Pe aceeași temă
VLADIMIR SIMON*
O decizie cu valoare de simbol
Comisia Europeana a decis sa consacre un an (2008) pentru proiecte care vor pune in valoare dialogul intre culturi. Este evident ca un singur an nu poate fi indeajuns pentru a implini nevoia de schimburi de idei si valori intre culturile popoarelor si colectivitatilor Europei. Dialogul intre culturi trebuie sa se desfasoare fara sincope, neincetat, daca vrem sa aiba o contributie reala in constructia identitatii europene. Din aceasta perspectiva, sa fie de prisos Decizia 1983i2006iEC a Parlamentului si Consiliului European din 18 decembrie 2006? Probabil ca nu. Vom avea posibilitatea sa evaluam mai exact castigurile programului la finele anului. Cu siguranta, insa, prin aceasta decizie, conducerea unionala n-a avut intentia sa rezolve intr-un an toate problemele dialogului intercultural, dupa cum nici decizia din 2007 nu si-a propus sa elimine disfuncttionalitatile in asigurarea, la nivelul societatilor europene, a "egalitatii de sanse", iar cea din 2009 nu va descoperi procedee miraculoase pentru stimularea "creativitatii". "Egalitatea de sanse", "dialogul intercultural", "creativitatea", pentru care s-au dedicat ani, nu sunt teme care se cer exploatate exhaustiv intr-un rastimp scurt si apoi, eventual, abandonate, ci politici comunitare prioritare, cu valoare de simbol, menite sa genereze exemple de bune practici. O decizie adoptata este obligatorie pentru toate statele. Altfel spus, prin decizii, temele propuse sunt institutionalizate, devin programe si primesc, mai mult sau mai putin, un suport financiar din bugetul public al Uniunii. Initiativele realizate cu acesti bani si in acest cadru pot constitui premise pentru actiuni viitoare de mai mare anvergura. Oricum, raman fixate in memoria colectiva a Europei.
Ce s-a preconizat, din acest punct de vedere, sa se intample in fiecare stat membru, deci si in Romania, in cadrul Anului European al Dialogului Intercultural? S-a hotarat ca fiecare stat membru sa formuleze o strategie nationala pentru susttinerea dialogului intercultural care sa transgreseze limita anului dedicat. S-a cerut ca fiecare stat in parte sa initieze si sa concretizeze un proiect national avand drept tema dialogul intercultural. Vor fi, asadar, 27 de proiecte nationale. Proiectul romanesc se numeste Puzzle. Fiecare stat membru a desemnat "ambasadori" ai dialogului intercultural, personalitati marcante dispuse si capabile sa susttina public ideile si valorile temei propuse. Ambasadorii Romaniei sunt: Sandra Pralong, Maia Morgenstern, Damian Draghici, Horvath Andor, Ovidiu Pecican. Operatorii culturali europeni sunt incurajati sa desfasoare actiuni si sa organizeze evenimente consacrate dialogului intercultural. In fine, fiecare stat membru are obligatia de a analiza modul de desfasurare a programului, rezultatele pe termen lung ale acttiunilor.
Coordonarea intregului program al Anului European al Dialogului Intercultural a fost incredintata in Romania Centrului de Consultanta pentru Programe Culturale Europene. In decembrie, echipa desemnata sa coordoneze atat implementarea strategiei nationale, cat si proiectul national Puzzle va da seama de ce a facut, in cadrul unei conferinte cu rol concluziv, cand speram ca se va publica si o analiza, solicitata Institutului Intercultural din Timisoara, privind caracteristicile romanesti ale dialogului intercultural.
* Vladimir Simon este directorul Centrului de Consultanta pentru Programe Culturale Europene.
RALUCA POP*
Nu monolog despre dialog...
Anul European al Dialogului Intercultural este un program al Uniunii Europene, dar o responsabilitate a statelor membre. Uniunea a oferit impulsul, a plasat tema pe agenda publica si a oferit sprijinul financiar pentru proiecte, dezbateri, studii si instrumente de comunicare.
Ce se va intampla in Romania, in 2008, in acest sens? Poate cel mai important aspect il reprezinta modul in care este abordata aceasta oportunitate europeana de catre institutiile din Romania: colaborarea. Campania din Romania nu reprezinta efortul unei singure institutii de a identifica temele prioritare si modalitatea de a sprijini dialogul intercultural, ci aduce impreuna organizatii extrem de diferite. Fiecare dintre aceste organizatii partenere contribuie la dezbateri si abordeaza dialogul intercultural in maniera sa proprie. O scurta prezentare a activitatilor desfasurate in 2008 ar include urmatoarele evenimente: Caravana dialogului intercultural (Departamentul pentru Relatii Interetnice), Conferinta dedicata Anului European al Dialogului Intercultural (ANPCDEFP - Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale), campania Apreciaza diversitatea (Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala), proiectul Talk Down the Walls (British Council), studiul privind adaptarea culturala a strainilor la specificul societatii romanesti (Oficiul Roman pentru Imigrari), seminarul Dialog intercultural si colaborare pentru accesul romilor la o educatie de calitate (Institutul Intercultural din Timisoara).
