Partidul Democrat - apartenenta la familia popular-europeana

Perspectivele de viitor ale partidelor de centru-dreapta

Atat rezultatele alegerilor parlamentare si prezidentiale din noiembrie-decembrie 2004, cat si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, care se apropie din ce în ce mai mult, inclusiv prezenta în Parlamentul European, au modificat în mod puternic peisajul partidelor din Romania. De la începutul activitatii Fundatiei Konrad Adenauer în Germania, precum si în tarile partenere, acum mai mult de 4 decenii, o convingere fundamentala a reprezentat un etalon pentru noi: într-o societate pluralista si democrata trebuie sa existe neaparat partide politice. Or, acest lucru nu s-a schimbat în nici un fel pana astazi. Fundatia Konrad Adenauer a putut, pe buna dreptate, sa indice mereu succesul partidelor populare în Germania, a caror contributie integratoare, dupa cel de-al doilea razboi mondial, nu a putut fi niciodata pusa la îndoiala.
Pornind de la aceasta conceptie despre partide si cu mult respect fata de conditiile specifice ale reconstructiei democratice a Romaniei dupa 1989, reprezentanta din Bucuresti a Fundatiei Konrad Adenauer s-a concentrat mai ales asupra promovarii acelor grupari politice care sunt considerate, în contextul specific tarii noastre, ca apartinand zonei de centru - crestin-democrate, liberale, de dreapta. Un aspect important legat de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este dat tocmai de faptul ca partidele politice se afla astazi în fata unor noi provocari. Acest lucru înseamna ca ele trebuie sa dezvolte înca de pe acum structuri de partid moderne, care sa fie eficiente si sa faca posibila apropierea cat mai mare de cetateni. Perspectivele de viitor ale partidelor de centru-dreapta au intrat de multa vreme în centrul atentiei opiniei publice interesate din punct de vedere politic. Cu acest prilej, s-a dovedit ca multe dintre problemele vechi au iesit la suprafata, cu atat mai pregnant din perspectiva ideilor de modernitate, eficienta si apropiere fata de cetateni. Motivele pentru esecul catastrofal al PNTCD sunt bine cunoscute. Începand din anul 2000, acest partid nu face parte din Parlament, chiar daca a ramas membru asociat al Partidului Popular European, la fel ca si UDMR.
Pe calea catre Partidul Popular European se afla între timp si Partidul Democrat.
Conventia nationala din 25 iunie 2005 a marcat separarea definitiva de trecutul lui social-democrat si orientarea catre programul unui partid popular. Presedintele Emil Boc a spus, în alocutiunea sa programatica, de principiu, ca evolutia Partidul Democrat nu poate fi catusi de putin considerata o ruptura cu trecutul: “sa legalizam ceea ce este de multa vreme un fapt - in mod constient sau inconstient, Partidul Democrat a evoluat continuu spre centrul politic”. Pe acest fundal, cererea de primire a PD în Partidul Popular European trebuie vazuta în context. În aceeasi masura, acest proces nu poate fi considerat ca unul lipsit de orice iritatii sau contradictii. Unele sondaje oglindesc uneori vadit nesiguranta multor alegatori în ceea ce priveste procesul de reorientare al Partidului Democrat.
Iata aici o serie întreaga de motive importante, de întrebari înca deschise în legatura cu perspectivele de viitor ale Partidului Democrat ca parte integranta a familiei partidelor populare europene.

Dr. GUNTER W. DILL,
presedintele Fundatiei Konrad Adenauer Bucuresti

Miercuri, 14 septembrie, la sediul GDS a avut loc masa rotunda cu tema Partidul Democrat - apartenenta la familia popular-europeana, organizata in colaborare cu Fundatia Konrad Adenauer. Dezbaterea a fost moderata de Cristian Preda, la ea participand membri ai PD, PPCD si reprezentanti ai societatii civile. Evenimentul a incheiat o serie de dezbateri asupra situatiei partidelor politice din Romania.
Prezentam in continuare fragmente din aceasta dezbatere.

Cristian Preda (GDS): Salut prezenta dvs. aici, la ultima intalnire pe care GDS si Fundatia Konrad Adenauer o organizeaza pe tema identitatii populare in Romania. Am inceput intr-un context in care Partidul National Liberal afirmase, prin vocea lui Valeriu Stoica, ambitia de a face parte din aceasta familie europeana. La acea intalnire nu a venit nici un reprezentant al Partidul Democrat. In acel moment, PD inca nu incepuse o dezbatere precisa si foarte clara asupra identitatii populare. Am continuat cu o dezbatere in care Partidul Popular Crestin-Democrat, fostul PNTCD, si-a prezentat viziunea despre familia populara. Intre timp, si fostul Partid Umanist din Romania, actualul Partid Conservator, si PD, in urma unor reflectii si a unor dezbateri in cadrul forurilor si al congreselor lor, au decis sa solicite integrarea in familia populara europeana. Ele, de altfel, se afla din punct de vedere formal, al procedurilor, intr-o situatie care poate fi definita ca una de asteptare. S-a primit un aviz favorabil pentru PD, exista mari retineri, pe de alta parte, in privinta PC si, peste cateva zile, vom afla daca aceste doua avize vor fi date de cei care decid.

