Bucuresti, capitala Francofoniei

Fara Autor | 15.09.2006

Pe aceeași temă

MIHAI RAZVAN UNGUREANU

Romania in centrul politicii francofone

 

Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei va constitui, prin anvergura si prin implicatiile sale, o adevarata olimpiada a politicii externe romanesti.

Pentru Romania, Sommet-ul Francofoniei este cel mai complex eveniment organizat pana in prezent, un eveniment care va aduce tara noastra in centrul atentiei lumii politice, economice, parlamentare si mediatice; vor fi prezenti la Bucuresti 63 de sefi de stat si de guvern, secretari generali ai organizatiilor internationale si regionale, parlamentari, oameni de afaceri, ziaristi de la marile agentii de presa si canale de televiziune de pe toate cele cinci continente francofone. Este pentru prima data cand un Sommet al Francofoniei are loc in Europa, intr-o alta tara decat Franta.

 Romania doreste sa profite de aceasta oportunitate pentru a promova un element fundamental in dezvoltarea ulterioara a  Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF): dimensiunea europeana. Credem ca, in contextul in care aproape o treime din membrii organizatiei apartin acestei zone geografice, Francofonia trebuie sa tina cont de evolutiile si orientarile care au loc in Europa. In perspectiva apropiatei aderari la Uniunea Europeana, Romania doreste sa joace un dublu rol: acela de promotor al dimensiunii europene in cadrul OIF si de sustinator al valorilor francofone in cadrul UE.

 Nu trebuie sa uitam totusi ca Francofonia inseamna mult mai mult decat Sommet-ul. Ne aflam intr-un moment fast: Organizatia a trecut recent printr-o reforma importanta: adoptarea noii  Carte a Francofoniei, care marcheaza trecerea de la Agentia Interguvernamentala a Francofoniei (organizatie avand ca scop cooperarea interguvernamentala) la Organizatia Internationala a Francofoniei, care propune o noua definire a dimensiunii politice a Organizatiei. OIF a devenit astfel un actor politic de prim rang pe scena internationala. Sommet-ul de la Bucuresti, care se va desfasura la sfarsitul acestei luni, este primul dupa adoptarea noii Carte, ceea ce face evidenta importanta deosebita a evenimentului, atat pentru Romania, cat si pentru OIF.

 Pentru  OIF, Sommet-ul reprezinta o oportunitate pentru evaluarea si confirmarea noului statut politic conferit de Carta. Pe de alta parte, la Bucuresti, familia Francofoniei se va largi cu noi state membre, ceea ce va contribui la intarirea si extinderea Organizatiei. Mai mult, Sommet-ul va alege noul secretar general - personalitatea care conduce actiunea politica a OIF si care reprezinta oficial Organizatia la nivel international.

 Stim deja ca, desi  OIF este un actor politic inca extrem de "tanar", contributiile sale sunt deja cat se poate de vizibile. Una din primele mari reusite ale Organizatiei Internationale a Francofoniei, rezultat al coordonarii si colaborarii intre membrii sai, este adoptarea Conventiei UNESCO privind protectia si promovarea diversitatii de expresii culturale. Trebuie spus aici ca Romania a fost primul stat european si al treilea membru la Francofoniei care a ratificat actul si ca Sommet-ul de la Bucuresti va da un impuls suplimentar ratificarii acestuia de catre alte state. Pe de alta parte, OIF s-a mai implicat in scena politica internationala prin trimiterea de observatori la alegerile din Republica Democratica Congo si din Republica Haiti si prin eforturile de solutionare a unor situatii de criza, precum cea din Mauritania.

 In ceea ce priveste Romania, faptul ca suntem prima tara care detine presedintia  Conferintei Ministeriale a Francofoniei (CMF) dupa adoptarea noii Carte a Francofoniei ne onoreaza. Putem spune ca am dorit sa ne asumam un rol de prim rang in gestiunea intaririi rolului politic al OIF si ca nu am facut economie de energii in eforturile vizand atingerea obiectivelor comune.

 In 2006, Romania este nu doar tara gazda a Conferintei Sefilor de Stat si de Guvern avand in comun limba franceza, ci si tara care asigura presedintia reuniunilor  CMF. Conform Cartei Francofoniei, CMF se intruneste in perioada dintre Sommet-uri, avand ca scop asigurarea continuitatii politice; la reuniuni participa ministrii de tutela (ministrii de Externe, ministrii ai Francofoniei sau, in cazul Libanului, ministrul Culturii). In acest cadru ministrii se pronunta in acest cadru asupra marilor axe ale actiunii multilaterale Francofone, vegheaza la executarea deciziilor luate la un Sommet si il pregatesc pe cel urmator, propunand Sommet-ului admiterea de noi membri observatori si de noi membri asociati. Pe de o parte, provocarea cu care ne-am confruntat a fost facilitarea cooperarii intarite intre state; pe de alta parte, obiectivul a fost sa dam un sens practic reformelor instantelor OIF. Speram ca Romania a reusit, in acest an, cu sprijinul statelor membre si al reprezentantilor OIF, sa raspunda tuturor acestor asteptari.

 Avand in vedere toate aceste aspecte, putem spune ca, prin dublul sau rol - de tara organizatoare a Sommet-ului si de tara care asigura presedintia  Conferintei Ministeriale a Francofoniei -, Romania a avut oportunitatea de a juca un rol politic extrem de important si de onorant pe scena politica internationala. Speram acum ca momentul de maxima vizibilitate al anului, Sommet-ul de la Bucuresti, va reprezenta si momentul confirmarii unei reusite: o reusita a Romaniei si a OIF, despre care vom putea spune ca este rezultatul unei presedintii de succes: finis coronat opus.

 

 

Francofonia

 

Evolutia politica

 

 Conceputa intr-o prima etapa ca o organizatie de cooperare culturala si tehnica a statelor de limba franceza care si-au obtinut independenta in anii ’60, Francofonia a dezvoltat in ultimii noua ani o componenta politica din ce in ce mai pronuntata. Astfel, la Sommet-ul de la Hanoi (1997) a fost introdusa functia de secretar general, iar la Conferinta Ministeriala de la Bucuresti (1998) a fost adoptata o  Carta a Francofoniei, ce va fi amendata si apoi schimbata radical la reuniunea CMF de la Antananarivo (2005).

Unul dintre momentele cele mai importante din punct de vedere al afirmarii politice a Francofoniei l-a constituit abordarea, in cadrul simpozionului international de la Bamako, Mali (2000), a problematicii democratiei, statului de drept si protectiei si respectarii drepturilor omului, urmata de adoptarea unei declaratii ce a devenit un cadru de referinta in privinta pozitiei francofone in acest domeniu. A fost astfel creat un intreg dispozitiv de observatie, alerta precoce, prevenire si gestionare a crizelor, de facilitare a tranzitiilor democratice si a proceselor electorale transparente si fiabile. Evaluarea acestui sistem, cu ocazia conferintei Bamako+5 (noiembrie 2005), a aratat ca principiul structurii este extrem de generos, dar din punct de vedere al aplicarii sale practice exista inca foarte multe probleme, datorate nu neaparat unor slabiciuni sau vicii ascunse ale sistemului, cat dificultatilor de adaptare a acestuia la un mediu cu evolutii extrem de greu de prevazut.

 Ca urmare a acestei tendinte de redefinire a parametrilor politici, Sommet-ul de la Beirut (2002) si de cel de la Ouagadougou (2004) au definit liniile viitoare de actiune ale Francofoniei. Astfel, s-a hotarat adoptarea unei noi  Carte a Francofoniei, decizia fiind pusa in aplicare la CMF de la Antananarivo din noiembrie 2005. In acelasi timp, la sommet-ul din 2004, Francofonia a adoptat un Cadru strategic decenal, intarit printr-o Programare cvadrienala, care stabilesc liniile directoare de actiune ale Organizatiei.

 Romania, in calitatea sa de tara organizatoare a celei de-a XI-a Conferinte de sefi de stat si de guvern, detine, in conformitate cu prevederile Cartei, presedintia  Conferintei Ministeriale a Francofoniei un an inainte si un an dupa Sommet. Aceasta pozitie este extrem de importanta, in acest moment, datorita schimbarilor si redefinirilor politice pe care Francofonia le cunoaste. Tara noastra se poate afirma ca un actor important in cadrul acestui proces, prin liniile directoare pe care le poate sugera si apoi pune in practica. Este creata astfel baza unui proces prin care Romania isi poate pune in aplicare unele dintre prioritatile proprii de politica externa, de exemplu revigorarea relatiilor cu state din Africa si din Orientul Apropiat. In acelasi timp, experienta Romaniei in cadrul proceselor de tranzitie poate fi un potential pe care tara noastra sa il valorifice in cadrul Francofoniei, dobandind o pozitie de prestigiu. Tara gazda a sommet-ului are, de asemenea, o contributie decisiva la stabilirea liniei politice de urmat de catre Francofonie, prin redactarea, in colaborare cu ceilalti membri ai Organizatiei, a Declaratiei finale a Conferintei sefilor de stat si de guvern.