Bineinteles, la acest efort de comunicare si de creare a unui cadru de respect reciproc pentru realizarea unui dialog intercultural real in Romania participa si Reprezentanta Comisiei Europene in Romania si Biroul de Informare al Parlamentului European in Romania. De asemenea, Ministerul Culturii si Cultelor a organizat o licitatie de proiecte ce a oferit prioritate la finantare proiectelor care sprijina, in 2008, dialogul intercultural.
Toate aceste eforturi nu ar insemna insa prea mult, daca dialogul intercultural nu ar reprezenta o preocupare zilnica a zeci de alte organizatii care desfasoara proiecte la nivel local. Ne dorim sincer ca dialogul intercultural sa nu fie definit doar la nivel general, ci, in primul rand, sa ascultam ce inseamna pentru fiecare comunicarea, pentru a trai armonios impreuna.
Daca doriti sa aflati mai multe despre acest program, vizitati www.dialogue2008.eu, iar pentru activitatile din Romania consultati www.dialog2008.ro si paginile web ale organizatiilor partenere.
* Raluca Pop este coordonatorul campaniei AEDI 2008 in Romania.
MONICA URIAN-DE-SOUSA*
Anul European al Dialogului Intercultural 2008:context si semnificatii
Europa este un continent-rascruce, unde se intalnesc si se intrepatrund diverse culturi si civilizatii inca din preistorie. Cum spunea Tvetan Todorov, cand doua culturi se intalnesc, nu intra in razboi, ci in metisaj. Cum am fi ajuns la arta stilizata, nonfigurativa a Evului Mediu, la arta romana sau gotica, fara influenta popoarelor migratoare sau "barbare"? Aceste intalniri sunt sursa unei perpetue reinventari europene, garantie a evolutiei si deci a supravietuirii vechiului nostru continent; in sens opus, o cultura stagnanta este sinonim de disparitie. Asadar, diversitatea culturala, schimburile si dialogul intre aceste diferite culturi nu este un fenomen nou pe scena europeana, ci unul care o defineste si care asigura bazele integrarii europene. Romania, in acest sens, este un minilaborator al diversitatii care se inscrie perfect in contextul continentului.
Daca ne limitam cu intoarcerea in timp si incercam sa punem in perspectiva istorica doar ultimii 50 de ani de constructie europeana, vom intelege ambitioasa cale pe care s-au aventurat "parintii fondatori" ai Uniunii Europene, nu numai din punct de vedere economic, ci si din punct de vedere cultural. A uni 6 state si popoare cu culturi politice, istorii, obiceiuri si moduri de viata diferite este, inainte de toate, un proiect cultural. La bazele acestei integrari stau valorile comune - libertate, democratie, respect pentru drepturile omului si libertatile fundamentale - si aparitia unui nou sentiment de apartenenta la o realitate supranationala - cetatenia europeana.
In ultimii ani, diversitatea culturala a Uniunii Europene a crescut considerabil, nu numai datorita factorilor interni - extinderea la 27 de tari, mobilitatea pe piata interna -, dar si a unor factori externi care se fac simtiti la nivel mondial: noile fluxuri migratoare si globalizarea.
Studiul Eurobarometru de la sfarsitul anului 2007 si-a propus sa analizeze "fotografia" unei saptamani din viata unui rezident european. Fotografia releva ca doua treimi dintre persoanele care traiesc pe teritoriul Uniunii avusesera contacte cu alte persoane de origini diferite - etnice, religioase, lingvistice, nationale. Deci, interactiunea interculturala se intampla deja pe strazile Europei, la locurile de munca si in scolile europene sau in timpul liber al europenilor.
Care este semnificatia declararii anului 2008 ca An European al Dialogului Intercultural? Ce inseamna "dialog intercultural" sau, pentru a incepe cu inceputul, ce inseamna "intercultural"?