Optiunea populara - o evolutie fireasca a PD

Emil Boc (presedintele PD): Optiunea noastra spre curentul popular nu reprezinta un moment de ruptura in evolutia partidului, ci unul de continuitate. Este produsul unei evolutii firesti, lente, dar sigure, a PD, de la centru-stanga spre centrul scenei politice romanesti. Practic, prin decizia luata in iunie 2005, nu am facut altceva decat sa punem in acord orientarea politica si doctrinara cu actiunea politica pe care am desfasurat-o. Fara a intra in detalii, pot sa va aduc cateva argumente, unele chiar cu radacini in perioada 1996-2000, cand ministere importante, cu rol de reforma - Ministerul Transporturilor, Ministerul Industriilor - au fost asumate de PD. In perioada 2000-2004, odata cu castigarea presedintiei partidului de catre Traian Basescu, PD a pus capat ambiguitatii legate, de exemplu, de tema proprietatii. De asemenea, incepand cu 2003, am intrat intr-o alianta de centru-dreapta, alaturi de PNL, iar in 2004, la alegerile locale, parlamentare si prezidentiale, am fost votati pentru aceste lucruri pe care le-am sustinut si pe care le promovam, si anume producerea de prosperitate, pe de o parte, si pe de alta, o distributie in concordanta cu exigentele statului de drept si ale unei democratii autentice. Curentul popular se bazeaza pe cateva principii, prezente si in motiunea Romania prospera, Romania democrata, pe care am prezentat-o: principiul libertatii, al solidaritatii, al dreptatii, al subsidiaritatii sau cel care vizeaza incorporarea valorilor morale in actul politic. Avantajul nostru major este acela ca, prin orientarea noastra spre centrul scenei politice romanesti, cu afiliere clara la curentul popular european, promovam doua lucruri, din punct de vedere politic. Pe de o parte, conservam principiul solidaritatii, pe care l-am avut si in trecut; dar, in acelasi timp, pentru a putea face solidaritate, impartasim si principiul potrivit caruia trebuie sa creezi si sa distribui prosperitate ca sa poti avea solidaritate.
Accentul pe care PD l-a pus si il pune nu este pe o solidaritate pasiva, asa cum, de exemplu, a practicat PSD, o solidaritate care determina cetateanul sa stea tot timpul cu mana intinsa fata de autoritati, fata de stat. Noi dorim sa promovam o solidaritate activa. Asta inseamna, de exemplu, in materia protectiei sociale, ca ajutorul pe care il dai sa fie tintit si eficient. Vom modifica legile care nu incurajeaza munca, ci, dimpotriva, nemunca - Legea 416 este un exemplu in acest sens. La primarii vin persoane cu celulare si cu masini de lux ca sa-si ridice ajutorul social. Asta nu este protectie sociala, asta este risipa din banul public, din banul cetateanului care-si plateste corect impozitele si taxele. Recunoastem faptul ca unii oameni au nevoie de ajutorul, de interventia si de sprijinul nostru. Principiul solidaritatii tine de esenta naturii umane si este necesar ca statul sa intervina cand un cetatean se afla in dificultate, fie ca este vorba de somaj, de un accident, de un handicap relativ sau permanent. Numai ca aceasta protectie sociala trebuie sa fie tintita, sa urmareasca sa scoata cetateanul din acea stare, si nu sa-l mentina, sa-l permanentizeze in pasivitate.
Cealalta componenta vizeaza producerea de prosperitate, pentru ca nicaieri in lume nu se poate face protectie sociala daca nu produci bogatie. Nu poti imparti la infinit saracie. PSD a incercat sa faca lucrul acesta si a ajuns unde a ajuns. Pana la urma, orice ai avea, daca tot imparti fara sa produci, se termina. Pentru aceasta, ai nevoie de cateva mecanisme de producere a bogatiei si a prosperitatii. Unul dintre ele este cota unica de impozitare, o masura care stimuleaza munca, urmareste producerea de prosperitate. De asemenea, sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii ca factor de generare de prosperitate este un element cheie pe care PD il are in vedere, coroborat cu al treilea element - reducerea fiscalitatii. Nicaieri in lume o fiscalitate spoliatoare nu a generat mai multe resurse; dimpotriva, a diminuat resursele, fie la nivelul bugetului local, fie la nivelul bugetului public national.
As mai face referire doar la un principiu nou, ce tine si de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana - principiul subsidiaritatii. Prin asimilarea si incorporarea principiului subsidiaritatii in doctrina PD, de inspiratie populara, dorim sa spunem doua lucruri. In primul rand, statul nu trebuie sa fie omnipotent si sa regleze toate domeniile vietii individului. Nu este nevoie ca statul sa vina sa reglementeze modul de comportare a cetateanului in orice situatie si sa-l faca dependent de niste reguli pe fiecare lucru specific. Trebuie ca libertatea individului sa fie asigurata. Recunoastem ca libertatea nu poate merge mai departe de limitele libertatii celuilalt, dar statul trebuie sa se abtina de a reglementa in detaliu toate aspectele vietii noastre individuale, pentru ca altfel viata noastra va deveni un cimitir al sperantelor si al dorintelor noastre individuale. In al doilea rand, in conceptia noastra, subsidiaritatea inseamna ca decizia sa fie indreptata catre autoritatile care sunt cel mai aproape de cetatean. Nu trebuie ca guvernul de la Bucuresti sa ia o decizie care sa vizeze un aspect particular al desfasurarii activitatii unei comunitati locale. Nu trebuie ca o agentie nationala de turism sa faca politica de turism a unui judet sau a unui oras. Din punct de vedere decizional, aceste lucruri trebuie lasate la nivelul teritorial, judetean, acolo unde oamenii cunosc cel mai bine realitatile. Descentralizarea deciziei catre factorul cel mai apropiat de cetatean este cel mai important lucru, din perspectiva reformei pe care o vedem odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. De fapt, primul contact pe care cetateanul il are cu democratia este la nivel local. Acolo, cand cetateanul iese pe strada, vede daca e asfaltata, daca este ridicat gunoiul, daca sunt plantate flori, daca locul de joaca este respectat. Acolo isi face el prima impresie despre democratie, acolo trebuie sa se ia si decizia, la nivel local, si nu in mana altor autoritati, care nu cunosc aceste realitati. Din acest punct de vedere, subsidiaritatea este un principiu pe care l-am asimilat prin motiunea Romania prospera, Romania democrata.
As vrea sa ma mai refer si la faptul ca, prin preluarea acestei motiuni, ne continuam cateva proiecte politice incepute in perioada anterioara. Un proiect tine de impunerea unui alt stil de a face politica, fundamentat pe interesul public, pe interesul cetateanului, si nu pe interes privat sau de grup. S-a dovedit ca acea politica fundamentata pe un interes privat, un interes ingust sau de grup nu a dat rezultate pe termen mediu si lung, iar romanii nu mai pot fi pacaliti si stiu sa faca distinctia intre oamenii care fac din politica un scop personal si oamenii care gandesc pentru interesul public. De fapt, aceasta a fost si una din cheile succesului PD in alegerile locale, parlamentare si prezidentiale. Ne-am axat pe ideea unei noi clase de politicieni, care sa vina cu alte modalitati de abordare a politicului si administrativului, care sa incurajeze schimbarea politica. Faptul ca s-a castigat din primul tur in foarte multe localitati, cu primari noi - Arad, Slatina, Zalau, Tulcea, Cluj si in alte parti -, a fost rodul politicii cu care a venit PD. Am venit cu alti oameni, am utilizat cele mai bune resurse politice pe care le-am avut in aceasta competitie uninominala cu cetateanul. N-am dorit sa venim catre cetatean cu solutii necredibile, doar de complezenta, ci am venit cu cele mai bune resurse politice pe care le-am avut si asta s-a dovedit ca a fost un lucru bun. Urmeaza ca cei care au fost alesi, inclusiv persoana care va vorbeste, sa confirme pana in anul 2008 in mandatul pe care cetateanul ni l-a dat prin vot direct.

