Minoritatile maghiara si germana si sensibilitatea popular-europeana

Miercuri, 11 mai, la sediul GDS a avut loc masa rotunda cu tema Minoritatile maghiara si germana si sensibilitatea popular-europeana, organizata in colaborare cu Fundatia Konrad Adenauer. Dezbaterea a fost moderata de Cristian Preda, la ea participand membri ai Uniunii Democrate Maghiare din Romania (UDMR) si ai Forumului Democrat German din Romania (FDGR) si reprezentanti ai societatii civile. Evenimentul este al doilea dintr-o serie de dezbateri asupra situatiei partidelor politice din Romania.

Prezentam in continuare fragmente din aceasta dezbatere.

Alina Costache (Fundatia Konrad Adenauer): Anul electoral 2004 a adus cu sine cateva schimbari majore care nu vor intarzia sa-si produca efectele si in sistemul de partide din tara. Inca inainte de sfarsitul anului 2004, Fundatia Konrad Adenauer a solicitat la doi renumiti analisti politici romani ca, pe langa descrierea situatiei partidelor dupa anul electoral din 2004, sa incerce si identificarea perspectivelor viitoarelor evolutii ale acestor partide. Rezultatele obtinute au determinat Fundatia ca, dincolo de cercul de actori politici implicati in aceasta chestiune, sa invite opinia publica interesata de fenomenul politic la un schimb de opinii si de experienta. Prima discutie a avut loc in luna martie si a avut ca principal subiect PPCD, iar asta seara ne bucuram sa ii avem ca invitati pe reprezentantii UDMR si FDGR.
Cristian Preda Preda (GDS): In momentul in care Fundatia Konrad Adenauer a pus la cale acest proiect, chestiunea esentiala din punctul de vedere al racordarii la peisajul politic european era cine, in afara de PNTCD (atunci purta acea denumire), poate revendica o identitate construita in functie de reperele concrete ale familiei populare europene. In acel moment, singurul partid care conta din punct de vedere politic pentru grupul popular european era UDMR, singurul partid parlamentar care are o relatie puternica cu acest foarte important grup din Parlamentul European. Mi s-a parut in acelasi timp extrem de interesant nu numai sa invitam UDMR sa discute aceasta chestiune, a identitatii populare si a relatiei cu crestin-democratia in contextul romanesc, dar si sa punem in relatie felul in care reprezentantii minoritatilor maghiara si germana vad spatiul politic european. Mi se pare straniu ca un caz atat de interesant, cum este cel al FDGR, n-a fost pana acum discutat. Lumea a consemnat ca o surpriza performanta electorala si politica a FDGR la Sibiu, dar nimeni n-a cautat mai mult in aceasta privinta. Chestiunea minoritatii germane mi se pare cu atat mai interesanta, cu cat locul partidelor politice din Germania - CDU si CSU - in arhitectura generala a sensibilitatii popular-europene este unul privilegiat. Crestin-democratii germani sunt o mare forta politica, si tocmai de aceea mi s-a parut extrem de interesant sa vedem cum vede aceasta formatiune a germanilor din Romania relatia cu spatiul politic european si cum anume minoritatile maghiara si germana ar putea eventual colabora intr-un proiect care sa insemne definirea serioasa a unei identitatii politice romanesti, care sa intre in dialog cu formatiunile politice europene. De la data la care noi am stabilit aceasta serie de intalniri s-au intamplat insa multe alte lucruri, socante de data asta: PRM si-a adaugat o litera in sigla, pentru a spune ca doreste sa fie popular, ceea ce mie mi se pare foarte bizar. E vorba de o cecitate politica: nu cred ca PRM isi poate propune sa faca parte din acelasi grup din care va face parte probabil UDMR in viitor. Pe de alta parte, un alt partid romanesc, care a parut sa n-aiba nici un fel de legatura pana acum cu aceasta zona, e vorba de PUR, de pe o zi pe alta a devenit conservator si, in acest sens, parte a acestei viitoare identitati politice.