Tarile europene au avut si au diferite atitudini si politici fata de "celalalt", fie el imigrant, reprezentant al unei minoritati nationale, al unei alte religii etc. Inainte de 9i11, cel mai reusit model de integrare a diversitatii culturale era considerat cel anglo-saxon, al multiculturalitatii. Bazata pe toleranta si pe recunoasterea existentei si a drepturilor grupurilor culturale, multiculturalitatea este o coexistenta (se presupune pacifica) pasiva - am putea spune o insumare matematica a grupurilor pe care le formeaza indivizii traind pe un anumit teritoriu. Limitele acestui model au devenit clare dupa uciderea regizorului Van Gogh in Olanda si dupa atacurile din Londra in 2005, care au demonstrat ca a doua si a treia generatie de tineri nascuti din parinti imigranti nu se identifica neaparat cu valorile tarii receptoare, ceea ce intensifica atitudini xenofobe, rasiste, islamofobe etc.
Ca alternativa, Uniunea Europeana propune evolutia catre un model intercultural, in care toleranta este "depasita" prin atitudinea activa si respectuoasa a dialogului. Nu mai este cazul de a manifesta bunavointa fata de grupuri minoritare cu zambetul sigur de sine al majoritatii. Un exemplu: intr-un oras ca Amsterdam, olandezii sunt in minoritate! Printr-o gimnastica a mintii - e drept, nu usoara - trebuie sa renuntam la asemenea categorii si sa punem pe primul plan interculturalitatea: daca suntem deschisi unul fata de altul, intre viziunea ta si a mea despre lume, cu toata complexitatea lor, se va crea o scanteie, care va da nastere unei viziuni noi. Interculturalul este deci o notiune transversala, care include modul de viata si practicile unui individi unei comunitati si reprezentarea acestora in memoria individuala si colectiva. In consecinta, Anul European dezbate diverse teme din perspectiva interculturalitatii: arta si cultura, educatie, locul de munca, religie, multilingvism, imigratie si mass-media.
Fiecare individ are mai mult de o cultura si apartine mai multor grupuri: femeiei profesoarai mamai spaniolai amatoare de arta preistoricai andaluzai catolica… si enumerarea ar putea continua. Prin suprapunerea diverselor "fatete ale identitatii" se creeaza identitatea personala si de grup, dar, in acelasi timp, multiplicitatea acestora ne permite sa transgresam granitele noastre si ale grupului. Doar atunci putem construi cu totii, impreuna, o "identitate europeana", independent de originea etnica, convingerea religioasa sau de alte caracteristici. Participarea activa a fiecaruia la dezvoltarea societatii in care traieste este cheia depasirii eventualelor clivaje si a identificarii cu idealul european, prin crearea unor legaturi din ce in ce mai stranse intre comunitatile dinauntrul si din afara Uniunii.
Anul European al Dialogului Intercultural este, in acest context, o oportunitate imensa pentru Uniunea Europeana, ca si pentru fiecare tarai regiunei localitate de pe teritoriul ei si pentru societatea civila activa in acest domeniu. As merge mai departe, spunand: pentru fiecare persoana care locuieste pe teritoriul UE. Aceasta datorita faptului ca Anul se adreseaza, in primul rand, persoanelor care traiesc pe teritoriul UE, cu intentia de a le facilita intelegerea si integrarea in lumea complexa de azi, prin intermediul dialogului intercultural. Dialogul nu trebuie considerat ca un scop in sine, ci ca un mijloc de a ajunge la o mai buna cunoastere a celuilalt si la o convietuire pasnica si creativa, pentru ca integrarea si coeziunea sociala sa sporeasca in Europa, aducand cu sine si bunastare materiala, stabilitate si progres.
* Monica Urian-de-Sousa este responsabila de coordonarea campaniei de comunicare la nivel european si punct de contact cu statele membre si proiectele pan-europene in cadrul Directoratului General pentru Educatie si Cultura, Comisia Europeana.
RADU MIHAILEANU*
Privilegiile interculturalitatii
Ce inseamna dialogul intercultural pentru dvs.?
Pentru mine, in privinta dialogul intercultural, exista doua obiective. Primul este de a apara o identitate proprie a fiecarui popor sau etnie din fiecare tara europeana. Trebuie sa ne desteptam si sa nu ne fie rusine ca suntem europeni din tarisoare mici; sa fim mandri de bogatia noastra si de atatea culturi si subculturi in Europa; sa fim mandri de identitatea culturala a fiecaruia si sa nu incercam sa uniformizam Europa, ci, dimpotriva, sa-i punem in lumina si in valoare toate diferentele culturale. Diversitatea culturala a Europei este o mare bogatie. Al doilea obiectiv este sa nu ne refugiem in spatele acestor identitati culturale, ci sa dialogam, adica sa invatam unii de la altii, sa imbogatim identitatea celuilalt, fara a-i cere sa devina ceea ce nu este.
Cand ati inceput sa percepeti ideea de dialog intercultural?
