România trebuie să lucreze la calitatea administrației pentru a folosi cu succes banii europeni puși la dispoziție de UE

Atingerea unui standard de viaţă decent şi crearea de oportunităţi pentru românce şi români trebuie să fie unul dintre scopurile comune într-o Europă unită. Ne dorim ca fondurile europene să conducă la creştere şi la crearea de mai multe locuri de muncă, precum şi la construirea unor structuri economice competitive, de viitor. În momentul acela abia putem spune că România şi Uniunea Europeană şi-au făcut datoria în mod corect.

Comisia de control bugetar se ocupă în mod frecvent cu întrebări legate de Ro­mâ­nia - cum sunt distribuiţi banii Uniunii Europene în ţară şi ce rezultate sunt ob­ţinute cu ei? Ce probleme are administraţia publică? Cum putem să ne asigurăm că banii sunt cheltuiţi aşa cum trebuie? Cum putem sprijini lupta antifraudă şi autorităţile naţionale, pre­cum DNA, în lupta an­ti­co­rupţie?

În urmă cu câteva luni am făcut un bilanţ al celor şap­te ani ai României sub Me­canismul de Cooperare şi Verificare la o audiere publică în Parlamentul European. Am discutat în cadrul audierii dacă este su­ficient faptul că documentele Comisiei Europene prezintă progresul României în concepte înflorite sau descrieri vagi - care de multe ori pot reprezenta, de fapt, şi paşi înapoi. Observăm cât de mult au ne­voie reformatorii şi agenţii schimbării din România de monitorizare şi sprijin eu­ro­pean.

Multe dintre situaţiile pe care le îndură românii şi ro­mân­cele în ţara lor merită ad­mi­raţia şi mirarea noastră. Exis­tă eroi adevăraţi. Una dintre ei este Laura-Codruţa Kövesi, procurorul-şef al DNA. Ea a dezvăluit faptul că plân­ge­ri­le la DNA au crescut de trei ori între 2006 şi 2014, iar numărul sentinţelor a fost de şapte ori mai mare în aceeaşi pe­ri­oadă. Din 2007, au existat plângeri îm­po­triva a 48 de politicieni de rang înalt, prin­tre care un fost prim-ministru, un vice­prim-ministru, mai mulţi miniştri, 7 se­na­tori şi 29 de deputați. Dintre ei, un fost prim-ministru, 6 miniştri, 15 deputați şi 5 senatori au primit sentinţe definitive, iar în celelalte cazuri instanţele judecătoreşti în­că urmează să se pronunţe definitiv. DNA este foarte activă şi în domeniul lup­tei anticorupţie în justiţie: până acum, au fost condamnaţi 110 judecători, dintre ca­re 56 de sentinţe sunt definitive. Au fost con­fiscate averi de 310 milioane de euro obţinute ilegal. Acestea sunt cifre care ne arată că în România se întâmplă multe lu­cruri spre bine. Aceste fapte merită să fie recunoscute şi sprijinite în continuare.

Drapelul european în interiorul clădirii Parlamentului European de la Strasbourg (foto: Uniunea Europeană 2015 - Parlamentul European)

Membrii Comisiei de control bugetar mo­ni­torizează în permanenţă sistemele de management şi control din statele mem­bre. România este pe locul patru la ne­re­gu­larităţile găsite în domeniul agricol şi pe lo­cul cinci în domeniul fondurilor struc­tu­rale, ceea ce arată şi că neregularităţile sunt tratate serios. Din păcate, România este şi pe locul trei după Spania şi Italia la corecţiile financiare aplicate - sunt bani pe care Uniunea Europeană îi cere înapoi din cauza erorilor comise în administrarea lor (312 milioane de euro în 2013). Merită, deci, ca România să lucreze la calitatea ad­mi­nistraţiei. Aceasta este o condiţie pen­tru a folosi cu succes banii europeni puşi la dispoziţia României.