Pluralismul politic din interiorul UDMR

Marko Béla (presedintele UDMR): Pe drept se pune intrebarea cat de strans colaboreaza cele doua organizatii; intr-adevar, avem interese foarte apropiate, daca nu identice, din foarte multe puncte de vedere. Referindu-ma la sensibilitatea popular-europeana, trebuie sa va spun sincer ca eu sunt sceptic in ceea ce priveste articularea spectrului politic dupa doctrinele bine cunoscute si clasice general acceptate, atat in Europa, precum si la noi. Se observa foarte bine o polarizare a vietii politice in Europa, inclusiv in Parlamentul European in acest moment: se incheaga incet-incet un bloc de stanga si un bloc de dreapta, ceea ce inseamna probabil ca se vor suprima doctrinele mai nuantate, care in deceniile trecute au avut un rol mult mai important in Europa. La noi, s-a si polarizat partial spectrul politic. Reprezint o formatiune politica care in mod firesc trebuie sa aiba astfel de dileme sau, dintr-un anumit punct de vedere, trebuie in mod firesc sa fie sceptica in ceea ce priveste doctrinele traditionale. Noi nu ne-am asumat o astfel de doctrina, nici n-am fi putut asuma o singura doctrina. Ne-am constituit ca o organizatie de reprezentare a intereselor comunitatii maghiare din Romania, asa ne-am definit de la inceput, si mai tarziu ne-am confruntat cu dilema asumarii unei familii politice din Europa. Dupa constituirea UDMR am incercat si am si reusit sa intram in anumite organizatii internationale ale comunitatilor minoritare: Uniunea Federalista a Comunitatilor Etnice din Europa (FUEN), care acum o saptamana, la invitatia noastra, a si avut congresul aici, la Bucuresti; Uniunea Natiunilor si Comunitatilor Nereprezentate (UNPO). Deja in '91, '92, ne-am confruntat cu problema asumarii unei familii politice. O serie de considerente de ordin programatic ne-au directionat spre centru-dreapta. In '93 am intrat cu drepturi depline in Uniunea Democrata Europeana (EDU) - care ulterior a fuzionat cu PPE -, fiindca elementele majore din programul nostru ne-au asezat pe aceasta parte a esichierului politic: abordarea proprietatii, abordarea problemei legate de familie, problema nationala etc. Acest drum parcurs de UDMR nu a fost lipsit nici ulterior de anumite dileme in ceea ce priveste doctrinele sau ideologiile prezente in UDMR, fiindca de la inceput am declarat un pluralism politic in interiorul UDMR si am permis existenta mai multor platforme: avem o platforma liberala, una crestin-democrata, doua platforme social-democrate, cat si o platforma nationala. Asa este si in prezent, cu confruntari, cu conflicte, cu litigii in interiorul UDMR, cu critici in ceea ce priveste profunzimea acestui pluralism. Programul nostru este dominat in mod clar de elemente de centru-dreapta, probabil si in urma situatiei aparte a comunitatii maghiare in cadrul societatii romanesti. Si, de aceea, a fost o decizie fireasca asumarea acestei familii politice. Nu fara dileme. Au fost momente dificile: dupa ce toata lumea a acceptat sa cerem intrarea in EDU, ni s-a propus si Uniunea Crestin-Democrata Europeana si, la vremea respectiva, platforma liberala din UDMR a contestat o astfel de decizie si a declarat ca nu va putea merge mai departe intr-o formatiune care isi asuma in exclusivitate o identitate crestin-democrata. Am ramas in EDU si ulterior am intrat in PPE, care este o uniune crestin-democrata, dar de un spectru mai larg. In acest moment suntem membri asociati in PPE. In aceasta uniune sunt partidele care provin din tarile membre ale UE, iar partidele care provin din tarile care nu sunt inca membre in UE sunt membri asociati. Exista si candidati, exista si partide cu statut de observator.
Pe 2 si 3 iunie vom avea un eveniment important din punct de vedere al PPE aici, la Bucuresti: reuniunea biroului grupului PPE din Parlamentul European, la invitatia PPCD si UDMR. Suntem membri in PPE si totodata intelegem cautarile in ceea ce priveste o forta populara in Parlamentul Romaniei, pe langa UDMR, fiindca, in acest moment, spectrul politic este extrem de dezechilibrat in Parlamentul Romaniei, cel putin in ceea ce priveste formele si autodefinirile. In turul doi am avut doi candidati la Presedintie, reprezentand cate o formatiune politica membra in Internationala Socialista. Intelegem aceste cautari, incercam sa ajutam noi insine ca, pe langa UDMR, sa se intareasca o alta forta populara. Din acest punct de vedere, PPCD este un partener de incredere si nu pot decat sa-mi exprim regretul fata de lipsa acestei formatiuni in Parlamentul Romaniei in urma esecului din 2000, in urma unei guvernari defectuoase, care a fost vina noastra, a tuturor, dar o singura formatiune a fost sanctionata foarte dur.