Eu sunt roman evreu si am trait la Valenii de Munte in contact cu tiganii. Tatal meu era unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Miron Radu Paraschivescu, care ne-a pus in legatura cu tiganii de la Valeni. A fost prima mea sansa de a dialoga intercultural: eram evreu, eram roman si ma trezeam in mijlocul tiganilor, care m-au invatat libertatea, muzica si multe altele. Dupa aceea, emigrand in Franta, iarasi m-am gasit, vrand-nevrand, intr-un dialog intercultural. Am fost un dezradacinat, un roman departe de familia mea, de limba mea, de prietenii mei, de tara mea. Ca sa supravietuiesc, a trebuit sa intru in dialog. Cand am inteles ca asta era destinul meu si ca, de fapt, era o bogatie, mi-am dat seama ca sunt un tip foarte privilegiat.
Cum se reflecta ideea dialogului intercultural in filmele dumneavoastra?
Filmele mele sunt ca o calatorie. Eu am sansa de a fi platit ca sa calatoresc. Ce viata mai frumoasa as putea avea decat sa merg din tara in tara, din popor in popor, din satuc in satuc si sa ascult povesti? Povestile acelea trec prin mine si devin filme, cu fiecare povestioara sau particularitate culturala pe care am auzit-o. Eu le pun in legatura una cu alta si incerc sa vad ce energie se naste din acest dialog intercultural. In filmul Trenul vietii este vorba despre evrei, tigani, romani si nemti. In Va, vis et deviens avem crestini etiopieni si evrei albi din Israel. Asta e pasiunea vietii mele: de a calatori, de a ma indragosti de frumusetea celorlalti, de a fi constient si de frumusetea mea si de a spune: "sunt mandru de ceea ce sunt, nu sunt perfect deloc, am multe defecte, dar asta e frumusetea mea si ea intra in legatura cu frumusetea celorlalti".
Considerati ca filmul este un vehicul privilegiat pentru dialogul intercultural?
Da, filmul si audiovizualul, in general, au devenit, din fericire si din pacate, vectorul cultural cel mai important. Zic "din pacate", deoarece tinerii nu mai citesc atat de mult ca inainte, nu mai asculta toate tipurile de muzica, se duc mai putin la teatru, se uita mai ales la filme si la televiziune. Cateodata, si cinematograful, dar mai ales televiziunea si Internetul, care e vectorul de vehiculat imaginea in prezent si in viitor, raman prea la suprafata. Nu avem timp sa aprofundam subiectele, si cunostinta si identitatea culturala raman la suprafata. Asa ca ar fi bine sa le cautam.
Ce a presupus pana acum functia de ambasador european al dialogului intercultural?
Rolul nostru este sa mergem din tara in tara, sa propunem activitati, misiuni, in ideea de a pune impreuna diferite identitati culturale: calatorim, dam interviuri, atragem atentia asupra acestui An European al Dialogului Intercultural, facem parte din jurii. De exemplu, mie imi place foarte mult un concurs de fotografii pentru copii, care isi vor expune punctul lor de vedere asupra societatii, asupra oamenilor din toate tarile europene. In septembrie, la Bruxelles, va fi premiata cea mai buna fotografie, dar pe mine nu ma intereseaza premiul, ci ma intereseaza sa vad cum acesti copii - unul din Franta, altul din Suedia, din Albania, din Romania - percep lumea si pe cei care ii inconjoara. Noi vrem sa le spunem: "nu incercati sa va uniformizati, nu incercati sa deveniti americani, fiindca nu suntem americani, ei au cultura lor foarte bogata, dar si noi avem mari bogatii". Dorinta Europei este sa nu existe numai o cultura. E unul dintre pericole circuitelor media globalizante - Google, Yahoo, televiziunile care nu mai au frontiere. Dar, in acelasi timp, cred ca trebuie sa fim specifici. Asta e bogatia democratiei: sa am incredere in punctul meu de vedere, chiar daca nu e si al celuilalt, sa respect punctul de vedere al celuilalt, chiar daca nu sunt de acord cu el. Acesta e dialogul intercultural.
Interviu realizat de Razvan Braileanu
* Radu Mihaileanu este regizor si scenarist francez de origine romana, ambasador al Anului European al Dialogului Intercultural.
SANDRA PRALONG*
Diversitatea inseamna bogatie
Ce inseamna dialogul intercultural?
Ce inseamna dialog? Posibilitatea de a intra in lumea celuilalt. In cazul acesta, in lumea unei alte culturi. Iti trebuie, cred, curiozitate, deschidere sufleteasca si mai ales multa smerenie. Nu ai decat de invatat cand vezi cum privesc altii lumea. Chiar si de la exemplele negative - cum ar fi culturile care injosesc femeile - ai de invatat despre cum sa pastrezi un ochi critic asupra a ceea ce faci.
Care sunt domeniile in care dialogul intercultural ar trebui sprijinit in Romania? Care sunt beneficiile acestui dialog in plan social?