 

Francofonia in structurile sale institutionale

 

 Secretarul general al Francofoniei  este ales, pentru o perioada de patru ani, de catre Sommet, si se afla sub autoritatea instantelor Francofoniei. Este reprezentantul legal al OIF si are atributii de punere in practica a deciziilor Consiliului Permanent, pe care il prezideaza. Secretarul general conduce actiunea politica a Francofoniei. In domeniul cooperarii, el este cel care propune instantelor, in conformitate cu orientarile Sommet-ului, axele prioritare de actiune francofona multilaterala.

 

Instantele Francofoniei

 Consiliul Permanent al Francofoniei  (CPF) este format din reprezentantii personali pentru Francofonie ai sefilor de stat si de guvern ai membrilor OIF. Consiliul are competente consultative in domeniile politic, economic, de cooperare si programatice.

Conferinta Ministeriala a Francofoniei  (CMF) este formata din ministrii de tutela ai tuturor statelor si guvernelor membre ale OIF. In prezent, CMF are 63 de membri si are competente executive in domeniile politic, de cooperare si programatice.

Sommet-ul Francofoniei  este instanta suprema a organizatiei si reuneste sefii de stat si de guvern ai celor 63 de membri ai OIF, stabilind toate liniile directoare de actiune pentru Francofonie si, prin intermediul Secretarului general, asigura punerea lor in practica la nivelul operatorilor directi recunoscuti.

Adunarea Parlamentara a Francofoniei  este adunarea consultativa a OIF, un loc de dezbateri, elaborare de propuneri si schimb de informatii asupra tuturor subiectelor de interes comun pentru membri. Demareaza si pune in practica actiuni in domeniile cooperarii interparlamentare si intaririi institutiilor democratice. Poate organiza misiuni de monitorizare a alegerilor.

 

Operatorii Francofoniei

Agentia Universitara a Francofoniei ( http://universites.francophonie.org) contribuie la dezvoltarea invatamântului superior si cercetarii, la construirea si consolidarea unui spatiu stiintific de limba franceza si pune in practica programele Francofoniei in acest domeniu.

TV5 Monde  ( http://www.tv5.org) este prima televiziune mondiala generalista in limba franceza, promotoare a diversitatii culturale francofone pe toate cele cinci continente.

Universitatea Senghor din Alexandria  ( http://www.usenghor-francophonie.org) este o universitate internationala in serviciul dezvoltarii africane care are drept vocatie formarea si perfectionarea cadrelor si formatorilor in domenii de dezvoltare: gestionarea proiectelor, administrarea institutiilor financiare, protectia mediului, nutritie-sanatate, administrarea patrimoniului cultural.

Asociatia Internationala a Primarilor si Responsabililor Capitalelor si  Metropolelor partial sau integral Francofone (AIMF) (http://maires.francophonie.org)

 

Instante de lucru

 Conferintele ministeriale permanente:  Conferinta ministrilor Educatiei din tarile care au in comun limba franceza (CONFEMEN) si Conferinta ministrilor tineretului si sportului din tarile care au in comun limba franceza (CONFEJES).

 

Cronologie

 

 1880  - Geograful francez Onésisme Reclus foloseste, pentru prima data, termenul "Francofonie", pentru a desemna "ansamblul populatiilor care vorbesc limba franceza".

 1926  - Crearea Asociatiei Scriitorilor de Limba Franceza.

 1950  - Crearea Uniunii Internationale a Jurnalistilor si Presei de Limba Franceza (UIJPLF), ce avea sa devina Uniunea Presei Francofone (UPF).

 1950  - Crearea posturilor de radio publice francofone ( Radio France , Radio Suisse Romande, Radio-Canada, Radio-télévision Belge d’expression franµaise).

 1960  - Habib Bourguiba (Tunisia), Hamani Diori (Niger) si Leopold Sedar Senghor (Senegal) propun regruparea tarilor care si-au recâstigat de curând independenta si care doresc sa aiba cu Franta relatii bazate pe afinitati culturale si lingvistice. Crearea Conferintei Ministrilor Educatiei Nationale ai Tarilor Francofone.

 1961  - Crearea, la Montréal, a Asociatiei universitatilor cu predare partial sau integral in limba franceza (AUPELF), ce avea sa devina Agentia Universitara a Francofoniei (AUF).

 1967  - Constituirea Asociatiei Internationale a Parlamentarilor de Limba Franceza (AIPLF).

 1969  - Crearea Conferintei Ministrilor Tineretului si Sportului din Tarile Francofone (CONFEJES).

 1970  - Fondarea Agentiei de Cooperare Culturala si Tehnica (ACCT).

 1978  - Crearea Consiliului International al Media Audiovizuale de Limba Franceza (CIRTEF).

 1979  - Crearea Asociatiei Internationale a Primarilor si Responsabililor Capitalelor si Metropolelor partial sau integral Francofone (AIMF).

 1984  - Crearea televiziunii francofone mondiale TV5.

 1986  - Primul Sommet al Francofoniei, Versailles (42 de state).

 1987  - Al doilea Sommet al Francofoniei, Canada (41 de state). Inaugurarea primei retele universitare francofone: Universitatea Retelelor de Expresie Franceza (UREF). Crearea Institutului de energie al tarilor care au in comun limba franceza (EPF). Crearea Jocurilor Francofoniei, o data la 4 ani. Crearea Forumului Francofon al Afacerilor (FFA).

 1988  - Celebrarea, pentru prima data, a Zilei Internationale a Francofoniei, 20 martie. Crearea postului TV5 Canada - Quebec.

 1989  - Al III-lea Sommet al Francofoniei, Senegal (41 de state). Crearea Universitatii Senghor din Alexandria. Prima editie a Jocurilor Francofoniei, Maroc.

 1991  - Al IV-lea Sommet al Francofoniei, Franta (43 de state). Cambogia, Bulgaria si România sunt acceptate ca membri observatori. Este instituit Consiliul Permanent al Francofoniei. Difuzarea postului TV5 in Africa.

 1993  - Al V-lea Sommet al Francofoniei, Insulele Mauritius (47 de state). Tema: Unitate in diversitate. România si Bulgaria devin membri cu drepturi depline ai Francofoniei.

 1994 - A  doua editie a Jocurilor Francofoniei, Franta.

 1995  - Al VI-lea Sommet al Francofoniei, Benin (50 de state). Sunt admise Republica Moldova, Sao Tome si Principe. Conferinta ministrilor justitiei din statele francofone, Egipt.

 1997  - Al VII-lea Sommet al Francofoniei, Vietnam (51 de state). Tema: Spatiul economic francofon. Adoptarea Cartei Francofoniei. Crearea postului de secretar general si alegerea lui Boutros Boutros-Ghali in aceasta functie. Albania, Macedonia si Polonia devin state observatoare ale Francofoniei.

 Cea de-a treia editie a  Jocurilor Francofoniei, Madagascar.

 1998  - Conferinta ministeriala de la Bucuresti, România.

 1999  - Al VIII-lea Sommet al Francofoniei, Canada (54 de state). Tema: Tinerii. Lituania, Slovenia si Republica Ceha devin state observatoare ale OIF.

 2000  - Simpozionul international al Francofoniei, Mali, adopta Declaratia de la Bamako privind "Aplicarea principiilor democratiei, drepturilor si libertatilor omului in spatiul francofon".

 2001  - A 4-a editie a Jocurilor Francofoniei, Canada. Conferinta ministrilor Culturii, Benin.

 2002  - Al IX-lea Sommet al Francofoniei, Liban (53 de state). Tema: Dialogul culturilor. Slovacia este acceptata ca stat observator al OIF. Alegerea lui Abdou Diouf in functia de secretar general.

 2003  - Conferinta ministeriala pe tema societatii informationale, Maroc.

 2004  - Al X-lea Sommet al Francofoniei, Burkina Faso (53 de state). Tema: Francofonia - spatiu al solidaritatii pentru dezvoltare durabila. Acordarea statutului de stat asociat Armeniei, Austriei, Croatiei, Georgiei si Ungariei.

 2005  - A V-a Conferinta a organizatiilor internationale nonguvernamentale, Burkina Faso. A XXI-a Conferinta Ministeriala a Francofoniei, Madagascar. A 5-a editie a Jocurilor Francofoniei, Niger.

 

 

CRISTIAN PREDA*

Sommet-ul Francofoniei va fi un test

 

 Ce inseamna pentru Romania apartenenta la  Organizatia Internationala a Francofoniei (OIF)?

 Apartenenta la  OIF a fost o optiune postdecembrista care n-a fost contestata. Spre deosebire de aderarea noastra la alte organizatii internationale, spre exemplu la NATO, Romania s-a integrat relativ usor in Francofonie. Romania regaseste in Francofonie cateva solidaritati mai vechi sau mai noi: solidaritatea cu Uniunea Europeana, dublata de efortul Romaniei de integrare, si solidaritati construite in anii ’60 si ’70 cu statele din Africa si Asia. Organizatia Internationala a Francofoniei ofera oportunitatea construirii in jurul acestor solidaritati a unor relatii bilaterale, dar si a unor prezente in actiuni de tip multilateral, mai vag definite decat la ONU sau NATO, dar cu potential important, in masura in care procesul democratizarii, de pilda, marcheaza inca profund continentul african, de unde vin foarte multe tari din organizatie. Romania poate participa, cu experienta pe care a acumulat-o, la democratizarea spatiului din vecinatatea Marii Negre, la democratizarea altor spatii. Francofonia de altfel a facut din democratizare o tema predilecta.