FDGR stimuleaza relatiile bilaterale dintre Germania si Romania

Ovidiu Gant(deputat FDGR): FDGR se comporta ca un partid politic, atunci cand participa la alegeri si la viata parlamentara sau la nivelul guvernului, si sigur ca, la fel ca si UDMR, are ca scop principal reprezentarea intereselor minoritatii germane in viata politica si sociala din Romania. Dar, pornind de la un al doilea deziderat al nostru - oferta pe care am facut-o intotdeauna de a stimula relatiile bilaterale dintre RFG si Romania -, veti intelege ca in raport cu politica germana, dar si in raport cu cea romana, ne pozitionam la centru. Impresia mea este ca in Romania se ignora o situatie evidenta existenta in Germania, si anume ca, prin sistemul federal de acolo, nu poti sa discuti in mod unilateral cu un guvern federal, ignorand guvernele de land sau invers. Deficitul de comunicare cu romanii este evident, daca vedem afirmatiile din ultimele saptamani ale oamenilor politici aflati in uniuni crestin-democrate - primul ministru Strobl, dar si d-na Merkel. Sigur ca ele au o oarecare componenta electorala: pe 23 mai se pune in discutie landul cel mai mare, Rhenania de Nord-Westfalia, alegerile de acolo genereaza si anumite mesaje. Dar diplomatia romaneasca si mediul politic romanesc in general au un deficit de comunicare evident cu CDU. Or, FDGR de la bun inceput a facut oferta de a sprijini si stimula acest gen de comunicare atat cu stanga, cat si cu dreapta spectrului politic german. Din nefericire, nu s-a intamplat nici in trecut, nu se intampla nici in prezent ca aceasta oferta sa fie luata in serios. Am sa va arat printr-un exemplu minor ca, desi FDGR e o formatiune mica si fara o reprezentare parlamentara puternica, totusi sunt situatii in care punctul nostru de vedere se bucura de o anumita rezonanta, indiferent ca e vorba de Berlin sau de München. Exemplul il constituie catastrofa din Banat, in legatura cu care am considerat necesar sa ne adresam mediului politic german pentru sprijin si am facut-o deopotriva si in egala masura cu guvernul Landului Bavaria, dar si cu guvernul federal german, prin doi prieteni apropiati ai Romaniei, d-na Suzanne Kastner, vicepresedinte al Bundestagului din partea SPD, respectiv d-na Barbara Stamm din partea CSU, deci mai departate din punct de vedere politic. Si totusi, amandoua au raspuns de aceeasi maniera, prin gesturi de solidaritate extrem de importante pentru Banat. Speram ca in perspectiva sa putem pastra acest echilibru in comunicarea cu mediul politic german. Si constructia noastra politica este extrem de eterogena, avem si noi crestin-democrati, avem simpatii social-democrate, e greu sa spunem ca mergem intr-o anumita directie, insa atunci cand e vorba de chestiuni de principiu, legate de politica privind reprezentarea minoritatii germane, ne comportam aproape unanim ca UDMR, avem o relatie privilegiata din acest punct de vedere. Nu avem probleme de comunicare, nici de dialog cu nici una dintre formatiunile politice din Romania, dar nu avem nici un fel de apropieri cu PPRM. Nu vreau sa intru in considerente de natura politica, cat sunt de populari sau de conservatori unii sau altii. In ce ne priveste, credem ca, in buna masura, prin politica si administratia pe care Forumul le face, mai ales la nivelul judetului Sibiu, putem sa avem o contributie la partea de centru-dreapta a politicii romanesti. In fine, la nivelul grupului parlamentar al minoritatilor nationale, am decis ca deputatul minoritatii germane sa reprezinte grupul parlamentar in Comisia de integrare europeana. In momentul in care Parlamentul European ne va conferi statutul de observatori, se va decide catre ce grup parlamentar se va indrepta deputatul FDGR. Exista o posibilitate foarte buna ca grupul parlamentar sa decida sa ne indreptam catre PPE, alaturi de colegii nostri din UDMR, cu observatia ca acolo rolul meu va fi de a reprezenta grupul parlamentar al minoritatilor nationale.

Fiecare familie politica europeana isi numara voturile

C. Preda: Il intreb foarte direct pe d-l presedinte Marko Béla daca, in situatia trimiterii unor deputati din actualul Parlament ca observatori si apoi in perspectiva alegerilor europene propriu-zise, toti reprezentantii UDMR vor fi in grupul popular?
M. Béla: Vom avea 35 de observatori. Din 35, probabil ca UDMR va avea 3. Mai tarziu, vom avea 33 de deputati europeni, dupa adoptarea Constitutiei. Nu am luat o astfel de decizie, dar in mod firesc voi cere prezenta celor 3 in grupul popular, deci vom merge intr-un singur grup. Daca-mi permiteti o completare: deja si in Europa lupta politica se duce pe vot. Trebuie sa-ntelegem acest lucru. Fiecare familie politica isi numara voturile; si pentru noi, pentru Romania, este foarte importanta oferta pe care o vom avea in perioada care urmeaza. Nu putem nega faptul ca din partea grupului popular exista anumite impotriviri si anumite critici fata de Romania. Cand s-a votat Tratatul de aderare, voturile contra au fost mai multe din partea PPE. Acest lucru se datoreaza si absentei unei forte puternice populare in Parlamentul Romaniei, in afara UDMR, si acest lucru se va socoti si in viitor. Nu este un lucru decisiv in ceea ce priveste integrarea noastra, dar este un factor pe care nu trebuie sa-l neglijam. Recunosc si eu ca am avea nevoie de o forta populara in Parlamentul Romaniei, in afara UDMR, dar nu stiu cum.