Ce e "cultura"? Cineva spunea ca este "strategia unui popor pentru adaptare" sau "o lada cu unelte". Imi plac definitiile instrumentale pentru ca arata rolul culturii dintr-o alta perspectiva: nu doar ca expresie de sine a unui popor, ci ca pe un rol functional, de supravietuire. In cazul Romaniei, cred ca trebuie sa ne refacem arsenalul de unelte prin care intelegem lumea - aceasta lume a libertatii, lumea globala, diversa este noua pentru noi. Recent, m-a frapat piesa lui Andrei Serban Spovedanie la Tanacu caci arata cat de induiosatoare, dar si ucigase in acelasi timp sunt unele dintre uneltele noastre culturale arhaice, cand e vorba de a da sens vietii moderne. Nu mai avem repere culturale (sau etice), suntem debusolati. Dialogul intercultural ne poate ajuta sa ne deschidem spre noi insine si spre ceilalti - astfel ne constituim un set de valori prin care dam sens lumii in care traim, ne (re)capatam si (re)construim o identitate care sa nu fie alcatuita doar din frica si din raspunsuri negative (bigotism, arhaism, violenta, delincventa etc.). E bine sa ne utilizam energia creatoare (culturala) ca sa ne cream pe noi insine, sa cream lumea noastra si sa contribuim la lumea globala, nu sa ne aparam de ea.
Care sunt obiectivele pe care vi le propuneti ca ambasador al Dialogului Intercultural in 2008?
Mi-as dori sa contribui la intelegerea ideii ca diversitatea este o bogatie - ca ea nu trebuie sa ne sperie. Frederick Hayek are un mic eseu interesant in care demonstreaza lucrul acesta, luand un exemplu banal. El spune: daca noi doi suntem la fel si producem, sa zicem, mere, chiar daca le schimbam intre noi, fiecare mancam tot mere - nimic in plus. Dar daca eu am mere si tu pere, in momentul in care le impartim suntem amandoi castigati, ne-am imbogatit - eu cu pere de la tine, tu cu mere de la mine! Bineinteles, vorbind de cultura, vorbim de creatie si de lucruri mai abstracte, dar acelasi principiu functioneaza - diversitatea lumii ne imbogateste pe fiecare, spiritual sau material.
Care poate fi impactul unui asemenea program in Romania?
Ne trebuie mai multa deschidere spre celelalte culturi cu care venim in contact. Nu doar cele exotice, dar si cele apropiate de noi. Ce stim noi despre cultura ungara sau bulgara contemporana, despre ce spun moldovenii sau ucrainenii, despre cum se adapteaza la lumea de azi vecinii nostri, care au trecut prin istorie impreuna cu noi, experimentand sisteme socio-politice similare? Sa invatam din raspunsurile lor la viata - ne-ar imbogati cu siguranta. De asemenea, Romania nu este doar o tara de emigratie, dar acum si una de imigratie. Din ce in ce mai multi lucratori chinezi si vietnamezi traiesc in Romania. Trebuie sa stim mai multe despre ei, ca sa nu apara conflicte, caci acestea sunt mereu datorate ignorantei.
Cum considerati ca poate sustine multilingvismul dialogul intercultural?
Un proverb ceh - repetat adesea de Cioran - spune ca "sa inveti o noua limba inseamna sa traiesti o noua viata". Comisarul Leonard Orban a creat o comisie pe aceasta tema - a rolului dintre multilingvism si dialogul intercultural - din care cu onoare am facut parte. Comisia, prezidata de scriitorul franco-libanez Amin Maalouf a produs un raport (http:iiec.europa.euieducationipoliciesilangilanguages_en.html) care arata, printre altele, valoarea patrimoniului cultural si lingvistic european. Din aceasta diversitate vine nu doar identitatea noastra, dar si bogatia Europei. Comisia propune ca fiecare cetatean al Europei sa-si insuseasca o "limba personala adoptiva" alta decat limba materna sau cea de circulatie internationala. Caci dialogul intre culturi nu este posibil cu adevarat in afara cunoasterii lingvistice. Nu doar pentru motive practice (daca nu vorbim aceeasi limba nu ne putem intelege), dar si pentru ca limba ofera o deschidere spre cultura, spre bagajul sufletesc al unui popor. Fiecare limba reprezinta un alt fel de fereastra spre lume, spre o alta structura mentala si emotionala. Spre exemplu, limba romana utilizeaza foarte mult conditionalul pentru viitor - asta spune multe despre nesigurantele noastre, despre temerile care ne opresc sa construim solid pe termen lung. Pe de alta parte, indienii Algonquin, din America de Nord, de exemplu, nu au un cuvant pentru notiunea de timp si nici pentru ideea de trecut sau viitor, ei traiesc doar in prezent. Sau aborigenii australieni, care nu au cuvinte pentru orientarea in spatiu, dreaptaistanga, si nu conceptualizeaza notiunea de consecinta. Ideea de "pentru ca" este absenta in limba lor si asta a dat mult de furca autoritatilor australiene, pentru ca, spre pilda, la tribunal, nu se puteau interoga corect suspectii aborigeni, caci nu intelegeau conceptul de cauza si efect. S-au facut astfel multe nedreptati, pana cand autoritatile australiene au sesizat problema. Deci, iata cum un lucru in aparenta neinsemnat - o fina cunoastere a limbii - poate avea consecinte vitale. Cred ca experienta de a trai este o permanenta descoperire, o punere in chestiune a propriei existente - astfel, prin ceea ce spunem si facem cream cultura fara sa ne dam seama, asa cum d-l Jourdain facea proza. De aceea, dialogul intre culturi ne imbogateste, caci scurteaza timpul de descoperire - avem astfel acces la experienta celorlalti si asta ne imbogateste.