Crearea unui pol de centru-dreapta

Gheorghe Ciuhandu (presedintele PPCD): In primul rand, ma bucura decizia PD. Aceasta idee justifica o politica pe care noi am practicat-o timp de 15 ani, din momentul in care d-l Coposu era scos cu TAB-ul din sediu si lumea spunea ca “s-a demascat”. Erau niste valori cu care noi am plecat de la bun inceput si care, in perioada 1996-2000, au fost pentru prima data introduse intr-o politica guvernamentala. Pacat ca acea politica bazata pe o coalitie nu a fost intotdeauna coerenta. Se poate vorbi foarte mult despre reformele introduse atunci. Ceea ce nu s-a inteles atunci, chiar si de colegii din PD, dar si de altii, e ca daca s-ar fi aplicat de atunci acele reforme pe care doream sa le introducem in privinta regimului de proprietate si a privatizarii - care au fost de multe ori rastalmacite -, acum centrul-dreapta din Romania ar fi fost mult mai puternic. Ceea ce discutam noi in ultima instanta este crearea unui pol de centru-dreapta. Privind spectrul politic romanesc, veti vedea ca centrul-stanga si extrema stanga sunt clar configurate, prin PSD si PRM. De aceea, este imbucuratoare apropierea aceasta a PD de centrul spectrului politic. Prin aceasta actiune politica, speram ca ceea ce dorim noi sa fie centrul-dreapta sa se configureze ca o structura capabila sa echilibreze spectrul politic romanesc. In 2004 nu s-a castigat neaparat pe un mesaj de centru-dreapta, ca sa fim onesti. Noi am avut un mesaj de centru-dreapta, catalogat atunci de ceilalti competitori politici ca un vot irosit, desi pledam pentru niste valori care erau unanim acceptate si recunoscute in Europa. Dar, la momentul respectiv, alegerile s-au castigat mai mult pe dorinta de a scapa de PSD, de d-l Nastase, de d-l Iliescu. Cred ca a fost o reactie sanatoasa a poporului roman, bazata nu atat pe dorinta ideologica sau pe o convingere de centru-dreapta. Populatia a vrut sa scape de un regim corupt, care atenta in ultima instanta la libertatea de exprimare si de realizare economica.
Cei care impartasim, de acum sau de mai de mult, aceste valori de dreapta trebuie sa gandim foarte responsabil la a crea un astfel de pol. Acest pol trebuie sa-i cuprinda pe cei care fac realmente dovada unui crez de centru-dreapta si care, prin actiunea lor politica, se manifesta ca atare. Nu stiu daca avem mult timp la dispozitie, daca vor fi alegeri anticipate sau nu, dar cred ca acest pol de centru-dreapta, pentru care am pledat si in luna iunie la Bucuresti, cand s-a intrunit fractiunea PPE, trebuie constituit. El trebuie sa-i cuprinda pe cei care simt afiliere catre un partid popular: PD, care acum se apropie de acest concept politic; PPCD; poate si pe altii, fragmentati in diverse asociatii sau familii de mai mica anvergura. Este nevoie de un pol politic care sa-l echilibreze pe cel care deja exista si se manifesta. Priviti in ce conditii bune lucreaza PSD cu PRM in Parlament. Daca nu s-ar fi mers pe teoria votului pierdut si daca, dupa campania electorala, PNTCD ar fi intrat in Parlament, nu s-ar fi pus problema alegerilor anticipate, pentru ca Alianta D.A. ar fi avut un aliat corect si principial care pledase si dovedise in guvernarea 1996-2000 ca merge pe aceste valori.
Dupa parerea mea, in acest pol, cel putin la inceput, trebuie sa ne pastram fiecare individualitatea. Noi ne revendicam crestin-democrati ca atare. Din declaratiile d-lui Basescu si afirmatiile d-lui presedinte Boc, PD isi revendica aceasta idee de partid popular, dar nu insistand neaparat pe valori crestin-democrate, ceea ce mi se pare explicabil si este o parere care trebuie respectata. Ramane de vazut in ce masura electoratul PD, care, repet, nu stiu daca a votat pe o convingere de centru, centru-dreapta neaparat, va urma aceasta decizie politica. Incompatibilitate intre afilierea doctrinara si o anumita structura sau dorinta a electoratului care a votat pentru PD ar putea sa