Grupul PPE înainte și după alegeri

Redactia | 04.06.2019

Alegerile europarlamentare din mai 2019 au creat un nou context operațional pentru Grupul Popularilor Europeni.

Pe aceeași temă

Pe de o parte, va fi nevoie de cel puțin trei forțe politice pentru a compune noua majoritate pe fondul scăderii popularilor și socialiștilor sub pragul de 50%. În ultimul deceniu, PPE a pierdut 12,7% din mandate. Este și contextul care ar putea să schimbe spațiul de manevră al lui Viktor Orbán în interiorul PPE. Crește capitalul de presiune al Fidesz-ului, acesta rămânând o resursă politică cheie în economia balanței de putere din Parlamentul European. Deloc de neglijat este și tendința din interiorul grupului PPE spre revalorizarea creștin-democrației autentice, într-un moment în care Orbán pledează pentru o Europă care trebuie să protejeze cultura creștină. Sunt probabil ingrediente de natură să relaxeze, să modereze presiunea PPE asupra iliberalismului practicat de Budapesta.

Pe de altă parte, se observă erodarea partidelor tradiționale, diminuarea ponderii formațiunilor politice fondate pe logica clivajelor tradiționale, așa cum au fost ele articulate în lumea postbelică. Concomitent, asistăm la ascensiunea cauzelor ecologice și naționaliste. De remarcat consolidarea polului suveranist (întărit pentru moment și de performanța electorală a lui Nigel Farage) - în frunte cu Matteo Salvini (33%) sau Marine Le Pen (23%), al cărei partid a devansat formațiunea lui Macron.

Întregul context ridică mari semne de întrebare privind șansele candidatului PPE (Manfred Weber) de a ajunge în fruntea viitoarei Comisii Europene, cu atât mai mult, cu cât state membre influente precum Franța resping sistemul Spitzenkandidat dorit de PE și forțează ca ultimul cuvânt să aparțină Consiliului. Din perspectiva României, Weber ar fi opțiunea ideală. Cunoaște mai bine ca orice alt candidat situația din România și a avut luări de poziție ferme față de deteriorarea gravă a statului de drept și a independenței justiției sub guvernarea PSD-ALDE.

Astfel, pentru descifrarea tendințelor care vor modela viitorul PPE și al Parlamentului European, vă propunem un supliment care reunește analize semnate de Raluca Alexandrescu, Alexandra Iancu și Cristian Câmpeanu. Totodată, vă prezentăm un interviu-bilanț cu europarlamentarul Cristian Preda, la sfârșitul celor zece ani petrecuți în serviciul public european.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22