Pe aceeași temă
Potrivit procedurii, statele care nu au trimis astfel de opinii motivate până la termenul respectiv erau de acord, tacit, cu înființarea Parchetului European. Bilanțul a fost de 17 state care au susținut tacit înființarea instituției și 11 țări care au exprimat obiecții, adică s-au opus acestuia.
Situația revizuirii proiectului |
|
|
Până la Consiliul JAI din iunie 2014, s-au revizuit primele 19 articole din regulamentul Parchetului European, noul proiect integrând conceptele privind o structură colegială și competența concurentă a Parchetului și a parchetelor naționale. Președinția italiană a Consiliului UE s-a concentrat pe examinarea normelor privind cercetările și pe garanțiile procedurale (prevăzute la articolele 15-19 și 25-36 din propunerea Comisiei), în vederea ajungerii la un acord pe un text care acoperă subiectele menționate la articolele respective. |
În ultima categorie intră și România, alături de Cipru, Cehia, Franţa, Ungaria, Irlanda, Malta, Olanda, Slovenia, Suedia şi Marea Britanie. Marea Britanie şi Irlanda, împreună cu Danemarca au protocoale adiţionale la tratatele de aderare care le permit să opteze să nu participe la instituţii comunitare în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne şi toate trei au anunţat deja că nu o vor face.
În România, Senatul a fost de acord cu înființarea Parchetului European, dar Camera Deputaților a trimis CE o serie de obiecții.
Luxemburg, 5 iunie 2014: Întâlnirea Consiliului JAI (foto: Uniunea Europeană)
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a transmis „avizul motivat“ în 28 octombrie 2013, ultima zi în care se mai puteau trimite opiniile parlamentelor naţionale cu privire la înfiinţarea Parchetului European, deși o singură comisie s-a opus proiectului.
Este de vorba despre Comisia de afaceri europene a Camerei, condusă la acea vreme de către Relu Fenechiu. Deputatul avea să fie condamnat, peste doar trei luni, la cinci ani de închisoare cu executare în Dosarul Transformatorul.
În document se precizează că propunerea de Regulament nu este „conformă cu principiul subsidiarităţii“ din mai multe motive. Astfel, Camera Deputaţilor consideră că „valoarea adăugată a exercitării noii competenţe a UE în materie de urmărire penală nu a fost suficient motivată de către Comisie“. Totodată, în „avizul motivat“ se arată că, întrucât „o fraudă se comite la nivel naţional sau local, combaterea adecvată a acestei fraude depinde în primul rând de măsurile luate la acest nivel“, astfel că o „competenţă exclusivă“ a Parchetului European în cercetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE ridică „neclarităţi privind respectarea principiului securităţii juridice, de vreme ce nu este supusă niciunei căi de atac“.
Comisia Europeană a răspuns ulterior, arătând că temerile deputaților români sunt neîntemeiate.
În septembrie anul acesta, reprezentanții a 13 foruri legislative din 10 state ale Uniunii Europene, între care și România, au cerut Comisiei Europene să-și revizuiască propunerea de creare a unui Parchet European.
În comunicatul emis după întrunirea de la Paris a respectivilor parlamentari (din Germania, Belgia, Franța, Luxemburg, Austria, România, Lituania, Grecia, Croația și Italia), se spune: „Mai multe dispoziții-cheie ale propunerii de reglementare, cum sunt controlul jurisdicțional al anchetelor și urmăririlor, admisibilitatea dovezilor și regulile de prescriere, sunt lacunare și trebuie să facă obiectul unor eforturi aprofundate“.