In ce sens poate fi Romania un lider regional in ceea ce priveste Francofonia?

 In primul rand, in 1990, un numar semnificativ de state din Europa Centrala si Orientala au intrat in Francofonie. A fost o optiune politica, si de aceea cred ca puteam compara aderarea Romaniei la  Organizatia Internationala a Francofoniei cu aderarea la alte organizatii internationale. Unele dintre state, ca Ungaria, Polonia sau Cehia, sunt membre observatoare, altele, precum Romania, Bulgaria sau Moldova, sunt tari membre cu drepturi depline. In acest context insa, Romania are niste atuuri care sunt legate in primul rand de o realitate istorica, si pe de alta parte de practicarea limbii franceze astazi. Romania are un profil special in Europa Centrala si Orientala pentru ca doar aici 43% din elevii de scoala aleg franceza ca prima optiune. Doar aici memoria culturala a retinut referinta franceza ca fiind esentiala, inconturnabila. Pe de alta parte, politic vorbind, statutul aparte al Romaniei, rolul de pivot, e recunoscut chiar de OIF prin faptul ca Romania e prima tara din Europa in afara Frantei in care se organizeaza o reuniune la varf la care participa sefi de state si de guverne. E semnificativ faptul ca presedintii Romaniei au sustinut cu totii prezenta Romaniei in Francofonie. Constantinescu si Iliescu au sustinut organizarea la Bucuresti a unui sommet, Traian Basescu a fost foarte implicat incepand din vara 2005 in organizarea acestuia si tine foarte mult ca el sa fie reusit. Iata un punct in care presedintii Romaniei s-au inteles perfect, nu exista nici un fel de fractura. Nu e un fapt de senzatie. Dar e un fapt politic semnificativ.

 Cum ne poate ajuta apartenenta la  OIF in vederea aderarii la UE?

 Exista 13 state care sunt simultan membre ale  OIF si UE, inclusiv Romania si Bulgaria. Suntem aproape majoritari. Asta inseamna ca in toate aceste tari exista programe de instruire a functionarilor pentru utilizarea limbii franceze. In Romania exista mii de functionari care sunt formati de mai bine de trei ani pentru a putea utiliza in instantele europene, dincolo de limba nationala si de limba engleza, si limba franceza. Ceea ce se poate intampla semnificativ tine, cred eu, de diversificarea limbilor folosite in contexte oficiale. Franceza poate sa devina o optiune semnificativa in Uniune daca toate aceste tari isi respecta angajamentul francofon, pentru ca Francofonia e construita in jurul impartasirii limbii franceze.

 Legaturile dintre Francofonie si integrarea europeana cred ca pot fi vazute mai degraba din perspectiva viitorului imediat decat din perspectiva trecutului. Prezenta noastra in  Organizatia Internationala a Francofoniei nu cred ca ne-a ajutat foarte mult in procesul de integrare. Cred insa ca putem participa la elaborarea unei Europe multiforme, in care si franceza poate sa joace un rol. De altfel, una din mizele organizarii unui asemenea sommet al Francofoniei este de a atrage generatiile foarte tinere catre invatarea limbii franceze. Cred ca exista ceva in traditia culturala romaneasca pe care ne putem baza, si anume un gust pentru diversitate, disponibilitatea de a invata mai multe limbi straine. Tema campaniei noastre de comunicare este Parlez-vous franµais?. Daca nu vorbiti franceza, veniti totusi impreuna cu noi ca aveti ceva de castigat. Ne adresam in primul rand publicul foarte tanar.

 Ce reprezinta pentru Romania organizarea celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei?

 Eu zic ca e o premiera, iar marile capitale se disting si prin capacitatea de a organiza astfel de reuniuni. E bine ca se intampla asa ceva. Pe de alta parte e un test pentru institutiile din Romania. In organizarea sommet-ului sunt implicate 17 institutii ale statului:  Ministerul Sanatatii, Ministerul Transporturilor, Serviciul de Paza si Ordine etc. Grupul care coordoneaza ansamblul diplomatic si logistic al sommet-ului are brate in 17 institutii. Pentru toate acestea sommet-ul va fi un test, pentru ca nici una dintre ele nu s-a mai confruntat cu un eveniment de o asemenea amploare. Niciodata Ministerul Sanatatii n-a fost nevoit sa organizeze un sistem de protectie sanitara, inclusiv servicii de urgenta, pentru un numar de peste 60 de sefi de stat si de guvern si peste 2.000 de delegati. E un efort extrem de important si de a tese relatiile interinstitutionale pentru ca ansamblul sa poata functiona in cele 5 zile cand diplomatii vor fi la Bucuresti. Datele pe care le am acum ma fac increzator. Aceste institutii, e adevarat, unele putin mai greu la inceput, au intrat in actiune si sunt pregatite sa asigure organizarea. E o experienta inedita care prin amploare a pus la incercare toate aceste institutii. Sper ca experienta acestei prime mari reuniuni internationale sa fie utila mai tarziu, sper ca institutiile sa retina ceva. Pe de alta parte, e clar ca, tocmai pentru ca e vorba de o asemenea participare institutionala, ansamblul va reusi in masura in care aceste parti interactioneaza in mod fericit.

Capacitatea organizatorica da seama de ceea ce inseamna nu doar statul, ci societatea romaneasca, nu doar autoritatile, ci Romania. Aici nu e vorba de o operatiune de imagine, e un contact direct care spune mult mai multe decat o campanie publicitara. Aici ai contact direct cu autoritatile statului si cu societatea. E o excelenta oportunitate de a produce in mod real o asemenea constructie a identitatii. Miile de oameni care sunt implicati, de la cei care lucreaza in hotelurile unde vor fi cazati delegatii la cei care lucreaza in Palatul Parlamentului, unde vor fi lucrarile sommet-ului, acestia dau seama de ceea ce inseamna Romania astazi.

Ce se va intampla la Bucuresti in perioada sommet-ului?

 Sunt mai multe reuniuni. Pe 25 are loc  Consiliul Permanent al Francofoniei, pe 26, chiar in ziua in care Comisia Europeana face public raportul privind Romania, e Conferinta Ministeriala a Francofoniei care reuneste ministrii de Externe. In fine, pe 28 si 29 este reuniunea la cel mai inalt nivel a sefilor de state si de guverne. Intre 25-27, pe de alta parte, are loc reuniunea Asociatiei internationale a primarilor francofoni. Dincolo de aceste intruniri politice, un numar semnificativ de evenimente culturale, organizate in perioada 23-30 septembrie, vor permite, sper, publicului bucurestean sa descopere diversitatea culturala a Francofoniei: de la expozitii de pictura la expozitii de timbre, spectacole de teatru, de muzica, inclusiv spectacole de strada. Sper ca prin alaturarea dintre partea oficiala si reprezentarea culturala, artistica a Francofoniei, sa aiba de castigat publicul. Se vor petrece multe lucruri foarte interesante, de pilda spectacole de teatru cu o trupa din Franta care joaca numai Ionesco, o mare expozitie Bourdelle la Muzeul National de Arta, spectacole de muzica in Piata Revolutiei, in special tintite catre publicul foarte tanar, o expozitie de timbre unde vor fi prezente fiecare din cele 63 de tari membre ale OIF. De asemenea, spectacole de strada: un proiect care a avut mare succes in tarile unde a mai fost prezentat este Le tapis numerique (Covorul digital) care asociaza imagini din diversele tari francofone si prezenta unor trecatori care se regasesc in acele imagini. E ceva foarte spectaculos, care a adunat sute de mii de oameni unde a mai fost prezentat si care ajunge acum si la Bucuresti. E vorba de asemenea de un set intreg de expozitii care vor fi organizate la Muzeul National de Arta, dar si la etajele 3 si 4 de la Teatrul National. La TNB vor putea fi vazute mai multe expozitii aduse de la Paris, de la Cité des Sciences la Villette. La Sala Dalles va fi un ansamblu de standuri nationale prin care tarile membre ale OIF se reprezinta prin tema acestui sommet, care este Tehnologia informatiei in educatie. Sunt foarte multe posibilitati, cred eu, pentru a descoperi diversitatea Francofoniei.

Manifestarile legate de anul Francofoniei se vor incheia odata cu sommet-ul?

 Vor mai fi si alte momente puternice pana la sfarsitul anului si sper ca si dupa. Pe de alta parte, Romania va asigura in 2006-2008 presedintia  Organizatiei Internationale a Francofoniei si, in acest context, cred ca autoritatile ar trebui sa gaseasca calea de a sprijini proiecte culturale francofone, proiecte de asociere dintre scoli din Romania si scoli din tarile francofone, sau proiecte care tin de prezenta universitatilor romanesti in peisajul Francofoniei internationale. (M.B.)

 

* secretar de stat pentru Francofonie

 

 

ION ILIESCU*

Aderarea Romaniei la Organizatia Internationala a Francofoniei

 

 Erati presedintele Romaniei cand tara noastra a aderat la  Organizatia Internationala a Francofoniei. Cum s-a ajuns la acea aderare si ce a insemnat, din punct de vedere politic, acea optiune?