O privire la raportul Di­rec­ţiei Generale pentru Agri­cultură a Comisiei Eu­ro­pe­ne, publicat ca parte din procedura de descărcare bu­getară pentru bugetul anu­lui 2013, arată că este încă nevoie de îmbunătăţiri - Co­misia Europeană a iden­tificat la cheltuielie din do­meniul agricol o sumă de 599 de milioane de euro pe­riclitată, dintre care 139 de milioane de eu­ro reveneau României.

Comisia a întreprins în anii trecuţi câteva mi­siuni de audit în România, unde a de­tec­tat probleme serioase într-o serie de mă­suri de investiţii în dezvoltare rurală. Prin­ci­palele slăbiciuni au fost legate de eva­luarea caracterului rezonabil al costurilor agenţiei de plăţi, verificarea respectării re­gulilor de achiziţii publice, aplicarea cri­te­rii­lor de selecţie şi amploarea verificărilor ad-hoc, precum şi de verificarea eligi­bi­li­tăţii participanţilor (cum ar fi îndeplinirea criteriului IMM-urilor obligatoriu pentru anumite măsuri de investiţie, crearea de con­diţii artificiale pentru a evita unele li­mite pentru alte măsuri).  

România a fost responsabilă pen­tru trei sferturi din corecţiile financiare, deci ce­reri de re­turnare a banilor din Fondul Eu­ropean de Dezvoltare Re­gio­na­lă, Fondul de Coeziune şi Fondul Social Eu­ropean, împreună cu alte cinci state mem­bre (Ce­hia, Grecia, Spania, Ungaria şi Polonia). Din fericire, autorităţile române au luat mă­suri corespunzătoare între timp, pentru a combate deficienţele din sis­te­mele de ad­ministrare a fondurilor.

O administraţie publică performantă şi in­coruptibilă ar trebui să se preocupe şi de a promova absorbţia tuturor fondurilor eu­ropene puse la dispoziţie. Multe dintre fon­duri rămân nefolosite: o treime din fon­du­rile pentru dezvoltare rurală pe 2007-2013 nu au fost folosite încă. Mai mult, peste 60% din fondurile structurale şi de coe­ziune nu au fost preluate de administraţia română, dintr-un buget de peste 19 mi­li­arde de euro.

Comisia a investigat, în cadrul ultimei proceduri de descărcare bugetară, şi fo­lo­sirea fondurilor europene prin aşa-nu­mi­tele ins­trumente financiare inovative (sau instrumente de inginerie financiară - IIF), care sunt finanţate prin fonduri de dez­vol­tare rurală. Rezultatele au arătat că, din cele 444 de milioane de euro care au fost plătite băncilor din România, Bul­ga­ria, Grecia, Italia şi Letonia, n-a ajuns ab­solut niciun euro la beneficiarii finali. În ca­zul instrumentelor financiare iniţiate prin fondurile europene pentru pescuit, prin intermediul băncilor româneşti au reuşit să ajungă la beneficiari doar 28% din banii alocaţi. Autorităţile române şi in­termediarii financiari nu sunt singurii cu dificultăţi în folosirea banilor, există deci încă mult de lucru pentru a îmbunătăți situaţia.

Noi vrem ca România, ca al doi­lea cel mai sărac stat membru Uniunii Europene, să poată folosi banii europeni cu succes. Atingerea unui standard de viaţă decent şi crearea de oportunităţi pen­tru românce şi români trebuie să fie unul dintre scopurile comune într-o Europă uni­tă. Ne dorim ca fondurile europene să conducă la creştere şi la crearea de mai multe locuri de muncă, precum şi la cons­truirea unor structuri economice com­pe­ti­tive, de viitor. În momentul acela abia pu­tem spune că România şi Uniunea Eu­ro­peană şi-au făcut datoria în mod corect.

* Ingeborg Grässle este membră a Parlamentului European, președintă a Comisiei de control bugetar.