creeze anumite probleme. Dar nu asta este esential, ci ca acest pol popular de centru-dreapta sa se infiinteze. Sa nu mai repetam greselile din campania electorala, cand, in repetate randuri, toate stradaniile noastre de a intra sub o forma sau alta in cooperare cu Alianta D.A. au esuat, pentru ca nu se dorea, chipurile, readucerea in minte a Conventiei Democrate, desi la guvernare am fost impreuna si nu cred ca PNTCD a fost mai vinovat decat celelalte partide. Cred, asadar, ca putem avea multe lucruri in comun, cu doua conditii: in primul rand, sa dam dovada de buna-credinta si sa avem incredere unii in altii; in al doilea rand, sa ne intalnim mai des. Intalnirea din seara asta sa fie un inceput, pentru ca noi impartasim in general toate aceste valori pe care d-l Boc le-a mentionat, chiar ne-am straduit sa le practicam. Trebuie sa ne consultam mai des si cred ca, daca se va materializa intentia PPE de a organiza in luna noiembrie la Bucuresti sedinta acelui grup de extindere a partidului, sa fie un prilej binevenit ca sa ne apropiem in discutii. In plan local exista - si trebuie sa o spun cu o anumita retinere, din pacate - anumite disfunctionalitati. Ma refer la nivel de consilii locale, de primarii, unde, desi avem incheiate pacte politice sau diverse sisteme de colaborare, ele nu se manifesta intotdeauna. Cred ca, unde avem astfel de situatii, trebuie sa cautam sa le rezolvam in spiritul acestui pol de centru-dreapta pe care il cream, si nu sa ne mancam unii pe altii. Si noi am trait o iluzie in anii ‘97-’98, cand aveam 27-28% in sondaje, iar altii din coalitie aveau mai putin. Procentele sunt trecatoare, guvernarea uzeaza. Noi am venit cu o oferta pe care am discutat-o si cu d-l prim-ministru Tariceanu: in context administrativ, prin specialistii pe care ii avem, sa sustinem, pe baza de demnitate si in conditii negociate, actul de guvernare.
In conceptul nostru politic am acordat o foarte mare atentie Legii lustratiei. N-as vrea sa credeti ca sunt obsedat de dorinta de razbunare sau ca PNTCD ar vrea sa plateasca cu aceeasi moneda cu care altii au distrus elita tarii acum 50-60 de ani. Dar asanarea morala a societatii romanesti este o necesitate elementara. Nu poti sa faci politica de centru-dreapta cu oameni care nu cred in ea sau cu oameni care au servit inainte cu totul altceva. Cred ca, pentru a propasi, tara are nevoie de caractere, si nu de oportunisme politice. Inchei in speranta ca dialogul intre noi, PD si PPCD, va porni.
C. Preda: Dati-mi voie sa observ ca am mai avut aici trei presedinti de partide, dar n-am avut niciodata la GDS trei primari ai unor orase importante: Bucuresti, Cluj si Timisoara. E, cred, un lucru inedit si pe care il salutam. La GDS s-a discutat prima data in public despre alianta dintre democrati si liberali: inainte ca lucrurile sa fie facute publice, aici s-au creionat aceste structuri. Tot aici, la GDS, actualul presedinte, Traian Basescu, pe atunci doar primar al Capitalei, se referea la perioada 1996-2000 - inca asumata cu mare dificultate de fostul PNTCD -, spunand ca, in fapt, partidele asociate atunci la putere ar trebui sa spuna ca acea guvernare a fost buna. Ideea d-lui Basescu era ca nu ar trebui gasita nici o forma de lamentatie in legatura cu acea perioada. Aceasta schimbare de ton in raportarea la acea perioada mi s-a parut sanatoasa si cred ca acest optimism e unul din motivele succesului lui Traian Basescu. La atatia ani dupa acea guvernare am descoperit nu numai la PNTCD, dar si la PD si la PNL, o mare retinere. In schimb, n-am auzit niciodata un PSD-ist sa spuna despre propria guvernare asa ceva.
Adriean Videanu (presedintele executiv al PD): Guvernarea 1996-2000 a fost una buna: premisele de la sfarsitul anului 2000 au constituit suportul pentru cresterea economica in primii doi ani de guvernare PSD. La nivelul macroeconomic, masurile luate astazi se vad peste cel putin trei ani.