 Aderarea Romaniei la  Organizatia Internationala a Francofoniei este rezultatul procesului de deschidere a tarii catre exterior, de revenire a politicii externe romanesti la traditiile ei din epoca moderna, care vizau, printre altele, integrarea in spatiul de valori politice si culturale ale Occidentului european, proces afirmat si promovat inca din primele zile ale Revolutiei Romane. De altminteri, este bine de reamintit faptul ca primul inalt oficial occidental care a vizitat Romania in primele zile de dupa caderea lui Ceausescu a fost ministrul de Externe al Republicii Franceze, Roland Dumas. Tot la inceputul anului 1990, inainte de alegerile de la 20 mai, am primit vizita lui Robert Badinter, presedintele Consiliului Constitutional al Republicii Franceze, care ne-a sfatuit sa nu incercam modificarea vechii Constitutii comuniste in CFSN, dupa modelul tarilor din jur, ci sa alegem o Adunare Constituanta, care sa dezbata si sa elaboreze o Constitutie moderna, fara nici o legatura cu trecutul. De altminteri, am beneficiat de sprijinul sau substantial in procesul elaborarii Constitutiei, inclusiv prin organizarea unor seminarii pe teme de drept constitutional.

Republica Franceza este primul stat cu care Romania a semnat un Tratat politic de baza, structurat pe noile valori si principii care guvernau relatiile internationale dupa sfarsitul Razboiului Rece. Acest lucru s-a petrecut in noiembrie 1991, in timpul Sommet-ului Francofoniei de la Chaillot.

 In cursul anilor 1990 si 1991, in intalnirile avute cu inalti oficiali francezi, inclusiv cu presedintele Franµois Mitterrand, care ne-a si vizitat tara in primavara anului 1991, atat eu, cat si domnul Petre Roman, am evocat posibilitatea primirii Romaniei in randul Francofoniei. Lucrul ni se parea pe cat de firesc, pe atat de necesar, judecand prin prisma relatiilor privilegiate pe care Romania le-a avut, in decursul timpului, cu Franta, cat si din perspectiva procesului de apropiere a tarii noastre de Comunitatea Europeana, care devenea o componenta esentiala a politicii externe romanesti. Cuplul franco-german constituia motorul constructiei europene de dupa caderea Cortinei de Fier si era firesc sa facem din Franta principalul sustinator al Romaniei, pentru a depasi izolarea internationala in care ne lasase regimul totalitar ceausist.

Printr-o fericita coincidenta, la Sommet-ul Francofoniei de la Dakar, din mai 1989, s-a decis o schimbare profunda a Organizatiei, mai ales a proiectului sau politic, fapt care i-a permis sa admita in randurile sale atat Romania, cat si Bulgaria, cu ocazia Sommet-ului de la Chaillot, din noiembrie 1991, deschizandu-le astfel o poarta de intrare in noile procese, de integrare si de globalizare, care se amplificau, profitand de noua situatie generata de sfarsitul Razboiului Rece.

 Aderarea Romaniei la  Organizatia Internationala a Francofoniei crea o serie de oportunitati de dezvoltare, atat in plan economic si social, cat mai ales in plan cultural si educational. Evolutia ulterioara a relatiilor tarii noastre cu tarile membre ale Organizatiei Internationale a Francofoniei confirma faptul ca decizia noastra a fost una benefica pentru societatea romaneasca, aflata in tranzitie.

Care au fost primele manifestari internationale legate de Francofonie la care a participat Romania dupa 1989?

 Din momentul admiterii sale in  Organizatia Internationala a Francofoniei, Romania a participat la toate marile actiuni ale Organizatiei. Este vorba, in ordine, de Sommet-urile de la Mauritius, din 1993, Cotonou (Benin), din 1995, Hanoi, 1997, cand a fost decisa crearea functiei de Secretar General al Francofoniei, ocupata de Boutros Boutros-Ghali, Moncton, Canada, in 1999, Beirut, in 2002 si Oagadougou, in 2004.

Cu prilejul intalnirii la varf de la Beirut, din 2002, Romania si-a depus candidatura pentru organizarea celui de-al XI-lea sommet, in 2006, cerere aprobata la Oagadougou, in 2004.

 Important mi se pare faptul ca in cei 15 ani in care Romania a activat in sanul  Organizatiei Internationale a Francofoniei, tara noastra a participat activ la restructurarea Organizatiei, la transformarea sa institutionala, la extinderea ei, inclusiv prin admiterea Moldovei de peste Prut. Am dovedit ca avem o viziune despre rolul si locul Organizatiei intr-o lume in profunda schimbare, in care exista pericolul diluarii identitatilor culturale, al ignorarii diversitatii ca factor al dezvoltarii capitalului uman, printre altele.

Sunt bucuros sa constat ca, intr-o lume dominata de cultura anglo-saxona si de limba engleza, franceza incepe sa recupereze terenul pierdut, ca este privita, nu doar in mediile universitare si intelectuale, ca un instrument al cunoasterii, comunicarii si creatiei.

 In ce fel aderarea la  Organizatia Internationala a Francofoniei a sustinut pregatirea Romaniei pentru aderarea la UE?

 Apartenenta Romaniei la Francofonie a contribuit la schimbarea perceperii tarii noastre la nivelul societatilor din tarile membre ale  Uniunii Europene, unde exista o ambiguitate in legatura cu identitatea noastra europeana. Este un lucru extrem de important, pentru ca a facut ceea ce politicienii si formatorii de opinie nu pot face cu aceeasi usurinta: a dat o imagine mai aproape de realitate despre noi si despre valorile noastre. Relatiile privilegiate cu Franta, intarite si de apartenenta la o organizatie construita in jurul unei viziuni comune despre destinul unei culturi politice care promoveaza un set de valori extrem de importante, precum democratia, drepturile si libertatile cetatenesti, justitia sociala, toleranta, respectul diferentei, au constituit un avantaj in procesul, deloc usor, de negociere a aderarii la Uniunea Europeana.

 Multe dintre principiile si regulile care guverneaza functionarea  Uniunii Europene se regasesc si in cazul Organizatiei Internationale a Francofoniei, ceea ce a ajutat la crearea unei anumite culturi organizationale si a unor proceduri de lucru la nivelul unor institutii romanesti, ministere, universitati si chiar organizatii ale societatii civile.

Ce asteptari aveti de la Sommet-ul Francofoniei care va avea loc in tara noastra?

 In ceea ce ma priveste, consider ca tema Sommet-ului de la Bucuresti:  La Francophonie vers la société informationnelle et le monde du savoir par l’éducation pour tous, este una de mare actualitate pentru toate tarile membre. Francofonia cunoaste, la o scara mai mica, toate procesele si evolutiile care au loc la nivel global. Se regasesc aici toate problemele raporturilor Nord-Sud, ale dezvoltarii, ale educatiei, ca motor al formarii capitalului uman. Este firesc, deci, sa consideram ca, impreuna, membrii Organizatiei pot formula solutii rationale si functionale la problemele comune, dintr-o perspectiva mai putin dogmatica si mai deschisa la nou, la abordari neconventionale. Sunt ferm convins ca Sommet-ul de la Bucuresti va fi un succes, dovedind capacitatea organizationala si disponibilitatea tarii noastre de a se implica in proiecte complexe. (R.P.)

 

 * presedinte al Romaniei (1990-1996; 2000-2004)

 

 

EMIL CONSTANTINESCU*

O noua realitate politico-francofona

 

 Cum a activat Romania in cadrul  Organizatiei Internationale a Francofoniei in timpul mandatului dvs.?

Mandatul meu de presedinte a acoperit doua sommet-uri ale OIF, cel de la Hahoi, din Vietnam, si cel de la Moncton, din Canada. La aceste sommet-uri Romania a avut o prezenta activa si initiative particulare, sprijinind extinderea colaborarii din cadrul organizatiei in afara domeniului politic, in domeniul economic si de afaceri, in domeniul universitar, inclusiv prin propunerile pe care Romania le-a facut la intalnirile ministrilor de Externe ai OIF. Ca si in alte domenii de activitate, Presedintia Romaniei a avut o viziune si o strategie atat in ceea ce priveste Organizatia in ansamblul ei, cat si rolul pe care Romania poate sa-l joace.

Astazi sunt fericit sa constat ca eforturile pe care Romania si eu personal le-am facut pentru constructia unui pol al Francofoniei europene in Europa Centrala si Orientala se bucura de succes. Recentul colocviu de la Sofia la care am participat a fost dedicat in mod exclusiv Francofoniei politice, rolului pe care PECO (Politica Economica Comuna) poate sa-l joace in cadrul Francofoniei politice. Acum pot sa explic si motivele pentru care in numele Romaniei am renuntat la organizarea la Bucuresti a sommet-ului mai intai in favoarea Libanului si apoi in favoarea Burkinei Faso: pentru ca am considerat ca organizarea prematura a unui sommet la Bucuresti ar fi fost un simplu exercitiu diplomatic, daca el nu putea sa acopere niste initiative de fond, ca rezultanta a unei viziuni strategice. Astfel, Romania a sprijinit intrarea ca membru cu drepturi depline a unor tari din zona si a altora ca observatori. In acest moment, din 12 tari din Europa Centrala si Orientala, 8 sunt legate de Francofonie.