Se vor constitui entitati politice multietnice

Ion Varlam (Uniunea Mondiala a Romanilor Liberi): Atat reprezentantii minoritatii maghiare, cat si ai celei germane vegheaza ca niste buni gospodari si parinti de familie la interesele grupului etnic pe care il reprezinta. Pentru a maximiza beneficiile, cum este si firesc, intretin relatii cat mai bune cu formatiuni de pe intreg spectrul politic european. Mi se pare deci foarte greu de a conta pe aceste doua formatii, in structura si cu orientarea lor actuala, pentru a constitui polul de centru-dreapta. Subscriu intru totul analizei d-lui Marko Béla, ca peste tot in Europa se merge pe polarizare. Dar daca aceasta polarizare este o miscare care se dezvolta si in cadrul careia ne vom inscrie si noi in activitatea politica viitoare, actuala unitate a UDMR si a grupului etnic german se vor sparge in orientari de dreapta si de stanga. Viitorul ne va dovedi ca se vor constitui entitati politice multietnice, ca, in momentul in care Romania se va integra in Europa, vor exista partide romanesti care vor cuprinde in egala masura romani, unguri si nemti orientati spre dreapta si romani, unguri si nemti cu idei de stanga.
M. Béla: Daca fac o retrospectiva a istoriei noastre de 15 ani, imi dau seama ca UDMR a fost singura formatiune politica, cu grup parlamentar, care si-a pastrat programul si denumirea si, la urma urmei, a fost o formatiune extrem de stabila fata de mutatiile care au avut loc in viata noastra politica. Noi avem "nesansa" ca in orice moment putem fi controlati de electoratul nostru, fiindca stim cine ne-a votat: maghiarii. Practic fiecare maghiar din Romania poate sa ne ia la rost si sa ne intrebe: de ce nu ati indeplinit ceea ce ati promis?
In ceea ce priveste partidele multietnice, intr-adevar, periodic se prognozeaza ruperea sau dizolvarea UDMR si prezenta platformelor existente in UDMR in diferite partide romanesti. Acest lucru este posibil, dar, pentru a ajunge intr-o astfel de situatie, trebuie sa rezolvi anumite probleme majore in ceea ce priveste relatiile interetnice. De exemplu, reprezentarea comunitatii maghiare in viata publica, nu neaparat in viata politica. Si de aceea eu le-as recomanda celor care asteapta o astfel de ipostaza sau incearca sa impulsioneze o astfel de schimbare in viata noastra politica sa fie foarte atenti la ceea ce incercam sa facem in acest moment: Legea minoritatilor. Ea preconizeaza ideea autonomiei culturale sau, cu alte cuvinte, constituirea unui Consiliu al maghiarilor, al germanilor sau al celorlaltor minoritati, prin alegeri interne. Un fel de organism al maghiarilor, care sa aiba niste atributii legate de educatie, cultura, functionarea scolilor, institutiilor culturale, nu sa preia administrarea acelor institutii, ci sa aiba drept de decizie impreuna cu ceilalti: cine se numeste, cum se infiinteaza, cand se desfiinteaza, cum se schimba profilul unei institutii, care-i situatia cu bugetul respectiv. Permitand crearea unei astfel de reprezentante, incercam sa diminuam rolul UDMR ca reprezentant etnic in viata publica din Romania. Fiindca in acest moment UDMR, ca formatiune politica, isi asuma si astfel de meniri - incercam sa facem presiuni, sa ne spunem cuvantul in legatura cu ce se intampla cu o scoala maghiara, cu un teatru maghiar etc. Crearea unei astfel de reprezentante prin Legea minoritatilor ar rezolva o parte din problemele in urma carora a fost infiintata, functioneaza si va functiona probabil si in continuarea UDMR.

Formatiunile etnice vor exista cat timp problemele minoritatilor nationale nu vor fi rezolvate

O. Gant: Constitutia Romaniei prevede o reprezentare parlamentara pentru minoritatile nationale, deci ar trebui sa modificam Constitutia ca sa schimbam aceasta stare de fapt. Dar sa vedem ce a generat aceasta reprezentare parlamentara. Fiecare dintre noi poate sa faca un recurs la memorie si o comparatie intre martie '90 si martie 2005. Faptul ca in 2005 avem o stare pe care eu o apreciez ca fiind foarte buna in ceea ce priveste relatiile interetnice din Romania, si daca chiar acel standard minim privind drepturile minoritatilor nationale in ce priveste aderarea la UE este satisfacut, eu cred ca se datoreaza in foarte buna masura prezentei minoritatilor nationale in Parlament. Facand trimitere la trecut si la prezent, cred ca fiecare dintre noi are o contributie importanta pentru societatea romaneasca prin ceea ce face in Parlament, indiferent ca e vorba de maghiari sau de ceilalti minoritari, si cred ca dialogul pe care-l cultivam la nivelul Parlamentului cu diferitele partide romanesti este o bogatie a democratiei romanesti. Ce exemple mai avem in Europa de disparitie a unor formatiuni etnice? Dincolo de exemplul Belgiei, al Spaniei sau al Italiei, chiar in Germania, care are doar 4 minoritati nationale recunoscute ca atare, la ultimele alegeri din Schleswig-Holstein, landul cel mai nordic, era cat pe ce sa asistam la un guvern de coalitie SPD-Partidul Danez. Chiar daca mai avem un anume numar de pasi de facut pana la a atinge stadiul de dezvoltare al Germaniei si constatam ca ei au inca formatiuni etnice cu reprezentare parlamentara, in cazul respectiv la nivel de land, dati-mi voie sa estimez ca cel putin un numar bun de ani in Romania formatiunile etnice vor exista, cu atat mai mult cu cat sunt inca chestiuni relevante pentru noi si pentru societate in ansamblu, legate de minoritati nationale, care nu sunt rezolvate.