Clasa noastra politica are nevoie de un soc puternic

Bogdan Draghici (presedintele Asociatiei Europa): Eu mi-as dori sa vad toate partidele de pe scena politica devenind populare cat mai curand, pentru ca astfel tema aceasta ar disparea si poate ne-am concentra pe teme mai arzatoare, mai importante. As da un exemplu. Pe site-ul PPCD se gaseste un comentariu facut de un vicepresedinte al partidului cu privire la sotia unui alt lider popular, d-l Blaga. S-a vorbit mai devreme de satisfacerea cu prioritate a interesului public si nu a celui privat, s-a vorbit de justitie, s-a vorbit si se vorbeste de aceasta deviza - “Dreptate si Adevar”, atat de sustinuta de catre societatea civila. Mi-e teama ca noi vom deveni mai aparatori ai acestei devize decat guvernantii, cei care au ajuns la putere cu aceasta deviza. Dau acest exemplu pentru ca este vorba despre un atac intre membrii aceleiasi familii populare, amendandu-se faptul ca un lider democrat marcant si-a postat sotia intr-o functie publica importanta, neavand pregatirea necesara. Incerc sa subliniez faptul ca d-l Boc parea mai credibil cu aceste mesaje frumoase cand era in opozitie si pare mai putin credibil de cand este la putere. Am avut ocazia sa fiu prins in acest joc guvernamental cateva luni de zile si marturisesc ca dezamagirea mea este foarte mare. Timp de 4 ani eu am fost printre cei care au facut opozitie pe bune, nu jocuri de salon in Parlament. Am fost printre cei care au condamnat abuzurile pesedisto-peremiste in primele randuri. Desi acele abuzuri erau si ale actualilor conservatori si udemeristi, se pare ca trecerea la putere in actuala conjunctura ii absolva de orice vina. Am avut ocazia sa vad din interior cum functioneaza aceasta guvernare si m-am speriat. Senzatia de inceput este ca, practic, clasa noastra politica, trimitand demnitari in posturi cheie, da dovada de o iresponsabilitate crasa. Aceste mesaje, care suna frumos, sunt dublate de niste acte care satisfac unele interese clientelare. Am ramas stupefiat de faptul ca insusi ministrul Blaga mi-a cerut, de exemplu, sa nu fac dezvaluiri cu privire la soacra d-lui Mircea Geoana. Actuala Alianta a spus ca vrea sa afle adevarul despre revolutie, despre mineriade, despre tot ceea ce ne-a tinut in loc atatia ani in drumul spre UE. Cand am vazut ca insusi ministrul Blaga, un lider popular de ultima ora, imi bloca un demers care tinea de aflarea adevarului si de cererea vehementa a gasirii dreptatii in speta respectiva, mi-am dat seama ca, de fapt, clasa noastra politica are nevoie de un soc puternic. Timp de 6 luni, ca subsecretar de stat, am primit telefoane, mi s-au facut propuneri, oferte, chiar mi s-au dat ordine sa incalc legea. Ca sa nu facem precum cei dinainte, trebuie sa demonstram ca suntem aici nu pentru a tine de scaun, ci pentru a arata alegatorilor ca nu-i dezamagim.
E. Boc: Il rog pe d-l Draghici sa ne spuna de cate ori a facut o mentiune scrisa cu privire la un ordin ilegal dat de un superior pentru incalcarea legii si cate asemenea note a inaintat. Stiti cum este legea: primesti un ordin ilegal, dai raspuns scris.
B. Draghici: Nu numai ca am facut notele catre superiorii mei pe cale ierarhica, dar, neavand nici o reactie, am ajuns sa sesizez PNA cu privire la actele unui demnitar, coleg de-al meu. Mi s-a spus: “asteapta decizia Aliantei”.