In acelasi timp, am pregatit succesul propunerii pe care am facut-o in ianuarie 2006 la Paris, in cadrul Inaltului Consiliu al Francofoniei, de constituire a unei universitati francofone europene la Bucuresti, pentru care, in acest moment, si nu inainte, eram pregatiti, pentru ca ne aflam intr-un moment favorabil, in care filierele francofone a caror instituire am semnat-o la Paris in 1992 in calitate de presedinte al Consiliului National al Rectorilor din Romania sunt deja o realitate si ele opereaza cu succes in toate marile universitati romanesti.

De asemenea, am valorificat contactele pe care le-am stabilit la intalnirea rectorilor francofoni de la Paris si am examinat permanent stadiul de dezvoltare a filierelor francofone in tarile Europei Centrale si Orientale. Astfel incat, in acest moment, zona este pregatita pentru constructia unui network al acestor filiere francofone, ceea ce poate sa asigure succesul acestei initiative.

Credeti ca acum Romania este pregatita pentru organizarea unui sommet?

In acest moment, Romania este pregatita pentru un sommet, a carui tema - educatia - este de maxim interes si in acelasi timp poate sa asigure rezultatul unor initiative concrete.

Ce importanta are pentru Romania faptul ca o sa vina la Bucuresti atatia sefi de state?

In mandatul meu am participat la multe intalniri de sefi de state. In general, sunt simple exercitii diplomatice, uneori turistice, care nu se soldeaza cu urmari. De acest tip de manifestare m-am ferit. Sigur ca atunci cand am renuntat in cadrul sommet-ului la un drept asigurat Romaniei am folosit prilejul pentru a castiga o simpatie in randul tarilor africane sau din Orientul Apropiat, pentru care era important acel sommet in acel moment, in care toate initiativele diplomatice si eforturile Romaniei erau dedicate exlusiv integrarii in NATO si in UE. Iata de ce, daca as fi mers pe linia lui Ceausescu si a altor presedinti de a se bucura de astfel de manifestari lipsite de continut, cred ca ar fi fost o greseala, pentru ca in acel moment Romania nu era interesata. Cedand, am castigat un capital de simpatie, spunand cu sinceritate ca Romania isi concentreaza toate eforturile pentru integrarea europeana. Astfel, am obtinut doua avantaje.

Cred ca daca lucrurile nu ar fi stat asa si daca nu exista un proiect, singurul avantaj ar fi fost cel de promovare a turismului. Si sigur ca in acest moment, in care capitala Romaniei arata altfel, este important ca o serie de sefi de state pot sa vada o alta imagine a Bucurestiului decat cea a unui oras desfigurat de demolarile lui Ceausescu, cu caini vagabonzi si cu cersetori. In acest moment, simplul parcurs Otopeni-centrul orasului Bucuresti este mai convingator decat orice sume cheltuite pentru propaganda Romaniei. Este de altfel si motivul pentru care diferite tari organizeaza olimpiade sau astfel de conferinte, care prin participarea delegatilor si a ziaristilor aferenti da posibilitatea unei vizibilitati a tarii respective. Iar aceasta este legata in primul rand de acest tip de creare a unei imagini pozitive, care nu se poate face fara schimbarea realitatii. Or, in momentul de fata, in mod evident, realitatea Bucurestiului s-a modificat fata de ceea ce multi dintre sefi de state care vor fi prezenti, in special cei din tarile africane, cunosteau din perioada dictaturii lui Ceausescu, cand veneau mai frecvent la Bucuresti.

Este un exercitiu de imagine?

Un exercitiu de imagine, de promovare pozitiva. Sommet-ul la Bucuresti este bun din toate punctele de vedere. Este bun pentru ca exista o strategie a Romaniei care a dat rezultate si ea va marca existenta PECO. Esential este ca sommet-ul de la Bucuresti va marca o noua realitate politico-francofona - constituirea PECO. Si asta este rodul unei viziuni pe care eu am avut-o. Am avut o viziune si in virtutea ei am amanat, am cedat drepturile si am luptat pentru aceasta conferinta. Acum trebuia sa se intample, nici mai tarziu, nici mai devreme.

Pe de alta parte, eu am primit si recunoasterea eforturilor pe care le-am facut in cadrul Francofoniei prin alegerea mea in Inaltul Consiliu al Francofoniei, care s-a format in 2003 si in care sunt singurul reprezentant din toata Europa Centrala si Orientala. Inaltul Consiliu al Francofoniei este compus din mari personalitati care reprezinta tipuri de regiuni care adera la Francofonie. De exemplu, pentru zona portugheza, face parte Mario Soares, fostul presedinte si prim-ministru al Portugaliei, pentru zona engleza, Mary Robinson, care a fost presedinta a Finlandei si presedinta Comisiei pentru drepturile omului a ONU, rectorul Universitatii din Rabat, care este secretarul general al Ligii Islamice, presedintele Organizatiei Africane; sunt si membri ai Academiei Franceze, Franµois Cheng, de exemplu. Pentru spatiul slav este Andrei Makine, scriitorul. Sunt figuri care eventual au avut o experienta politica, dar care in mod categoric trebuie sa fie personalitati culturale cu viziuni deosebite. Inaltul Consiliu ofera linii de orientare pentru Organizatia Internationala a Francofoniei. Se intruneste in fiecare an la Paris, se organizeaza o intalnire la Elysée cu presedintele Frantei, cu multi diplomati acreditati la Paris si se publica dezbaterile, care au caracterul unei viziuni si al unei strategii. Consiliul este condus in mod direct de catre Boutros Boutros-Ghali, fost secretar general al ONU si fostul secretar general al Francofoniei. Inaltul Consiliu are un rol de creare a viziunii strategice a Francofoniei, de dezbatere. Este un ceea ce numim noi un think-tank la un nivel foarte ridicat. Spatiul chinez este reprezentat de Franµois Cheng, care este membru al Academiei Franceze, intre nemuritori, dar a scris o serie de carti despre dialogul intercultural. Este presedintele Asociatiei Francofone si al Congresului de Informatica al Francofoniei.

 Cum apreciati influenta Francofoniei in mediul universitar?

O apreciez ca fiind importanta in special in ideea integrarii europene a Romaniei, in ciuda unei vizibilitati extrem de scazute in mass-media. Proba a fost data de organizarea Les Etats Genereaux, Starile generale ale Francofoniei in Romania, in patru centre - Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara - cu un mare succes privind calitatea dezbaterilor, participarea unor personalitati din mediul cultural si chiar filozofic si o participare extrem de intensa a tinerei generatii din Romania. Amfiteatrele au fost pline in proportie de 90% de tineri studenti, masteranti, doctoranzi si tineri profesori de franceza sau care lucreaza in zona aceasta. O singura lipsa a fost: mass-media. Singura sesiune care n-a avut succes in cadrul pachetului de la Timisoara a fost cea despre mass-media, pentru ca a existat un dezinteres aproape total al mass-media romanesti. In al doilea rand remarc de asemenea organizarea Scolii de vara a Francofoniei de la Brasov, in cooperare cu Fundatia Les Jeunes Decideurs Européens, in care 300 de tineri superdotati selectionati din peste 1.200 de cereri din toata lumea au participat la dezbateri extrem de interesante. Aceasta colaborare cu OIF si Les Jeunes Decideurs Europeens a fost un pas important si in pregatirea tinerei generatii europene pentru integrarea europeana. De altfel, anticiparile mele sunt optimiste in Romania, pentru ca odata cu deschiderea pietei muncii europene pentru tinerii romani ei vor sesiza, si de fapt au sesizat deja foarte bine, faptul ca sansele lor cresc in mod exponential pe masura ce mai dispun de o alta limba de circulatie in afara limbii materne si a limbii engleze. Stapanirea unei a doua limbi de comunicare europeana este decisiva pentru succes nu numai in administratie, si in lumea afacerilor sau in orice tip de business. Si eu cred ca aceasta va determina cresterea rapida a unui interes pentru limba franceza, si ca un vehicul de a uzaj al altor limbi latine care repezinta zone tinta pentru forta de munca tanara romaneasca, cum sunt Portugalia, Spania, Italia. Este foarte usor ca, plecand de la franceza, sa folosesti aceste limbi, sa treci si sa-ti face evantaiul limbilor latine. Asta si explica de ce exista un milion de romani in Spania, un milion in Italia, deja si in Portugalia, iar spre tarile nordice sau chiar in Germania pleaca un numar mult mai mic de romani. (M.B.)

 

* presedinte al Romaniei (1996-2000)

 

 

Francofonie si actiune culturala

 

Dincolo de semnificatia sa diplomatica, Sommet-ul de la Bucuresti ofera ocazia celebrarii unei mosteniri comune, cea a limbii franceze, si invita la relevarea unui potential de creativitate culturala. Francofonia devine o punte ce faciliteaza comunicarea dintre natiuni si intareste sentimentul apartenentei la un spatiu dominat de valorile democratiei, diversitatii si tolerantei. Traditia intelectuala este fundatia pe care se ridica edificiul solidaritatii, solidaritate a carei expresie este si intalnirea de la Bucuresti.