Nu ne luptam cu doctrine, ci cu un sistem

Gheorghe Ceausescu (PPCD): Noi am iesit din 45 de ani de intuneric si era firesc ca toate comunitatile sa fie reprezentate, sa-si poata apara punctele de vedere si doleantele absolut legitime. Eram impreuna cu d-l Marko Béla la Conventia Democrata, acolo s-au discutat chestiuni foarte serioase si mi-a parut foarte bine ca minoritatea maghiara, prin partidul care o reprezenta, se afla in coalitia care combatea un sistem. Pentru ca, in Romania, ca si in celelalte tari socialiste, nu am ajuns inca in stadiul in care un partid crestin-democrat se lupta cu un partid social-democrat si cu unul liberal, ci inca ne luptam cu un sistem. Mi se pare absolut firesc sa existe partide etnice, atata vreme cat vor mai fi asemenea probleme in Romania. Si in Constitutia romaneasca de dupa primul razboi mondial minoritatile erau reprezentate, e adevarat, in Senatul Romaniei, nu in Camera Deputatilor. Chiar daca vom avea sau nu partide etnice, minoritatile trebuie sa fie reprezentate in Parlamentul Romaniei. Faptul ca UDMR s-a orientat in special pe linia crestin-democrata nu poate decat sa ne bucure in momentul de fata - avem totusi o reprezentare parlamentara a crestin-democratiei.
Nu cred ca principalul motiv al esecului PNTCD sunt interventiile din afara, ci pur si simplu din interior. Raul este intotdeauna in interior si, daca nu se vede acest lucru, nu se va putea corecta. Din nefericire, PNTCD, din motive pe care n-are rost acum sa le discutam, nu mai este reprezentat in Parlament, iar acest culoar este liber pentru un partid romanesc, si atunci toata lumea cauta sa-si ia aceasta eticheta, cum foarte bine a spus d-l Preda. Aduceti-va aminte, cand PNL n-a mai fost reprezentat in Parlament - pentru ca a iesit in '92 din Conventie si electoratul a sanctionat acel lucru si a cazut sub 3% -, cate partide liberale au aparut in acea perioada! In momentul in care PNL s-a reorganizat si a ajuns acum si partid de guvernamant, cine mai infiinteaza astazi un partid liberal? Ar fi stupid. Locul este ocupat. In timp ce, aici, toata lumea are sentimentul ca este locul liber. De aceea trebuie ca PPCD sa se regrupeze cu foarte multa seriozitate si, printr-un efort intern foarte puternic, sa reajunga o forta care sa fie reprezentata in Parlament.