Buna guvernare - prioritatea Aliantei D.A.

Radu Filipescu (presedintele CA al GDS): Imi dau seama ca partidele, ca sa functioneze, au nevoie de un motor. Numai motorul binelui social nu e suficient. Din acest motiv, in partide exista niste mecanisme care trebuie sa functioneze, astfel incat mai multi oameni sa fie in stare sa lucreze impreuna. Uneori, aceste mecanisme sunt criticate, dar pana la urma e foarte greu pentru un partid sa existe fara acele mecanisme. Ca sa ai un partid cu cateva zeci de mii de membri, iti trebuie si niste mecanisme de cointeresare. Cei care sunt in afara partidelor, care au o imagine foarte ideatica, doresc ca partidele sa functioneze fara nici un fel de cointeresare interna, de grup, individuala, financiara, dar, in interiorul partidelor, acestea sunt mecanismele care, probabil, le tin impreuna. Totul e sa le pastrezi la un nivel foarte scazut sau civilizat.
Discutiile de la GDS cu partidele populare au fost interesante si s-a ridicat aici problema legata de o posibila fuziune. De multe ori am propus astfel de fuziuni, dar gandindu-ne la noi, daca cineva ne-ar propune sa ne unim cu o alta organizatie neguvernamentala, ne-am dat seama ca e ceva foarte greu. Valeriu Stoica a reusit sa faca acest lucru cu PNL; intr-adevar, cred ca e nevoie de un interes bilateral, dar si de un talent deosebit. Imi dau seama ca e un demers la care multi ar fi reticenti, dar pe care trebuie insistat, pentru ca, daca se reuseste o uniune, e un lucru foarte bun pentru simplificarea vietii politice din Romania.
E. Boc: Aceasta provocare este importanta din punct de vedere politic si doctrinar. Tema fuziunii nu este pe agenda prioritara a noastra. In acest moment, optiunea PD pentru centrul scenei politice romanesti, pentru orientarea populara nu mai creeaza ambiguitati, tensiuni, disfunctionalitati sau discutii cu privire la o alianta contra naturii dintre un partid de stanga si un partid de dreapta. In acest moment, in Alianta D.A. PNL-PD, trebuie sa demonstram ca putem avea o buna guvernare, ca putem sa ne indeplinim obiectivele pe care le-am avut in campania electorala si pentru care am fost votati. A inversa prioritatile si a ne ocupa acum de fuziuni, de alte aspecte care tin de unificare si a pune in plan secundar obiectivele pentru care am fost votati ar insemna sa dam dovada de imaturitate politica. Daca aceasta guvernare va merge bine, daca vom indeplini obiectivele electorale, celelalte procese politice vor merge de la sine. Oricum, avem un protocol foarte ferm si pe care fiecare formatiune s-a angajat sa-l respecte fara echivoc. Angajamentul este valabil pana in anul 2008, deci avem timp de reflectie, nu exista presiune imediata.
C. Preda: Cum credeti ca va reactiona PC, mai ales in relatia de guvernare, in conditiile in care, cum e previzibil, conservatorii nu vor primi un aviz favorabil din partea PPE?
E. Boc: Nu vreau sa anticipez o decizie care va fi luata in 19-20 septembrie. Relatia noastra cu PC este una strict in cadrul coalitiei, unde avem un protocol punctual pe care l-am semnat, cu obligatii si responsabilitati. Nu cred ca o decizie luata la Bruxelles ar afecta functionarea coalitiei de guvernamant, cel putin in acest moment.
Marius Marinescu (senator PD): PD a incurajat si incurajeaza foarte mult clasa de mijloc, IMM-urile, promoveaza libera initiativa, concurenta loiala, economia eficienta, dinamica, dar si o protectie sociala activa prin crearea de locuri de munca. Prin infiintarea Organizatiei Oamenilor de Afaceri in urma cu 3 ani de zile, PD a facut primul pas catre doctrina populara. Am constatat cu bucurie ca obiectivele noastre erau similare cu obiectivele doctrinei populare. In calitate de presedinte al acestei organizatii, am mers in toata tara, am stat de vorba cu zeci de oameni de afaceri, am aflat problemele cu care se confrunta, am informat conducerea despre aceste probleme, iar in programul de guvernare realizat de d-l Adriean Videanu impreuna cu echipa dansului s-a tinut cont de toate aceste probleme. Acum guvernarea se bazeaza pe acest program aprobat de Parlament, care a dus la consolidarea clasei de mijloc prin relaxarea fiscala pe care am facut-o.

