de 2.983.896,37 euro și 2.054.134,03 lei.