Conferința privind viitorul Europei și problema migrației extracomunitare*

Mihai Sebe | 11.05.2021

Deși migrația extracomunitară a scăzut dramatic față de 2015, presiunea asupra sistemelor naționale de azil rămâne sporită, deși inegală între state membre.

Pe aceeași temă

Mihai SEBE, Coordonator serviciul studii europene, Institutul European din România

Uniunea Europeană este, înainte de toate, un proiect aflat în permanentă construcție, care trebuie mereu adaptat nevoilor cetățenilor europeni. Pandemia de COVID-19 a readus în discuție capacitatea Uniunii Europene de a rezista unor provocări (medicale) majore și de a acționa eficient în situații de criză.

Deși migrația extracomunitară a scăzut dramatic față de 2015, presiunea asupra sistemelor naționale de azil rămâne sporită, deși inegală între state membre. Tendințele pe termen mediu și lung, fie că vorbim de instabilitate geopolitică, de schimbări climatice sau de evoluțiile demografice diferite, o posibilă nouă criză economică globală, combinate cu atractivitatea Uniunii Europene, indică însă faptul că putem asista în viitor la o nouă criză a migrației.

Datorită complexității sale, pe plan comunitar, abordarea migrației extracomunitare trebuie să includă autoritățile locale și regionale, precum și societatea civilă și marii actori socio-economici și culturali.

În acest context, o tematică-cheie pe agenda conferinței privind viitorul Europei se dovedește a fi aceea a provocărilor legate de migrație, cu scopul de a defini la nivelul Uniunii o politică sustenabilă în domeniul gestionării acesteia. Rezultatul ideal ar fi creionarea unui sistem corect și eficient, care să ia în calcul nevoia de solidaritate, să fie rezilient, bazat pe principiile dreptului internațional și care să poată fi acceptat de cetățenii europeni.

Gestionarea migrației necesită negocieri intense și un consens pentru depășirea principalelor puncte de blocaj din prezent, și anume maniera de aplicare a principiilor privind solidaritatea și alocarea echitabilă a responsabilității în ceea ce privește gestionarea solicitanților de azil, respectiv reforma sistemului de la Dublin.

Discuțiile din cadrul conferinței, precum și viitorul politicilor comunitare în domeniu vor trebui să țină seama de fapte mai degrabă decât de emoții. Avem nevoie de o solidaritate reală între statele membre, iar deciziile vor trebui adoptate conform procedurilor democratice existente, nu pe baza unor presiuni exterioare. Conferința are marele avantaj al transparenței și al implicării tuturor actorilor relevanți.

În acest sens, o primă provocare constă în managementul integrat al frontierelor externe ale UE, aceasta fiind o direcție de acțiune cheie în vederea combaterii migrației ilegale și a traficului de persoane. De asemenea, reformarea spațiului Schengen prin includerea acelor state care doresc să facă parte, precum România, este esențială. Este, de asemenea, importantă prevenirea la sursă a migrației extracomunitare prin cooperarea cu statele de origine și de tranzit.

Dezvoltarea unor politici centrate pe om și care respectă drepturile și libertățile fundamentale, precum și politici clare și unitare de returnare, admisie și reintegrare reprezintă, de asemenea, o componentă importantă dacă dorim să descurajăm migrația ilegală.

În ciuda faptului că s-au realizat progrese importante, dreptul la azil necesită în continuare o armonizare sporită. Reguli comune și responsabilități partajate ar duce la eliminarea presiunilor suplimentare sporite pe anumite state membre.

Un sistem european comun de azil necesită ca România să respecte în integralitate normele acquis‑ului UE, respectiv un sprijin sporit oferit acelor state care se confruntă cu presiuni crescute asupra sistemelor lor naționale. În același timp, trebuie luate în calcul și sensibilitățile sistemice pe care le‑ar genera un mecanism de alocare obligatorie a solicitanților de protecție internațională, inclusiv în România. Respectarea principiului suveranității în domeniu ar facilita decizii consensuale, evitând potențiale neînțelegeri.

La final, orice politică în domeniu nu poate fi construită decât având la bază consensul cetățenilor europeni. Pentru aceasta se impune o politică activă de informare și de consultare cu privire la deciziile luate în contextul migrației extracomunitare. //

Mihai SEBE, Coordonator serviciul studii europene, Institutul European din România

* Opiniile exprimate nu angajează decât autorul și nu pot fi considerate ca reprezentând o luare de poziție oficială a Institutului European din România.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22