 Fidel vocatiei sale de mediator cultural,  Institutul Cultural Roman a inteles sa isi asume misiunea de a reprezenta patrimoniul francofon, prin publicarea unui numar de traduceri ce ilustreaza capacitatea limbii franceze de a servi ca liant intre diferitele natiuni. Partenerul privilegiat al ICR in aceasta actiune a fost Comisariatul General pentru Francofonie: gratie colaborarii dintre cele doua institutii ale statului roman, s-a conturat o lista de carti semnificative destinate publicarii. In centrul efortului mentionat se plaseaza doua directii: una vizand reliefarea contributiei spatiului african de expresie franceza si cealalta avand finalitatea de a readuce in memoria cititorului amprenta pe care frecventarea limbii franceze a lasat-o asupra fizionomiei spiritului creator national. intalnirea dintre anul international Senghor si explorarea identitatii nationale s-a produs de o maniera fireasca.

 Pe un al doilea nivel,  ICR a imaginat si pus in opera un efort propriu de publicare a unor variante romanesti din textele canonice ale literaturii franceze. Repunerea in circulatie, in editii elegante, a clasicilor, de la Villon la Rousseau, vizeaza reactivarea unui instinct al valorii si orientarea cititorului roman spre teritoriul populat de reperele esentiale ale lumii de expresie franceza. Regandirea specificului cultural national trece prin redescoperirea textelor franceze fondatoare, repere care se afla la originea inventarii discursului intelectual modern autohtone.

 Parteneriatul dintre  ICR si Comisariatul General pentru Francofonie poate fi privit ca un model de actiune culturala de durata lunga. Sommet-ul din septembrie este doar debutul unui parcurs dedicat exploatarii resurselor intelectuale si politice ale francofoniei contemporane. Deschiderea culturala o dubleaza pe cea diplomatica.

 

 

Identitatea francofona a Romaniei

 

Evolutia istorica

De aproape trei secole, Francofonia face parte din realitatea cotidiana a spatiului locuit de catre romani, fiind "motorul" modernitatii, sursa ideilor de egalitate, libertate si solidaritate in acest spatiu, transformand in profunzime societatea romaneasca de-a lungul secolelor al XIX-lea si al XX-lea.

Romania se gaseste intr-o situatie unica: intelectualii si elita politica romaneasca au ales limba franceza ca idiom al libertatii, al modernitatii, al apartenentei la o Europa a natiunilor libere. Acest fundament, construit in aproape 200 de ani de impartasire a culturii si a civilizatiei francofone, a fost pastrat cu o asemenea pasiune, incat a rezistat trecerii timpului.

Incepand cu secolul al XVIII-lea, asistam la o patrundere a culturii si limbii franceze in educatia membrilor clasei superioare. Tinerii provenind din elita financiara isi desavarsesc studiile in Franta, Belgia sau Elvetia, aducand cu ei idei noi, moderne, care influenteaza mediul autohton. Limba franceza se face din ce in mai des auzita in saloanele la moda din Principatele Romane, iar jurnalele franceze sunt in voga. Intelectualii romani, avand o buna cunoastere a limbii franceze, traduc cu placere operele lui Voltaire si Fénelon.

In 1776, Printul Alexandru Ipsilanti introduce limba franceza ca materie obligatorie in scoala superioara din Bucuresti, iar in 1795 este infiintat, la Bucuresti, primul consulat francez.

La inceputul secolului al XIX-lea, prin Tratatul de la Adrianopol (1829), se consolideaza influenta Rusiei asupra principatelor Valahia si Moldova. Pe aceasta filiera, puternic marcata de influenta culturii franceze, limba franceza devine modalitatea privilegiata de a accede la ideile modernitatii occidentale. Aceasta influenta franceza se regaseste la nivel institutional, legislativ, militar, cultural si chiar in viata cotidiana, la nivelul moravurilor.

Pe plan literar, cluburile de lectura furnizau membrilor lor numeroase carti in limba franceza. Primul dictionar franco-roman apare in 1838, iar scrierile lui Charles Baudelaire vor fi traduse si publicate in mai multe versiuni.

In ceea ce priveste domeniul politic, Conventia de la Paris din 1858 constituie baza Constitutiei Romaniei, reprezentand, deci, fundamentul Romaniei moderne.

Medicina ne ofera exemplul doctorului de origine franceza Carol Davila, care a creat si a condus, la Bucuresti, prima Facultate Nationala de Medicina si Societatea Medico-Chirurgicala Romana.

Perioada interbelica a reprezentat apogeul influentei franceze in Romania. Paul Morand evoca, in cartea sa Bucurestiul, capitala noastra, sub denumirea de "Micul Paris", iar André Breton o considera "capitala suprarealismului", gratie lui Tristan Tzara, faimosul artist de origine romana creator al Dadaismului.

Scriitori ca Iulia Hasdeu, Elena Vacarescu si printesa Marta Bibescu au ales sa scrie in limba franceza o parte semnificativa a operelor lor. Nume ilustre precum Constantin Brancusi, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, George Enescu, Emil Cioran fac parte din patrimoniul cultural francofon si, pe aceasta cale, mondial.

 

In prezent

 Romania a revenit, in sfarsit, in sanul familiei francofone, de care este legata printr-un trecut bogat. In acest sens, este elocvent discursul presedintelui francez François Mitterrand cu ocazia desfasurarii Sommet-ului Francofoniei de la Paris, in 1991, cand Romania si-a declarat identitatea francofona devenind membru observator al Organizatiei Internationale a Francofoniei.

In Romania, a vorbi limba franceza reprezinta mai mult decat stapanirea unui instrument lingvistic, reprezinta impartasirea valorilor, principiilor si idealurilor comune. Studiul limbii franceze are rolul deosebit de important de a mentine traditia francofona in Romania. Limba franceza pastreaza si astazi un loc de cinste in sistemul educational romanesc. Datele statistice dovedesc ca limba franceza este un element fundamental in formarea culturala a tinerilor romani la nivel preuniversitar si al invatamantului superior.

Invatamantul preuniversitar

• 88% dintre tinerii romani invata limba franceza ca prima sau a doua limba straina • Invatamantul bilingv este prezent in 70 de licee franco-romane • In sistemul de invatamant roman exista aproximativ 14.000 de profesori de limba franceza, inscrisi in Asociatia Romana a Profesorilor de Limba Franceza (13 filiale) • Aproape 2 milioane de elevi romani invata limba franceza • Un program de dezvoltare a sistemului educational, Educatia pentru informare in mediul rural defavorizat, a inceput, in anul 2000, cu sprijinul Francofoniei si al Frantei, in 5 judete pilot, urmand a fi extins la nivelul altor 31 de judete • Un alt proiect derulat in cadrul de cooperare francofona vizeaza formarea profesorilor de limba franceza.

Invatamantul universitar

• 27 de filiere francofone deja existente • Mai mult de 300 de parteneriate reunind centrele de invatamant superior ofera o mare mobilitate internationala. In jur de 5 000 de studenti romani au beneficiat de programe de schimb cu studenti din tarile francofone • 39.768 de studenti studiaza in limba franceza • 24 de institutii de invatamant superior din Romania sunt membre ale AUF, dintre care 11 membre titulare si 13 membre asociate • La nivelul invatamantului doctoral, sistemul de diplome in cotutela este de asemenea in expansiune.

In Romania exista patru institute si centre culturale franceze (situate in Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara) si cinci filiale ale Aliantei Franceze la Brasov, Constanta, Medgidia, Ploiesti si Pitesti.

 

 

IOAN STANOMIR

Negritudine si identitate africana

 

Care este relatia dintre Centru si margine? Exista un potential al diferentei, susceptibil de a fi valorificat intelectual? Se poate imagina o cale autohtona de dezvoltare, distincta de modele occidentale si deschisa catre un specific national unificator? Iata un numar de interogatii care ar fi putut fi legate de intregul dosar al dezbaterii identitare romanesti de dupa 1918: impulsionate de viteza aculturatiei si de ambitia parasirii unui spatiu al exoticului in favoarea asumarii respectabilitatii europene, elitele locale au conturat propriile lor scenarii de acomodare la exigentele modernizarii. In fapt, toate comunitatile Europei Centrale si Orientale au fost dominate, discursiv, de imperativul constructiei nationale si al articularii statului ce ii va corespunde. Dialogul dintre "europenizanti" si "autohtonisti" face parte, la randul sau, din fluxul intelectual avandu-si originile in contactul cu spatiul Luminilor.

Decalajul temporal nu poate impinge in plan secund similitudinea dintre acest tip de intrebari fondatoare si demersul pe care se intemeiaza nasterea noilor natiuni si state africane, in intervalul ce urmeaza colonizarii. Ceea ce uneste demersurile evocate, dincolo de diferentele ideologice, este ambitia de a depasi un statut de minorat cultural: retardarea economica/exotismul sunt convertite in semne ale unei civilizatii care se valideaza autonom, in raport cu setul de exigente occidental. Aculturatia este temperata de deschiderea in directia stratului etnic originar - asemeni generatiilor de studiosi est si central-europeni din mediul parizian, studentii africani inventeaza, programatic, modul de a fi si identitatea distincta a unor popoare si a unui continent.

 

Centrul si marginea

 

Relectura textelor lui Léopold Sédar Senghor este, in aceasta ordine istorica, ocazia de a examina cateva dintre temele recurente si miturile secolului abia incheiat.1 In joc se afla, ca si in cazul multora dintre intelectualii "celeilalte Europe", intentia de a configura o comunitate de sensibilitate si destin, pornind de la caramizile pe care le ofera cultura occidentala "superioara". Decolonizarea este, in cele din urma, cum noteaza Senghor insusi, o intoarcere a armelor impotriva educatorului admirat si detestat.