* Sandra Pralong este presedintele Fundatiei SynergEtica, politolog si expert in comunicare, ambasador din partea Romaniei al Anului European al Dialogului Intercultural.
OVIDIU PECICAN*
Dialogul intercultural - terapie impotriva maladiilor sociale ale modernitatii
Ce inseamna pentru dumneavoastra dialogul intercultural?
Faptul de a constata existenta mai multor etnii, limbi vorbite si culturi in acelasi perimetru nu-mi pare de ajuns pentru a decreta ca un dialog intercultural exista. Sunt vecini de culoar care traverseaza acelasi hol adresandu-si - altminteri politicos - doar cate un salut conventional. Uneori, nu survine nici acesta, iar atunci locuirea acelui spatiu produce insingurare, izolare, alienare. Din aceasta perspectiva, dialogul intercultural poate fi vazut si inteles ca o terapie impotriva acestor boli ale masificarii si anonimatului, maladii sociale ale modernitatii. El este, insa, un tratament posibil si in cazul bolilor specifice izolarii in interiorul propriei limbi, culturi si etnii sau confesiuni.
In calitatea sa de dialog, intalnirea culturilor nu se rezuma la vorbiri paralele, pe voci diferite si uzand de coduri specifice fiecarui participant si numai lui, fiindca atunci am avea de a face cu niste biete monologuri paralele, cu tirade lansate in van, cu caderi in retorici ritualizate de conventiile propriului grup si numai ale lui. Ca sa fie un dialog efectiv, participantii trebuie sa se deplaseze - mental - intr-un topos care lasa in urma centralitatea dominatoare a propriilor ticuri culturale, acceptand medierea ca idee si ca topos, ca procedura si ca pornire genuina.
Care considerati ca sunt domeniile in care dialogul intercultural ar trebui sprijinit in Romania? Care sunt beneficiile acestui dialog in plan social?
Ideea unei majoritati romanesti confortabile, ca a fi roman inseamna "sange neamestecat", o identitate cristalina nemodificata din vremea... dacilor, limba latina pura, vorbita in provincie si imbogatita istoric, exclusiv prin elemente latine, o cultura lipsita de trasaturi orientale, european-rasaritene, nordice sau balcanice, fara "urme" central-europene si, in general, suspendata ca si cum ar veni dinspre o civilizatie extraterestra este un construct cultural trainic si rezistent la schimbare. Fiindca el se datoreaza politicilor educative ale statului national de la Cuza Voda la Ceausescu, nu numai ca ramane greu de demontat, dar o asemenea operatiune are si aerul ca ar izvori dintr-un "complot" antiromanesc, dintr-o dorinta de a distruge un orizont identitar sacru. Si nu e asa! Dialogul identitar este, din acest punct de vedere, un instrument foarte util si pentru redefinirea mai relaxata a identitatii noastre etnocultural-lingvistice, prin parasirea viziunii insulare asupra noastra insine, prin readucerea pe pamant a unui tip de mesianism national limitativ si vanitos, in folosul unei conceptii nu mai putin aureolate, dar mai adaptate la contextele vietii noastre. De ce ar fi mai putin interesant ori prestigios sa fi fost plamaditi in istorie din diverse elemente si culturi, preluand de acolo tot ce ne folosea si era viabil in proiectul unui efort autoconstructiv ingenios si cutezator? De ce am subestima abilitatea noastra reala de a gasi limbaje si chiar obiective de etapa comune cu diversi conlocuitori sau dominatori, persistenti ori efemeri? E mai putin pretios sa ai abilitati de comunicator si intermediar intre diverse radicalisme, antagonisme, ostilitati chiar, decat sa detii un izolationism cand frustrat si umil, cand trufas si artagos? N-as crede.