Regionalizarea va diversifica rolurile in cadrul uniunilor minoritatilor

Smaranda Enache(Liga Pro Europa): In ce priveste chestiunea polului crestin-democrat, situatia este foarte complicata si dificila. Este un simptom al perpetuei retardari politice pe care Romania a avut-o in ultimii 15 ani. Cuvantul este dur, dar trebuie sa ni-l asumam totusi, pentru ca o serie de fenomene de aglutinare, de clarificare care s-au petrecut in statele postcomuniste din Europa Centrala au fost mai tarziu vizibile si in Romania. Din acest punct de vedere, cred ca pana acum gandirea partidelor politice romanesti in context european a fost oarecum intarziata. Abia iminenta intrarii Romaniei in UE, daca totul merge bine, pe 1 ianuarie 2007, a reusit sa trezeasca interesul intregii clase politice catre aceasta afiliere europeana, atat de necesara pentru tara. De multe ori am putut vedea in anii acestia ca presiunea electorala a inlocuit gandirea strategica in partidele romanesti. S-a vazut foarte clar ca, de exemplu, a aparut o intoleranta intre PSD si PD, doua partide afiliate la Internationala Socialista. UDMR si FDGR au avut protocoale de colaborare cu PSD si mai putin cu PNTCD sau alte partide care fac parte din acelasi spectru politic. Apoi, Alianta D.A., care s-a consacrat ca o alianta in contrapondere la polul de stanga, nu a luat nici ea in seama micile forte de sorginte crestin-democrata, populara, conservatoare existente in societatea romaneasca, ci le-a considerat mai degraba un balast electoral care ar fi amintit electoratului de CDR. Evident ca trebuie sa fim de acord ca presiunea electorala este extrem de importanta si poate ca venirea la putere a Aliantei PNL-PD ar fi fost mai dificila decat daca s-ar fi debarasat de acele formatiuni care aminteau publicului de CDR. Pragmatismul nu are nimic de a face cu morala in alegeri, dar este de respectat, pentru ca uneori este singura cale spre o victorie. As aminti si ca au existat mari probleme in cadrul partidelor crestin-democrate, populare, conservatoare, in afara de conjunctura nefericita a polarizarii votului in 2004. Au existat o serie de initiative si, in august 2004, am spus ca, daca puteam realiza Alianta Populara Crestin-Democrata, de exemplu, am fi avut sanse sa ne apropiem de un prag de 5%. Dar toate discutiile dintre PNTCD, AP si alte partide chiar mai mici decat ele au esuat tot timpul in perioada preelectorala. Atentia publicului pentru refacerea acestui pol popular crestin-democrat a fost minima, avand in vedere faptul ca era vorba de a inlocui o putere corupta si aroganta cu o speranta de centru-dreapta. Atentia presei, de asemenea.
UDMR, poate multa vreme, in istoria sa de 15 ani, a fost partidul cel mai proeuropean si cel mai bine structurat in serviciul democratiei si reformelor. Iar acum ne gasim in preajma dezbaterii acestei Legi a minoritatilor, pe care d-l presedinte Marko Bela a mentionat-o. Grupurile cu care sunt eu in contact saluta aceasta idee. Sustinem ca este nevoie de autonomie culturala pentru minoritati si avem incredere ca acest Consiliu intern va fi intr-adevar realizat prin alegeri libere si va avea drept de decizie asupra politicilor care contin protejarea minoritatii. Desigur, nu putem ascunde ca exista amendamente si ingrijorari care provin din faptul ca nu am dori ca aceasta lege sa aduca cu sine si unele limitari democratice, nu am dori ca aceasta lege sa consacre un anume monopol al vietii comunitatii pentru o organizatie sau alta.
Eu nu cred ca vor disparea partidele etnice, iar experienta mea personala in Finlanda mi-a aratat ca Partidul Suedez, care are o vechime venerabila in viata politica finlandeza, este in continuare prezent. Probabil, dupa ce se incheie acest prim ciclu de 20 de ani de reasezare a drepturilor in general la locul lor in societatea romaneasca, in Constitutie, in administratie si indata ce vom intra in UE, cred ca se va intampla o despartire a rolurilor. Pentru ca deficitul democratic al Parlamentului Romaniei va trebui sa fie corectat. In momentul de fata, accesul in Parlamentul Romaniei se face dupa o varietate de principii, care nu corespund din pacate principiilor democratice clasice. Reprezentarea in Parlament trebuie sa fie politica. De vreme ce Romania are un Parlament bicameral, noi credem ca minoritatile pot fi foarte bine reprezentate in Senat, iar partidele etnice probabil isi vor alege o ideologie clara si atunci vom avea partide despre care vom sti. Partidul Suedez, de exemplu, nu este o uniune a suedezilor, ci este un partid afiliat la Internationala Liberala, este un partid liberal clar, previzibil in aliantele sale pre- si postelectorale. Cred ca, odata cu clarificarea spectrului politic romanesc si odata cu afilierea partidelor romanesti si a vietii politice romanesti la cea europeana, se va face si aceasta evolutie. Nu am nici un fel de scenariu si imi inchipui ca d-l Marko Bela si d-l deputat Gant sunt in masura sa ne spuna cum se va evolua. Cred ca in urmatorii 15 ani vom vedea partide etnice care vor avea o ideologie clara, mai ales daca Legea minoritatilor va conduce la constituirea autonomiei, care va fi al doilea pilon al stabilitatii relatiei minoritate/majoritate in Romania si, de ce nu?, o alta institutie pe care am vazut-o functionand foarte bine in Nord, Ombudsman-ul de minoritati, sa apara si in societatea romaneasca, asa cum avem deja Avocatul Poporului.
O alta chestiune care cred ca va influenta deosebit de mult aceasta diversificare de roluri in cadrul uniunilor minoritatilor este si o mai veche obsesie a mea, si anume regionalizarea. Ganditi-va la faptul ca, daca regiunile vor dispune de adunari parlamentare regionale, atunci chestiunea alegerilor va fi modificata fata de situatia actuala. Actualmente, traind intr-un stat centralizat, pentru a atinge scopurile minoritatii maghiare, germane sau ale altor minoritati, prezenta lor in Parlament este absolut necesara. Chiar si cu prezenta lor se intampla sa nu poata atinge ceea ce isi propun in programele politice. Dar in momentul in care vor aparea parlamente regionale, prezenta lor in acestea va schimba deosebit de mult si raportarea centrului la problemele minoritatilor, si eficienta lor pentru zona pe care o reprezinta. UDMR ii reprezinta pe maghiarii din Transilvania, FDGR reprezinta comunitatea germana, care se gaseste si in alte zone din Romania, dar preponderent in Transilvania si Banat. Impreuna, aceste forte vor ajunge eventual in parlamente regionale, in proportie de 25% si poate mai mult, ceea ce mi se pare ca va schimba raporturile de forte regionale, mult mai mult decat la nivelul Romaniei, unde UDMR este la 7%, iar FDGR are un deputat. Dreptul sau de veto fiind inexistent, interventia lui ca reprezentant al comunitatii sale in Parlamentul Romaniei este pana la urma suficient de limitata. Cred ca urmeaza o perioada de lungi reforme in Romania si participarea celor doua forte care au stabilizat tranzitia in Romania in ultimii 15 ani va fi benefica pentru aceasta noua stabilitate pe care Romania trebuie sa o castige si prin regionalizare, dar si prin corectarea deficitului democratic al Parlamentului.