Puterea coloniala furnizeaza vehicolul lingvistic gratie caruia modelul sau de societate va fi de deconstruit. Ambivalenta raportarii la limba culturii dominante isi are punctul de plecare in intentia asumarii diferentei: cultura neagra va exista doar in masura in care va depasi stadiul de inferioritate pitoreasca la care o condamna viziunea occidentala. Revolta identitara a studentilor africani evoca, mutatis mutandis, iesirea in strada a nationalismului cultural iorghist: autentica productie nationala nu se poate sprijini decat pe cultivarea a ceea ce este original si irepetabil in cultura "minora". In locul apelului la romantismul conservator, va fi preferata retorica socializanta interbelica. Optiunile ideologice sunt diferite, dar strategiile au un aer comun: locul rationalismului/cartezianismului european va fi luat, dupa caz, de crestinismul popular ortodox, de geniul rural sau de emotia panteista a taranului negru. Critica sistemului capitalist si a modelului dominant este realizata din unghiul valorilor autohtone.

Traseul public al lui Léopold Sédar Senghor insusi este simbolic pentru o anumita ordine a secolului XX: viitorul presedinte debuteaza ca ideolog, articuland o viziune ce are in centrul ei comunitatea din care s- a ridicat. Asemeni multora dintre contemporanii sai, Senghor nu se poate sustrage unei fascinatii a socialismului: mai mult decat un marxist fidel, intelectualul african, deputat in Adunarea Nationala de la Paris, admira umanismul doctrinei si valorifica, previzibil, sugestiile de eliberare decelabile in corpul ei doctrinar. Destinul isi are ironiile sale - decolonizarea si intregul discurs asociat ei va pune in circulatie un jargon ideologic esentialmente european, asadar, importat. Marxismul marcheaza o generatie de lideri politici ai noilor state independente.

Preluand lectia europeana fondatoare a socialismului, acestia contrapun capitalismului o organizare sociala si economica ce favorizeaza colectivismul si interventionismul economic. Moderatia politica previne, in cazul Senegalului condus de Léopold Sédar Senghor, derapajele tragice din Ghana lui Nkrumah sau Zairul maresalului Mobutu. Succesul democratic al Senegalului actual, laicitatea regimului sau politic au ca punct de plecare practica politica incurajata de Senghor insusi: conducator al unui stat monopartit, presedintele-fondator accepta sa cedeze puterea, in mod voluntar. Doua decenii mai tarziu, alegerile consemnau una dintre primele alternante pasnice din istoria politica a Africii.

In plan intelectual, teoria negritudinii se integreaza in acest vast efort de emancipare ideologica si politica: nasterea identitatii nationale este precedata de afirmarea valorii unei diferente specifice a "omului negru". Ca si in cazul altor intelectuali de formatie europeana din teritorii periferice, Léopold Sédar Senghor recurge la un construct cultural ce ilustreaza excelenta comunitara. "Omul negru" este, ca si miticul creator al Mioritei, un produs de sinteza ce traduce, in categorii europene, o experienta "exotica". Redefinirea africanitatii implica recucerirea unei identitati ocultate de puterea coloniala: Centrului ii este refuzata preeminenta, in numele unei mosteniri readuse la lumina.

In centrul analizelor lui Léopold Sédar Senghor este plasat profilul in miscare al "specificului national african". Negritudinea este, ca si pan-africanismul nascut in mediile intelectuale anglofone, o declaratie de independenta formulata in limba "cuceritorilor". Emotia, comunitarismul, credinta autentica, vocatia artistica sunt contributiile pe care "omul negru" le aduce cu sine in edificiul universal. In locul exotismului degradant al afiselor de spectacol, Léopold Sédar Senghor propune o efigie culturala nobila, care va sfarsi prin a se impune in imaginarul intelectual.

 

In jurul francofoniei

 

Geneza institutionala a miscarii francofone, geneza in cadrul careia Léopold Sédar Senghor ocupa o pozitie cheie, este indisociabila de dificultatea administrarii succesiunii imperiale franceze. Crearea Uniunii Franceze, ca si eforturile gaulliste de creare a unei comunitati de state avand in comun limba franceza sunt expresia unei adaptari, graduale, la realitatea disparitiei unei structuri dominate de centrul colonial. Ambitia organizatiilor francofone este de a da substanta diversitatii culturale post-imperiale. Franceza inceteaza de mai fi un instrument al asimilarii, oferind in schimb resursele cultivarii unui spatiu unificat prin chiar prezenta ei. Regandirea raporturilor dintre colonii si "metropola"  este dublata de reflectia in marginea rolului pe care limba este chemata sa il joace.

Cultivarea cooperarii francofone nu intra in conflict cu idealul negritudinii, in masura in care noile natiuni se incadreaza intr-o comunitate policentrica. Odata cu esecul federalizarii fostelor teritorii coloniale, imbratisarea francofoniei este perceputa ca un antidot improtriva izolarii si "balcanizarii" continentului. Unitatea este regasita pe aceasta cale, odata cu un sentiment fecund al apartenentei. Limba de colonizare devine o limba de intalnire: "In fapt, francofonia se prezinta drept comunitatea spirituala a natiunilor ce folosesc limba franceza, fie ca limba nationala, fie ca limba oficiala, fie ca ca limba de uz obisnuit. (...) Limba franceza a devenit un fenomen mondial prin faptul istoric al colonizarii, dar si multumita propriilor ei virtuti".

Pe acest fundal al decolonizarii sunt plasate pledoariile lui Léopold Sédar Senghor: indiferent de decorul alocutiunii (universitar sau politic), miza ramane aceeasi. Virtutile limbii franceze sunt temelia pe care se aseaza un strat distinct de contributie, cel al noilor natiuni fidele spiritului lingvistic evocat. Geniul francez este o mostenire pe care o administreaza, in comun, Franta si fostele ei colonii. Postura centrala este rezervata doar limbii comune. Inainte de a fi o afacere politica, francofonia este citita ca o prelungire a unei vocatii culturale. Colaborarea politica, tehnologica si economica decurg din asumarea unui trunchi de civilizatie: comunitatea francofona devine parte organica a civilizatiei universalului.

 

 

Calendarul manifestarilor

 

CONSILIUL PERMANENT AL FRANCOFONIEI

(25 septembrie)

 

CONFERINTA MINISTERIALA A FRANCOFONIEI (26 septembrie)

 

CEA DE XI-A CONFERINTA A SEFILOR DE STAT SI DE GUVERN CE AU IN COMUN LIMBA FRANCEZA (28-29 septembrie)

Tehnologiile informatiei in educatie

 

Joi, 28 septembrie

 10-12.40:  Ceremonia solemna de deschidere

• 10:00 - Ceremonia oficiala de deschidere a celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei

• 12:30 - Fotografie de familie

 15-18.30:  Prima sedinta in plen a Sommet-ului

Deschiderea lucrarilor

Rapoarte prezentate Sommet-ului:

• Analizarea solicitarilor de adeziune sau de modificari ale statutului (reuniune cu usile inchise)

• Raportul presedintelui Conferintei Ministeriale a Francofoniei

• Raportul secretarului general al Francofoniei

• Dezbateri

• Interventia reprezentantului  Adunarii

 Parlamentare a Francofoniei  (APF)

 

Vineri, 29 septembrie

9:00 - Analiza situatiei politice internationale

(reuniune cu usile inchise)

11:00 - Alegerea secretarului general al Francofoniei (reuniune cu usile inchise)

 11.30-12.35:  Cea de-a doua sedinta in plen a

Sommet-ului

• Declaratia de la Bucuresti: Examinare si adoptare

• Stabilirea datei si locului de desfasurare a celui

de-al XII-lea Sommet

• Diverse

• Adoptarea sintezei raportului Sommet-ului si rezolutiilor

 12.35:  Incheierea lucrarilor Sommet-ului

 

Bucurestiul francofon - manifestari culturale

 

  Raliul Bucuresti-Dakar. In papuci prin desert - Sommet-ul (duminica, 24 septembrie, ora 11:30, Piata Victoriei). Startul raliului va fi dat de secretarul general al Francofoniei, Abdou Diouf.

• Decernarea Premiului celor cinci continente (duminica 24 septembrie, ora 17:00, Teatrul National Bucuresti, Sala Amfiteatru).

  Francofonia la voi acasa! (22-30 septembrie, orele 11:00-19:00, Sala Dalles, parter):  Organizatia Internationala a Francofoniei, mai multe state membre (Canada, Franta, Canada-Quebec, Valonia-Bruxelles, Canada-New Brunswick, Coasta de Fildes, Slovacia, Vietnam, Madagascar si Romania) si principalii sai operatori (Agentia Universitara a Francofoniei, Asociatia internationala a primarilor francofoni, TV5) se prezinta publicului roman.

 Francofonia intr-o mie de fete (22-30 septembrie, orele 11:00-19:00,  Teatrul National Bucuresti): expozitii originale si diverse venite din intregul spatiu francofon (Canada-New Brunswick, Elvetia, Maroc, Bulgaria, Albania, Liban), o expozitie internationala dedicata centenarului nasterii lui Léopold Sédar Senghor si o expozitie de fotografie.

  Expozitie de carti francofone (22-30 septembrie, orele 11:00-19:00,  Sala Dalles, etaj).

