Pe aceeași temă
Definițiile nu diferă prea mult. De exemplu, înțeleapta Wikipedia pretinde că statul de drept este principiul potrivit căruia legea ar trebui să guverneze o națiune, variantă căreia i se opune cea în care națiunea este guvernată de deciziile unor oficiali ai guvernului. Pare simplu, dar în realitate este mult mai dificil.
Pentru a avea un stat de drept real, este necesar să fie îndeplinite cel puțin următoarele condiții. Prima condiție este egalitatea în fața legii, ceea ce nu înseamnă nimic altceva decât că nimeni nu este privilegiat atunci când este judecat și că toți oamenii trebuie tratați la fel. A doua condiție necesară este existența unui sistem de control și echilibru, adică, orice putere, indiferent dacă este legislativă, executivă, judiciară sau de alt tip, trebuie să fie limitată. Aceasta deosebește statul de drept de orice formă de societate neliberă sau de anarhie. În cele din urmă, dar nu lipsit de importanță, trebuie să fie asigurate drepturile și libertățile fundamentale. Statul de drept nu poate exista, dacă oamenii nu își pot exercita cum se cuvine drepturile și libertățile.
Evenimentele recente din Slovacia
Încă nu am menționat ceva. Desigur, legea trebuie să fie aplicabilă. Experiența unui regim totalitar a fost dureroasă atât pentru Republica Cehă, cât și pentru România și toate țările din fostul bloc estic. Putem găsi aici rădăcinile neîncrederii în guvern și în instituții în general. Acest tip de neîncredere subminează însăși legitimitatea democrației. Știu din propria experiență că sentimentul de alienare, de neîncredere în aplicarea legii și în statul de drept este foarte prezent. Experiența unui regim totalitar a dat oamenilor sentimentul că instituțiile trebuie să fie străine sau chiar ostile. Din păcate, unele cazuri mai recente de injustiție pot chiar întări acest sentiment.
Din acest punct de vedere, aș dori să menționez un caz din Slovacia vecină. Uciderea unui tânăr jurnalist de investigație, Ján Kuciak, și a logodnicei lui, Martina Kušnírová, a provocat un șoc. Aceasta arată cât de vulnerabilă poate fi de fapt presa liberă. În acest caz, moartea s-a dovedit a fi prețul plătit pentru libertatea de expresie și pentru difuzarea de informații, care fac parte din drepturile fundamentale ale omului. Asemenea lucruri ar trebui să fie inacceptabile în orice societate liberă unde există un stat de drept.
Motivul acestei crime a fost, cel mai probabil, efortul tânărului jurnalist de a scoate la lumină contactele dintre politica și mediul de afaceri din Slovacia cu lumea interlopă. După cum am menționat, Ján Kuciak era jurnalist de investigație, iar în ultimul său articol (neterminat) erau descrise activitățile unor oameni de afaceri italieni cu legături cu mafia în estul Slovaciei. Câțiva colaboratori ai primului ministru slovac de atunci, Robert Fico, au avut contacte cu Antonin Vadala, unul dintre oamenii de afaceri italieni cu strânse legături cu mafia italiană. Informațiile despre contactele regulate ale lui Vadala cu mafia erau cunoscute încă din 2013. Au fost menționate în corespondența biroului italian împotriva mafiei (DIA) cu ambasada slovacă din Roma. Kuciak a descoperit, de asemenea, legături ale acestor oameni de afaceri cu unii politicieni din partidul Smer al premierului Fico.
Orice contacte directe sau indirecte ale oficialităților statului cu persoane interlope sunt incompatibile cu statul de drept. Aceste știri trebuie că i-au șocat și pe cei care erau deja dezgustați de scandalurile precedente ale Guvernului Fico.
Din fericire, tot răul spre bine. Vestea bună este că societatea civilă din Slovacia s-a putut organiza, iar scandalurile sus-menționate au dus la demonstrații și căderea guvernului slovac. Slovacii au arătat că, atunci când principiile democratice și libertatea sunt în pericol, sunt gata să le apere. Astfel, protestele din Slovacia ar trebui să servească drept un exemplu strălucit de oameni capabili să ia atitudine atunci când statul de drept și democrația sunt în pericol.
Cu toții trebuie să fim vigilenți
Nu numai în Slovacia, ci în toate țările postcomuniste este nevoie ca oamenii și societatea civilă să fie suficient de sensibili la situațiile în care cineva vrea să limiteze sau să perturbe statul de drept. Disfuncționalitatea sau suprimarea statului de drept și a aplicării legii pot duce la pierderea totală a încrederii oamenilor în stat.
Noi toți, în țările postcomuniste, împărtășim aceeași experiență și cu atât mai mult trebuie să fim conștienți de faptul că atât libertatea, cât și democrația se pot pierde ușor. Dacă nu suntem vigilenți, ne putem aștepta la sfârșitul statului de drept și al societății libere. Democrația și statul de drept nu sunt ceva permanent și nu le putem considera de la sine înțelese. Ambele trebuie păstrate și protejate ca pe lucrurile cele mai de preț. Nu trebuie să uităm că somnul democrației naște totalitarism.
* TOMÁŠ ZDECHOVSKÝ este membru al partidului Křesťanská a demokratická unie - Československá strana lidová și a fost ales în Parlamentul European în 2014.