Care sunt obiectivele pe care vi le propuneti ca ambasador al Dialogului Intercultural in 2008?
Pentru ca am sansa de a fi profesor, scriitor, publicist si editor, incerc sa folosesc cat mai multe dintre canalele care imi stau la dispozitie, oficiale si neoficiale, pentru a face cunoscuta ideea pe care mi-o fauresc despre semnificatia plurala a dialogului multicultural. Incerc, de asemenea, sa raspund, atunci cand este posibil, invitatiilor pe care le primesc in legatura cu calitatea mea de ambasador national al Anului European al Dialogului Intercultural. Dar si invitatiilor ce-mi parvin ca membru al Team Europe Romania, participarile la conferinte nationale si internationale, discutii private, chiar. Acestea sunt, toate, numai raspunsuri insa. Initiativele mele se regasesc in ideea de a prelua institutia creata de UE si de a socoti oportune, de aici incolo, in fiecare an, numirea de ambasadori nationali de resort, compunand din totalitatea lor, in anii ce vin, un for de dezbatere si initiere de proiecte benefice nu numai pentru Romania, ci, prin reflex si cooperare cu omologii din alte tari, si pentru Europa Rasariteana, de Sud-Est, Centrala si Occidentala. Ar mai fi, desigur, si declaratii publice personale sau impreuna cu alti omologi din Romania, iar daca fondurile ne-ar ingadui-o, am putea oferi chiar o conduita permanenta in domeniu, un calendar de actiuni si cateva piste de actiune concreta. Rezulta de aici ca un lobby printre elitele politice si intelectuale, la nivelul altor parghii ale societatii - de la sindicate la ONG-uri si biserici - ar fi binevenit si ar trebui gandit ca o formula de interactiune permanenta din interiorul societatii noastre civile pentru a pregati atmosfera de dialog a anilor ce vin.
Care poate fi impactul unui asemenea program in Romania?
Enorm. Ca societate iesita abia de doua decenii dintr-o dictatura de jumatate de secol, ca una evoluata intr-o paradigma patriarhala, cu rezerve inca neepuizate de xenofobie, rasism si antisemitism, dar si ca societate cu gustul libertatii, al initiativelor individuale si al aspiratiei catre libertate, Romania prezinta premise tensionale ce pot fi exploatate in orice directie. Cea solidara cu setul de valori europene si cu aspiratiile democrat-liberale, in sensul cel mai larg cu putinta, pare sa fie calea de urmat. Cu mijloace adecvate, un asemenea program complex ar da roade, prevenind anomalii de parcurs grave, care in alte parti si in alte momente, s-au manifestat si continua sa se manifeste uneori dramatic.
* Ovidiu Pecican este doctor in istorie, prozator si eseist, publicist si traducator, ambasador din partea Romaniei al Anului European al Dialogului Intercultural.
Puzzle
2008 Proiect Romania
Prin programul elaborat de Comisia Europeana se doreste o intarire a respectului fata de diversitatea culturala si o recunoastere a coexistentei unor identitati culturale diferite. Totodata, in anul 2008 se pune accentul pe contributia diferitelor culturi la patrimoniul comun al valorilor culturale europene si recunoasterea dialogului intercultural ca forma esentiala de a invata sa traim impreuna in armonie.
Romania, alaturi de celelalte state membre ale Uniunii Europene, participa la acest program comun printr-o serie de initiative la nivel national si la nivel european. Proiectul national al Romaniei se numeste Puzzle.
Ideea unui joc in care fiecare are un rol, o piesa in puzzle, da o mare deschidere de abordare a celor cinci teme de dialog: legenda; istoria; povestea; memoria; muzica.
Fiecare piesa din joc are unicitatea sa, dar se oglindeste in cealalta piesa printr-un exercitiu liber al alteritatilor in cunoastere. Intregul joc se va constitui intr-o imagine totala atunci cand fiecare isi spune discursul. Urmariti pe parcursul anului 2008 aceste piese ale unui puzzle al creativitatii si comunicarii libere.
Mai multe informatii despre proiect: www.dialog2008.roipuzzle.
Mioara Lujanschi, coordonator proiect national
Legenda: Pelerin spre centru
Proiectul, coordonat de Fundatia Toaca, propune, printr-un spectacol de teatru si o instalatie video, o introspectie si un dialog al ideilor despre bariere culturale, despre spatiu socio-cultural si spatiu geografic. Regia si conceptul sunt semnate de Nona Ciobanu. Prin fuziunea de elemente din artele spectacolului (teatru, dans, muzica, video), care contin o dimensiune inter si transculturala, spectacolul exploreaza teritoriul dintre tangibil si intangibil. Instalatia video propune o explorare in cotidianul unor spatii geografice diferite - Orientul Mijlociu si Mexic - si aduce in discutie similaritati si diferente cu spatiul culturii romane.