Rolul important al PPE

Serban Bubenek (prim-vicepresedintele PPCD): Aceasta intrunire n-ar fi fost asa de interesanta daca Romania si Bulgaria n-ar fi avut in fata clauza de salvgardare. Faptul ca doar aceste doua tari din tot ce-a insemnat teritoriul fostelor satelite ale Uniunii Sovietice se gasesc in pragul anului 2007 cu notitele pentru examen dovedeste foarte clar, cel putin pentru Romania, ca in 15 ani clasa politica n-a reusit sa propuna un proiect national suficient de viabil. Este imbucurator faptul ca, dupa 15 ani, se regrupeaza forte care cred in traditie, in morala crestina, in valori fundamentale ale democratiei. Sigur ca, in mod pragmatic, este de salutat faptul ca un partid important din Romania si-a declarat dorinta de a deveni membru al PPE, desi, in campania electorala, si-a aparat cu indarjire obiectivul de a accede la putere si a ocultat importanta Parlamentului Europei si a PPE in constructia europeana a Romaniei. E suficient sa deschidem site-ul PPE si sa vedem ca documentele propuse pentru 19 si 20 septembrie vorbesc despre probabila admitere a PD ca observator, alaturi de alte partide.
D-l Boc ne spune ca, pana in 2008, exista o perioada de clarificari doctrinare, de discutii cu partenerii de coalitie, de speranta intr-un succes al guvernarii care sa permita coagularea fortelor de dreapta. Sigur ca e posibil si de dorit ca PD, un partid mare din Romania, sa ajunga si membru asociat al PPE, asa cum sunt astazi PPCD si UDMR. Nu acelasi lucru se poate spune despre PC: recomandarea facuta deocamdata de grupul de largire nu vorbeste despre un aviz favorabil.
Gestul PPE, pe care eu il consider ca fiind unul de mare onoare, face recurs la un proverb american care imi place foarte mult: “Sa-ti faci prieteni noi, dar sa nu-i abandonezi niciodata pe cei vechi. Cei noi sunt de argint, cei vechi sunt de aur”. Iata, PPE nu va abandona nici PPCD, nici UDMR, si incearca sa-si faca alti prieteni. Si noi speram ca ne vom face prieteni de doctrina in Romania, cu care sa putem intr-adevar sa schimbam fata Romaniei, asa cum o vedem in visurile noastre, si cred ca rolul PPE este foarte important. PPCD poate veni cu experienta suficient de lunga in politici de administratie publica, in puncte de vedere transante vizavi de obiectivele externe ale Romaniei. Am avut si momente de solidaritate admirabile in perioada ‘96-2000. Aduceti-va aminte cand coalitia aflata la guvernare a dat dreptul avioanelor americane sa intoarca in spatiul Romaniei, si Parlamentul a luat foc. PSD si PRM ne-au acuzat de tradarea intereselor nationale, de ocultarea relatiilor traditionale cu Iugoslavia, dar s-a dovedit atunci ca o coalitie eterogena a intors busola politica a Romaniei. Atunci a fost momentul cand Romania a intrat in NATO, cand s-a inteles ca Romania nu mai este reprezentata de vechile structuri.
Cred ca o posibila relatie mai amicala si chiar punctuala pe anumite domenii poate fi profitabila. Dupa 9 luni de guvernare exista subiecte care sunt intr-o criza perpetua: de exemplu, criza din sanatate. Nu cred ca era nevoie ca presedintele Traian Basescu sa afle din rapoartele pe care le primeste de la consilierii domniei sale ca, de 3 luni de zile, PPCD a propus opiniei publice spre dezbatere un set de masuri care ar creste imediat fondurile din sanatate cu 20-25%. Este vorba de acea taxa pe vicii, pe pachetul de tigari si pe alcool. Daca intr-adevar dorim succesul acestei guvernari de centru-dreapta si ca un partid socialist cu obiceiurile si cu gandirea PSD de pana in 2004 sa nu mai ajunga niciodata la putere, ne sta in putere sa ne punem laolalta si sa impiedicam toate aceste necazuri care, pana la urma, pot ridica clauza de salvgardare a Romaniei la 1 ianuarie 2007. Noi suntem deschisi pentru orice fel de contacte, in masura in care si dvs. veti adera la un astfel de calendar si, cu buna-credinta si nici un fel de parti pris, vom veni cu solutii in problemele pe care le putem gestiona. Pe de alta parte, va asiguram ca PPCD, chiar cu 2 procente, va sta ca un os in gat oricarei guvernari care nu va fi in stare sa duca Romania in UE cu toate aceste principii: morala crestina, personalismul, respectarea traditiilor, dreptatea sociala, sprijinirea unei economii sociale de piata absolut transparente.