Un vot absolut irelevant etnic la Sibiu

O. Gant: Vreau sa fac un scurt comentariu la cele spuse de d-na Smaranda Enache, referitor la anumite protocoale politice. Pentru a fi absolut corecti in prezentarea situatiei, trebuie sa vedem de unde am pornit. Am pornit de la un vot absolut irelevant etnic, in 2000, cand Klaus Johannis a fost ales de romani la Sibiu, ca o alternativa, ca un vot de protest fata de proastele administratii precedente si din cauza unei imperfectiuni, dupa parerea mea, a legii alegerilor locale, unde primarul nu se bucura si de un bonus, de o sustinere automata a consiliului local, ci esti pus in situatia sa faci anumite coalitii. Pentru a fi foarte exacti, trebuie sa spunem ca FDGR, la Sibiu, a inceput in 2000 printr-o coalitie cu PNTCD si PD. Este la fel de adevarat ca, dupa 3-4 luni, toti consilierii PNTCD au migrat la PSD, la fel si un consilier PD; pe cale de consecinta, majoritatea fragila de care se bucura primarul in consiliul local a disparut si atunci a avut de ales intre doua situatii: sa repete istoria prin oglinda - sa se intample si la Sibiu ce era la Bucuresti -, sau sa gaseasca un instrument politic cu care sa rezolve buna administrare a orasului. Aceasta a fost motivatia pentru care s-au incheiat acele protocoale politice. Rezultatul votului din 2004 - nu numai 89% din voturi pentru primarul Johannis, ci si majoritatea absoluta pentru FDGR in consiliul local - arata ca electoratul sibian a inteles demersul politic in sprijinul administratiei si ca acesta nu avea neaparat o coloratura politica...

Exista contradictii intre identitatea etnica si cea doctrinara

Ana Sincai (GDS): Ceea ce nu prea inteleg eu este ce inseamna aceasta orientare populara. Am inteles ca e de centru-dreapta, dar in prezent este o asa aglomeratie in Romania pe culoarul acesta popular, incat incepi sa te gandesti si sa te intrebi: e bine sau e rau? Daca s-ar putea sa ne spuneti ce reprezinta acest culoar si politic, si ca perimetru civic?
M. Bela: In primul rand, in acest moment este uniunea de partide cea mai puternica din Europa, ca procentaj in Parlamentul European. Nu exista un grup majoritar, dar este grupul cel mai mare, 268 de europarlamentari. Denumirea de "partid popular" poate fi o gaselnita, pentru ca aceasta uniune este una crestin-democrata si conservatoare. Partidele conservatoare nu-si asuma neaparat in exclusivitate o doctrina crestin-democrata. Unele dintre ele ar putea sa aiba si o tenta de stanga. Astfel se explica aceasta denumire de "partid popular". Nu stiu daca denumirea este foarte bine nimerita, dar nu s-au denumit crestin-democrati si eu sunt de acord cu acest lucru.
In ceea ce priveste identitatile, Smaranda Enache are dreptate. Identitatea etnica este in mod incontestabil prezenta in viata noastra politica prin UDMR, prin FDGR, prin grupul minoritatilor. Pe de alta parte, este identitatea doctrinara. Intre cele doua identitati exista bineinteles o contradictie. Dar electoratul si cetateanul care voteaza trebuie sa rezolve totdeauna aceasta contradictie in legatura cu UDMR sau cu formatiunile etnice. Totdeauna votantul va decide ce este mai important: identitatea doctrinara sau identitatea etnica; care identitate vrea sa fie reprezentata prin votul sau in Parlament? Daca el considera ca vrea sa aiba un cuvant de spus in legatura cu identitatea doctrinara, atunci el ii va vota pe liberali, democrati, social-democrati etc. Daca el considera ca in acel moment cealalta identitate, si anume cea etnica, este mai importanta, va vota pentru o formatiune maghiara sau germana.
Dvs. ati adus in discutie si o a treia identitate: cea regionala. Daca ati fost atenti ce s-a intamplat in campania electorala, ati observat ca UDMR a incercat sa-si asume si o astfel de identitate, fiindca am incercat sa avem un mesaj foarte clar in ceea ce priveste Ardealul. Eu, ca persoana, am incercat sa ma prezint si ca un ardelean, pe langa faptul ca sunt maghiar; inclusiv UDMR, prin programul sau, a incercat sa lanseze un astfel de mesaj. Aveti dreptate, probabil ca identitatea regionala va conta foarte mult in viitor. Inca o sugestie, daca imi permiteti. Eu, in locul PPCD, m-as pregati deja pentru alegerile in Parlamentul European, pentru ca la sfarsitul anului 2006 sau inceputul lui 2007 va trebui sa organizam alegeri pe liste nationale, nu pe circumscriptii si pe judete. Fiecare partid isi va prezenta o lista nationala. Alegerile pentru Parlamentul European vor fi si un test national.

Nu cred ca romanii voteaza persoane sau partide gandindu-se la ce ideologie pretind ca reprezinta acestea

