22 PLUS: Responsabilitate socială şi libertate economică

Nu putem pretinde mediului de afaceri responsabilităţi sociale, fără a-i oferi libertăţile economice necesare pentru a se dezvolta. Adesea, discursul privitor la responsabilitatea socială a companiilor tratează asimetric raportul dintre mediul de afaceri şi societate. Legi, standarde, modele de bune practici, indicatori de performanţă şi metodologii de evaluare şi raportare a performanţei sociale a companiilor definesc obligaţiile legale, morale ori sociale pe care ni se pare firesc să le impunem firmelor în raporturile lor cu clienţii, angajaţii, comunităţile şi societatea. Înainte de a ne întreba ce putem aştepta de la companii sau ce ne oferă acestea, trebuie să ştim ce oferim şi ce ar trebui să oferim noi mediului de afaceri. Ce am putea face noi, indivizi, comunităţi, societate civilă, pentru mediul privat de afaceri, astfel încât companiile să poată funcţiona corect, să poată opera pe piaţă neîngrădite de reglementări abuzive, nedescurajate de corupţie şi de birocraţie? Ce ar putea face statul şi instituţiile publice pentru ca investitorii să fie încurajaţi să investească, pentru ca antreprenorii să fie motivaţi să dezvolte noi afaceri, pentru ca firmele să investească în dezvoltare şi să creeze noi locuri de muncă?

Capitalul social al comunităţilor, cadrul normativ, aparatul politic şi administrativ ce generează şi aplică legile care ne guvernează sunt principalele date care vor determina atât dezvoltarea mediului de afaceri, cât şi modul în care va evolua acesta, cultura de afaceri care va domina această lume a cererii şi a ofertei, a riscului financiar şi a oportunităţilor de profit. În definitiv, companiile nu pot face altceva decât să reacţioneze la oportunităţile existente pe piaţă, explică Stephen Young, director al Caux Round Table, organizaţie internaţională dedicată promovării responsabilităţii sociale în afaceri. „Investiţiile de capital nu fac decât să aştepte condiţii favorabile pe piaţă. Ele se produc într-un mod reactiv şi selectiv, îndreptându-se întotdeauna către locurile care oferă cele mai bine justificate estimări de profit, precum şi siguranţa că speranţele de a obţine profit se vor fructifica“, arată Young în lucrarea sa Capitalism moral.

„Prin intermediul legilor, prin dezvoltarea capitalului social şi prin îmbunătăţirea sistemelor de infrastructură necesare, guvernele trebuie să asigure condiţiile necesare creării constante de prosperitate.“ Astfel, consideră Young, stabilitatea politică şi o guvernare responsabilă care să nu aplice legea în mod arbitrar, integritatea funcţionarilor publici şi independenţa acestora faţă de interesele comerciale, reglementarea adecvată a sistemului bancar, o societate civilă funcţională, respectarea drepturilor fundamentale, impunerea respectării contractelor comerciale, precum şi o educaţie de bază accesibilă tuturor cetăţenilor sunt condiţiile elementare care vor genera acele oportunităţi de care are nevoie mediul de afaceri pentru a crea prosperitate. În afara acestor condiţii, nu putem vorbi de responsabilităţi sociale în afaceri şi de performanţa socială a companiilor. „Capitalismul moral nu poate fi dezvoltat într-o ţară cu un guvern corupt, care încalcă legea şi risipeşte banii contribuabililor.“

Indexul Dezvoltării de Afaceri, elaborat de către Banca Mondială, şi Indexul Libertăţii Economice, realizat de Heritage Foundation, ne oferă o imagine asupra măsurii în care guvernele asigură aceste condiţii elementare dezvoltării mediului de afaceri. Indexul Dezvoltării de Afaceri este rezultatul unui studiu anual care analizează comparativ, la nivel global, reglementările mediului de afaceri, stadiul reformelor şi nivelul constrângerilor legislative ce privesc activităţile comerciale.

Clasamentul evidenţiază măsura în care reglementările încurajează sau, dimpotrivă, inhibă iniţiativa antreprenorială, crearea de noi companii şi activităţile comerciale. Ţara noastră s-a situat pe locul 55 în rândul celor 183 de economii avute în vedere în ediţia 2010 a raportului. Atât în ediţia din 2009, cât şi în ediţia din acest an, plata taxelor – numărul taxelor şi impozitelor, procedurile greoaie şi perioada de timp necesară plăţii acestora – este domeniul în care ţara noastră înregistrează cea mai slabă performanţă.

La rândul său, Indexul Libertăţii Economice radiografiază politicile economice a peste 180 de state, evaluându-le în funcţie de 10 criterii ce definesc libertatea economică: de la procedurile de înfiinţare şi radiere a unei firme, până la libertatea comercială, corupţie ori dimensiunea şi costurile aparatului guvernamental.

Cu un punctaj de 64,2 din maximul de 100, România ocupă poziţia 63 la nivel global şi locul 29 dintre cele 43 de ţări europene cuprinse în clasament. Perioada de înregistrare a unei societăţi comerciale este de 10 zile, comparativ cu media globală de 35 de zile. În schimb, procedurile greoaie de închidere a firmelor, dimensiunea şi costurile mari ale aparatului administrativ şi corupţia sunt punctele slabe evidenţiate de raport.

BOGDAN DIACONU este doctorand la Universitatea din Bucureşti şi asistent la Academia de Studii Economice.