Coordonator: Nona Ciobanu (Fundatia Toaca).
Urmatoarele activitati:
Spectacolul de teatru: 21, 22 si 23 septembrie - Bucuresti.
Instalatia video:
30 iunie: vernisajul instalatiei video la Bucuresti;
1-15 septembrie,
1-15 octombrie: prezentarea instalatiei video la Bucuresti;
2-4 octombrie: seminarimasa rotunda avand ca tema instalatia video.
Istoria: Identitati in dialog
La piesele de joc se alatura si crearea unui muzeu virtual care va infatisa elemente comparative ale istoriei migratiilor, ale vietii private, ale istoriei diferentelor economice, politice, religioase si ale istoriei muzicii si artelor vizuale. El va functiona totodata ca platforma de dezbateri si de promovare a traditiilor si artelor minoritatilor din Romania. In dialog se vor afla grupuri de tineri (elevi si studenti), in diferite ateliere organizate in locatii cu valori de patrimoniu.
Coordonator: Dragos Neamu (Reteaua Nationala a Muzeelor din Romania).
Urmatoarele activitati:
Noiembrie - lansarea Muzeului Virtual al Romanului Modern la Bucuresti.
Muzica: Caffé Festival
La sinestezia din Puzzle participa si muzica. Caffé Festival este un spatiu inedit al interactiunii si improvizatiei, care aduce impreuna muzicieni de jazz, blues si muzica clasica din 12 tari. Muzica este aici vector de comunicare, factor de unitate in diversitatea culturilor ce se intalnesc in spatiul Caffé Festivalului, desfiintand orice bariera lingvistica, culturala si de mentalitate, facilitand comunicarea si intelegerea.
Coordonator: Luigi Gageos (Jeunesses Musicales Romania).
Urmatoarele activitati:
Septembrie-octombrie: Caffé Festival in Bucuresti, Sibiu, Constanta si Pitesti.
Povestea vecinilor: La taifas cu "ceilalti"
Bucurestiul cuprinde diversitatea Europei la ea acasa: aromani, armeni, bulgari, evrei, francezi, germani, greci, italieni, maghiari, romani, rromi, turci si multi altii au dat forma orasului de ieri si de azi. Povestea vecinilor este povestea dialogului dintre comunitatile culturale din Bucuresti, care ni se vor arata, pe rand, cu imagine, muzica, dans, teatru, pantomima, bucatarie specifica, povesti, dar si taceri, la taifas in spatii acoperite, dar si pe strada.
Coordonator: Anamaria Iuga (Muzeul Taranului Roman).
Urmatoarele activitati: Serile culturale:
1 septembrie: La taifas cu grecii. Seara culturala greceasca;
Octombrie: La taifas cu aromanii. A doua seara culturala aromana.
Alteritatea:
6-8 iunie: CUM TE PRIVESC. Povestea vecinilor - participare la STREET DELIVERY pe strada Pictor Arthur Verona: prezentarea transpunerii artistice a cercetarii realizate de voluntari in randul comunitatilor minoritatilor din Bucuresti;
August: prezentarea transpunerii artistice a cercetarii realizate de voluntari in randul comunitatilor minoritatilor din Bucuresti in cadrul Festivalului Hategana;
Memoria: Dialogul omului cu Pamantul
Pamantul ne lasa mesaje in pietre, munti, vai, ape, animale si plante. Noi ii raspundem numindu-le, creand legende, faurind unelte, meserii, case, povesti si teorii. In fiecare loc din lume dialogul este la fel, dar tonul e altul. Am pus in Puzzle trei spatii de dialog cu trei tonuri diferite si ne-am propus sa le ascultam memoriile trecutului
inscrise in patrimoniul tangibil si intangibil: Tara Hategului, Pays Dignois si Chataigneraie Limousine (Franta).
Coordonator: Alexandru Andrasanu (Centrul Geomedia - Universitatea din Bucuresti).
Urmatoarele activitati:
6 iunie: vernisajul expozitiei Obiectele din Pamant in Hateg;
20 iunie: Util i Terre - vernisajul expozitiei Obiectele din Pamant in Digne (Franta);
August: prezentarea Obiectelor din Pamant si a Hartii identitatii locale in cadrul Festivalului Hategana;
Octombrie: eveniment la care vor fi prezentate Obiectele din Pamant si Harta identitatii locale, cu participarea echipelor de elevi si profesori de la scolile partenere din Santamaria Orlea si Rachitova. Evenimentul va avea loc in Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucuresti.