Anton Niculescu (UDMR): In UDMR si in FDGR pot sa intre si cetateni care sunt de alte etnii decat maghiara si germana. Oferta e foarte importanta. Asemenea echilibrului economic, si in viata politica exista aceasta regula a ofertei si a cererii. In momentul in care partidele romanesti vor avea oferta politica mai clara, credibila, catre comunitatile specifice, eu sunt convins ca vor absorbi, vor fura voturi de la comunitatea respectiva. Va spun sincer ca sunt foarte multi maghiari nemultumiti cu performanta UDMR, dar n-au alta optiune. D-na Enache ne-a vorbit despre pragmatism versus moralitate. Nu stiu daca se exclud, in orice caz se suprapun de multe ori. Noi am avut protocol cu PSD; n-am fost fericiti cu el, dar nu exista optiune. In momentul in care in Parlament s-a votat modificarea Constitutiei, mai exact articolul referitor la folosirea limbii maghiare in justitie, PNL a votat impreuna cu PRM. In conditiile acestea, imi e foarte greu sa-i explic unui ungur care e liberal... Daca reprezinti o comunitate, te straduiesti sa lucrezi in asa fel incat sa ii oferi aceasta solutie. N-am vazut in 15 ani un partid care sa aiba o oferta serioasa in acest domeniu. Dimpotriva, chiar si azi ne lovim de anumiti colegi care spun ca "e o sensibilitate deosebita, hai sa nu vorbim despre universitate in limba maghiara, despre autonomie, pentru ca pierdem voturi". In felul acesta n-ai cum sa-ti atragi elitele politice maghiare; dimpotriva, le obligi sa ramana indiguite in mentalitatea asta. Am spus chiar aici, la GDS, in 1991, ca sunt impotriva votului etnic, care mi se pare oarecum primitiv. Dar n-ai ce face. Daca esti maghiar in Romania si te intereseaza si aspecte care tin de interese specifice, cu cine sa votezi? Poti sa votezi cu germanii. Stiu ca in Finlanda suedezii au fost tot timpul la guvernare, indiferent ce partid politic era la putere. La fel si cei din Catalonia. Nu conteaza cine este la putere, important este sa-ti atingi obiectivele. Stiu ca, atata timp cat am fost in opozitie, n-am reusit acest lucru.
Apropo de optiuni doctrinare, eu vad ca nici macar in Europa nu mai exista ideologie. Nu cred ca romanii voteaza persoane sau partide gandindu-se la ce ideologie pretind ca reprezinta acestea. Eu mi-as dori ca un om de stanga din Romania sa duca politicile lui Tony Blair. UDMR n-a avut optiune in anii '90, pentru ca, asa cum spunea d-l Ceausescu, era o raportare fata de conducerea de atunci, nu te puteai plasa decat la dreapta, ca maghiar.

UDMR a avut un ascendent pentru ca era afiliata la organizatii democratice europene

Radu Filipescu (GDS): E destul de greu de definit acest curent popular. Dar poate e mai simplu de definit ce anume exclude acest curent popular, pentru ca exclude anumite comportamente si manifestari. Ar trebui sa excluda anumite extremisme si orientari ale unor partide. Iar daca e sa urmarim partidele acestea controversate, poate ca pe undeva e mai bine ca, macar ca aparenta, nu au manifestari extremiste. E greu de discutat. Poate e mai bine sa fie cat de cat sub un fel de presiune interna, nici macar externa. E interesant sa vezi manifestari filosemite din partea lui Vadim Tudor, e ceva care pana la urma te poate face sa gandesti ca acest interes de integrare europeana ne ajuta sa nu fim chiar europeni cu totii, dar multi sa incerce sa mimeze si poate o mimare ca asta, in timp, foloseste. E un rau mai mic decat unul mai grav prin care am trecut si acum incercam sa ne orientam si sa ne dam seama de anumite nunate sau schimbari. Voiam sa va intreb daca afilierea la curentul popular v-a restrans anumite initiative sau libertati si daca alte partide care doresc sau chiar reusesc prin acest mecanism vor fi altfel structurate sau vor functiona altfel.
A. Niculescu: Inainte de a va raspunde, va dau un exemplu. Pana sa intre la guvernarea de acum, UDMR era criticata la Bruxelles, la PPE, in special prin ricoseul amintind de FIDESZ, ca suntem cu socialistii sau cu comunistii. Ne criticau in sedintele PPE, asta era un punct privind alegerile din Romania, iar urmatorul punct era pe cine primim in PPE. Iar la candidati in PPE era partidul lui Erdogan. Deci, la interval de 5 minute, uitau de moralitate si de afilieri, ca suntem cu stanga sau cu dreapta, si luau un partid care nu de mult era fundamentalist. Daca suntem corecti, grupul parlamentar nu se numeste PPE, ci PPDE, este si mai larg, intra acolo si un soi de partide care se numesc democratice sau europene, ideologia chiar nu conteaza. Prin urmare, e foarte greu sa gasesti o definitie. E o umbrela mai larga si, intr-adevar, ati pus punctul pe "i", excluderea este caracteristica cea mai puternica: este impotriva socialistilor. Acum, asa se formuleaza: daca Orban imi aduce 12 deputati, il iubesc, nu ma mai intereseaza ca el l-a invitat pe Heider cand era persona non grata. Asta este adevarul, este trist, dar asa e.
Pentru ca nu am avut sprijinul dorit sau cat ne-am asteptat sa primim in anii '90, am cautat sa ne afiliem in strainatate. Suntem chiar primii care am intrat in organizatiile astea. De exemplu, pe liberali noi i-am ajutat sa intre in Internationala Liberala. Cercul Liberal condus de d-l Eckstein a facut lobby la Budapesta si in alte locuri ca sa intre si d-l Stoica. Am si fost primiti cu bratele deschise si n-am avut nimic de pierdut, eu n-am simtit ca UDMR sa fi fost lovit de opozitie, nici din interior, nici din afara. Dimpotriva, am avut un ascendent pentru ca eram afiliati in strainatate la organizatii democratice europene.