Un program de guvernare bazat pe resurse

A. Videanu: PD s-a transformat fundamental odata cu alegerile din 2001, cand, pentru prima data, un partid din Romania a avut curajul sa schimbe in totalitate garnitura principala de oameni politici. Toti cei 12 vicepresedinti erau oameni politici noi si partidul a plecat la drum pe alte principii. Am incercat permanent sa ne ascundem sub masca unei social-democratii moderne, pentru ca ne simteam ingustati in actiunea noastra politica. Luati in calcul actiunea si atitudinea politica a partidului si a liderului PD de atunci. Practic, era o necorelare intre actiunea politica a partidului si ideologia pe care o avea. Ceea ce a facut PD acum cateva luni de zile este o punere in acord a actiunii partidului din ultimii 4 ani de zile cu doctrina care il reprezinta. La alegerile din partid, indiferent cine ar fi condus o motiune social-democrata, fie ca era vorba de Emil Boc, de Adriean Videanu sau de Vasile Blaga, ar fi pierdut. Partidul dorea altceva si cel care a venit cu o motiune populara, indiferent cine ar fi fost, a castigat.
Strict in domeniul economic, simularile de politici fiscal-bugetar-monetare pe un model economic propriu al Aliantei, recunoscut astazi de Comisia Europeana si de multe alte institutii, si-au dovedit eficacitatea in luarea unor decizii politice. Astazi, ca efect al reformei fiscale, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 20% si am lasat mai multi bani in buzunarul celor care vor sa munceasca, pentru ca aceasta cota unica de impozitare se refera la cei care vor sa aiba mai multe surse de venit. Salariul mediu in Romania nu poate creste brusc, ci intr-un raport cu productivitatea economiei nationale. De aceea am dat sansa celui care vrea sa aiba o alta sursa de venit sa castige acei bani. In vechea grila de impozitare in 5 trepte, o sursa suplimentara de venit te arunca intr-un alt nivel de impozitare si, practic, iti lua poate 90% din acel venit suplimentar.
Din simularile pe care noi le-am facut, eu as fi propus - poate pare o nebunie pentru multi - reducerea contributiilor sociale cu toate cele 10 puncte procentuale din program. Fiscalitatea exagerata este cea care inhiba resursele pe care le are aceasta societate. Competitivitatea mediului de afaceri din Romania a crescut, in ciuda aprecierii monedei nationale, care i-a afecta teribil pe exportatori: in luna martie a acestui an am avut cele mai mari exporturi din istoria Romaniei - aproape 2 miliarde de euro. Mediul fiscal a facut sa vina investitiile straine directe in Romania si sa creasca competitivitatea mediului de afaceri. Investitiile straine directe reprezinta, in opinia mea, cel mai important filon de crestere economica in Romania, in ideea de a aduce mediul de afaceri autohton la un nivel de competitivitate comparabil cu ceea ce se intampla in UE. Este si in beneficiul nostru, si al UE sa intram cu un mediu de afaceri pregatit. In momentul de fata n-avem nici un motiv sa ne indoim de reforma fiscala. Veniturile in termeni nominali au crescut cu 2,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut din impozitul pe venit. E adevarat, in termeni reali au scazut cu aproape 5%, dar golul de venituri la bugetul general consolidat, pe care noi il anticipam in primele 6 luni de zile, nici macar nu s-a inregistrat. De aceea eu cred ca trebuie continuat acest proces de reforma curajos. Sunt mandru ca am facut acest lucru cu oameni tineri: am lucrat cu oameni scoliti in afara si am reusit sa cream acest model economic care ne-a dat sansa sa facem un program de guvernare bazat pe resurse. Din nefericire, in ultimii 15 ani toate programele de guvernare din Romania au fost elaborate pe principii si pe bune intentii. Neavand in spate resursele cu care sa rezolve problemele, un program de guvernare nu va avea nici un fel de eficacitate.
E. Boc: As vrea sa le multumesc d-lui GUnter Dill, d-lui Filipescu si d-lui Preda pentru faptul ca ne-au oferit posibilitatea sa venim in fata dvs. si sa ne expunem cateva din gandurile care ne preocupa in acest moment. Va asigur ca, daca va mai fi ocazia, vom veni din nou in fata dvs. Le multumesc colegilor de la PPCD pentru ca au venit aici alaturi de noi sa discutam impreuna lucrurile care ne unesc si sa gasim in continuare solutii pentru cele care ne dezbina, incepand, asa cum spunea d-l Ciuhandu, de la nivel local. Daca principiile sunt aceleasi, sunt convins ca vom gasi in perioada urmatoare metodele prin care vom putea conlucra.