  Demonstratie a gimnastelor romance - 10 perfect (miercuri, 27 septembrie, ora 20:00, Sala Palatului)

• Labo-Mix  Faut que µa bouge! (24-26 septembrie, orele 18:30-21:00, Centrul National al Dansului): spectacol interactiv cu 6 artisti francofoni care amesteca dansul, comedia, creatia sonora si noile tehnologii.

  Arta video in direct... (27-29 septembrie, orele 20:00-00:00, esplanada Teatrului National Bucuresti)

  Covorul digital - A se misca. A vorbi! (27-29 septembrie, orele 20:00-00:00, esplanada Teatrului National Bucuresti): tehnologia covorului digital permite proiectarea imaginilor persoanelor care se gasesc pe covor pe un ecran care prezinta filme din alte orase francofone. In acest mod, fara a parasi Bucurestiul, publicul se poate regasi la Rabat, la Ouagadougou, la Paris si in orice alt oras din spatiul francofon.

 Intalnirea francofona a informatiei si educatiei stiintifice (25-30 septembrie, Teatrul National Bucuresti, etajele 3 si 4): un spatiu cu 4 expozitii, un loc pentru dezbateri si un colocviu international francofon cu tema Cultura stiintifica si tehnica si dezvoltarile sale in tarile francofone.

  Lansarea portalului interuniversitar francofon (joi, 28 septembrie)

 Ritmuri si imagini ale francofoniei (23-30 septembrie, Piata Revolutiei/Piata George Enescu, de la ora 18:00): 16 concerte in aer liber cu formatii romanesti si artisti din tot spatiul francofon (Canada, Maroc, Vietnam, Senegal, Haiti, Quebec, New Brunswick, Valonia-Bruxelles, Moldova, Guineea, Congo si Djibouti). Dupa concerte, proiectii de filme vor ilustra diversitatea cinematografica francofona.

 Concert extraordinar al Ansamblului Instrumental din Paris (duminica, 24 septembrie, ora 20:30, Ateneul Roman) cu arii cunoscute din Mozart, Bach, Debussy, Enescu, Arban si Bartok si cu participarea lui Cornel Pana.

• Spectacol de opera Carmen de Bizet (marti, 26 septembrie, ora 18:30, Opera Nationala din Bucuresti).

 Concert de muzica de camera (joi, 28 septembrie, ora 19:00, Ateneul Roman): Orchestra Filarmonicii din Bucuresti va interpreta piese de Debussy, Ravel si Enescu.

• Spectacol de teatru  Neintelegerea de Albert Camus (27 septembrie, ora 19:00, Teatrul National Bucuresti). Regia: Felix Alexa.

• Spectacol de teatru Cantareata cheala de Eugène Ionesco (luni, 25 septembrie, ora 19:30, Teatrul Odeon), produs de Théâtre de la Huchette din Paris.

• Spectacol de teatru Burghezul gentilom de Molière (26-28 septembrie, ora 19:30, Teatrul National Bucuresti). Regia: Petrica Ionescu.

• Expozitie Culorile gradinii in peisajul romanesc

(24 august-26 noiembrie, Muzeul National de Arta al Romaniei): o selectie de 134 de lucrari de mari pictori romani care au urmat scoala franceza de pictura, mai ales Scoala de la Barbizon.

Expozitie Constantin Brancusi fotograf

(1 septembrie-15 octombrie, Muzeul National de Arta al Romaniei): cu ocazia aniversarii a 130 de ani de la nasterea lui Brancusi, expozitia prezinta, prin intermediul artei fotografice, operele lui Brancusi, alaturi de imagini inedite cu marele artist.

Expozitie Mot à main. Imagine si scriitura in arta din Belgia (7 septembrie-3 decembrie, Muzeul National de Arta al Romaniei): prezinta lucrari ale celor mai mari artisti si plasticieni din regiunea Valonia-Bruxelles, grupate in sectiuni care pun in evidenta atat trecerea de la text la imagine, cat si de la imagine la text.

Expozitie de pictura pe sticla Senegal-Romania: dialog pe calea sticlei (22 septembrie-22 octombrie, Muzeul Taranului Roman): expozitia prezinta lucrarile a 10 artisti cu traiectorii multiple care invita publicul sa le impartaseasca cultura si identitatea dincolo de clivaje, granite si religii.

Expozitie Francofonia prin timbre

(22-30 septembrie, Palatul Sutu): fiecare membru al OIF va avea propriul spatiu de expunere; prin intermediul timbrelor, publicul va putea descoperi istoria si identitatea nationala a statelor francofone.

Expozitie de sculptura Antoine Bourdelle. Paris-Bucuresti. O prietenie francofila (27 septembrie 2006-28 ianuarie 2007, Muzeul National de Arta al Romaniei): ilustreaza evolutia artei lui Bourdelle si evoca relatiile sculptorului cu Romania prin prezentarea catorva lucrari a cinci dintre elevii sai romani si legaturile sale cu colectionarul Anastase Simu.

 Culorile Francofoniei (23 septembrie, Piata Revolutiei): 63 de pictori romani isi vor folosi talentul artistic pentru a exprima ce inseamna pentru ei Francofonia; 126 de copii vor exprima prin pictura modul in care precep secolul XXI si tehnologiile informatiei.

• Dezbateri interactive Parol, mon cher! (duminica 24 si vineri 29 septembrie, Parcul Herastrau, intrarea Charles de Gaulle): expertii Francofoniei vor interactiona cu publicul pentru a-i arata ce este Francofonia, diversitatea culturala si valorile sale.

  Francofonia in cheia sol, in direct! (24-27 septembrie, ora 20:00, Parcul Unirii): spectacole-concert interactive cu artisti tuaregi, muzicieni marocani si hip-hop.

  Atelier de arta urbana (27-29 septembrie, Piata Operei): cursuri de arta urbana (graffiti, stencils, instalatii) oferite publicului tanar.

 

Mizele Sommet-ului de la Bucuresti

 

 Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei aduce Romania in centrul lumii politice, economice, parlamentare si mediatice francofone, prin prezenta la Bucuresti a mai mult de 65 de sefi de stat si de guvern ai membrilor  OIF, reprezentanti de marca ai organizatiilor internationale sau regionale, parlamentari, oameni de afaceri, precum si jurnalisti de pe cele 5 continente.

Sommet-ul va permite Romaniei sa se afirme ca o voce puternica a Francofoniei in lume, un veritabil pol al Francofoniei in Europa Centrala si de Est. In contextul apropiatei aderari la  Uniunea Europeana, Romania doreste sa joace un dublu rol: acela de promotor al dimensiunii europene in cadrul OIF si de sustinator al valorilor francofone in cadrul UE.

• Pe plan politic, cea de-a XI-a Conferinta a sefilor de stat si de guvern avand in comun limba franceza este o oportunitate pentru consolidarea statutului Romaniei pe plan regional, european si international, precum si pentru afirmarea si promovarea prioritatilor esentiale ale politicii sale externe.

• In planul relatiilor bilaterale, Sommet-ul reprezinta o oportunitate de a stabili noi acorduri de cooperare, precum si de a relua o serie de relatii deja existente cu state din Africa.

• Romania se va afla in centrul atentiei mediatice a intregii lumi francofone si va avea, astfel, posibilitatea de a-si crea o imagine noua si dinamica in ochii opiniei publice internationale.

 

Tema Sommet-ului de la Bucuresti

 

 Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei este dedicat temei  Tehnologiile informatiei in educatie.

Expresie a capacitatii creative si inovatoare a omului, tehnologiile informatiei au devenit instrumente uzuale, indispensabile societatii actuale, aproape in aceeasi masura ca si hârtia si creionul. In acelasi timp insa, gradul de accesibilitate si utilizare a acestora nu este acelasi peste tot in lume, determinând aparitia unor mari discrepante.

Cum dezvoltarea durabila si educatia sunt puternic interconectate, utilizarea tehnologiilor informatiei in procesul de invatamânt a devenit, astazi, o necesitate.

Utilizarea tehnologiilor informatiei in educatie poate contribui la reducerea fracturii numerice care desparte, in acest moment, Nordul de Sud, femeile de barbati. Aceasta disparitate poate fi eliminata prin cultivarea si dezvoltarea spiritului de solidaritate. Este responsabilitatea noastra, a tuturor, atât in Nord, cât si in Sud, sa actionam in vederea reducerii acestei disparitati printr-un efort comun.

Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei isi propune sa ofere solutii pentru actiuni coerente, concrete si practice, in urma procesului de reflectie demarat la nivelul statelor si guvernelor membre ale Francofoniei reunite la Bucuresti.

 Pentru cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, care se va derula la Bucuresti, in zilele de 28 si 29 septembrie 2006, logo-ul a fost conceput prin imbinarea cercului Francofoniei cu reprezentarea figurinei de lut  Gânditorul de la Hamangia. Gânditorul de la Hamangia este un simbol al capacitatii de inovare care a permis omului modelarea continua a lumii. Plasarea Sommet-ului Francofoniei de la Bucuresti sub semnul acestui simbol universal al capacitatii omului de a reflecta exprima asteptarile noastre ca procesul de reflectie ocazionat de aceasta Conferinta sa defineasca liniile de actiune ce vor fi intreprinse in spatiul francofon.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22