Un proiect pentru relansarea investițiilor

Parlamentul European a aprobat, la sfâr­­șitul lunii iunie, regulamentul privind Fon­dul European pentru Investiții Stra­tegice, care stă la baza Planului de In­vestiții de 315 miliarde de euro inițiat de Comisia Europeană.

„Planul Juncker“, cum mai este de­nu­mi­tă inițiativa Comisiei, are drept obi­ec­tiv relansarea investițiilor la nivelul Uni­unii Europene, prin crearea unui fond de garantare a proiectelor de in­ves­­tiții strategice, viabile pe termen lung, dar care nu prezintă interes pen­tru piețele fi­nanciare.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, prezintă în plenul Parlamentului European planul său de investiţii pentru a relansa economia europeană (Strasbourg, 26 noiembrie 2014; foto: Uniunea Europeană 2014 - Parlamentul European)

De ce era nevoie de un „plan de investiţii“

Redresarea economică la nivel eu­ro­pean a avut loc într-un ritm mai lent de­cât de cealaltă parte a Atlanticului. Încrederea investitorilor privați în eco­nomiile europene este în continuare foarte scăzută, rezultând un nivel foar­te mic al investițiilor, cu circa 15% sub nivelul din anul 2007.

Motivele care stau la baza acestei si­tua­ții nu au legătură cu absența lichi­di­tă­ților de pe piețele financiare, ci cu re­ti­cența băncilor şi a investitorilor privați de a fi­nanța proiecte viabile din punct de ve­dere economic, dar care nu dau re­zul­tate decât pe termen mediu sau lung.

Această tendință de a „îngheța“ fi­nan­ță­rile a dus la acumularea unui decalaj al investițiilor de aproape 800 de mi­li­arde de euro, de la începutul crizei și până acum.

Pentru a reduce aceste decalaj, Comisia a propus, la începutul lui 2015, un plan de investiții pentru următorii ani care să funcționeze prin intermediul unui instrument financiar, Fondul European pentru Investiții Strategice (FEIS), ce urmează a fi gestionat de Banca Eu­ro­peană de Investiții (BEI).

Obiectivul este ca noul fond să garanteze acele proiecte de investiții viabile eco­nomic, dar cu un grad mai mare de risc și care, altfel, nu ar fi putut beneficia de fi­nan­țare din partea piețelor financiare.

Spre exemplu, construirea unei autostrăzi, pentru care nu s-a găsit finanțare fie din cau­za costurilor ridicate de împrumut, fie din considerente de amortizare prea în­de­lungată a investiției, ar putea să fie fi­nan­țată prin intermediul FEIS. Tot prin FEIS ar putea fi finanțate proiectele de cer­ce­tare la care investitorii privați nu ar fi do­rit să participe din cauza unui grad mai ma­re de risc.

Un alt obiectiv al fondului este să crească accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), contribuind ast­fel la reducerea șomajului şi la creștere eco­nomică.

Esențial în funcționarea FEIS va fi posi­bi­litatea de a combina finanțările prin in­ter­me­diul acestui fond cu fondurile struc­turale, ceea ce va oferi un stimulent supl­i­mentar în dezvoltarea de proiecte viabile.

21 de miliarde de euro, garanție pentru investiții de 315 miliarde de euro

FEIS va funcționa pe bază de garanții pe­n­tru operațiuni de finanțare și de investiții ale BEI. Astfel, dacă un proiect aprobat în baza FEIS se va dovedi nerentabil, atunci BEI sau băncile partenere vor avea dreptul de a accesa o garanție care să acopere pier­derile. Acest lucru a fost făcut pentru a păs­tra ratingul AAA al BEI şi pentru a da credibilitate fondului.

Garanția totală a FEIS va fi de 21 de mi­li­ar­de de euro, dintre care 5 miliarde vor ve­ni de la BEI, iar restul de 16 miliarde vor fi constituite în bugetul UE.

Concret, din bugetul UE vor fi alocate doar 8 miliarde de euro, dar care vor ge­ne­ra o garanție dublă, de 16 miliarde de euro, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, şi în cazul operațiunilor externe ale BEI.

Din cele 315 miliarde de euro preconizate a fi atrase în investiții prin intermediul aces­tui fond, circa 240 de miliarde de eu­ro ar urma să sprijine investiţii strategice pe termen lung, iar restul de 75 de mi­li­arde de euro ar merge către finanţarea IMM-urilor sau a companiilor cu capi­ta­li­zare medie.

Deşi fondul va fi gestionat de BEI, banca europeană va lucra în parteneriat cu băn­ci­le de dezvoltare naţionale. Acest lucru este cu atât mai important, cu cât accesul IMM-urilor la finanțare se va face prin in­termediul băncilor naționale, și nu direct prin BEI.

De unde vin banii pentru crearea fondului

Dacă pentru alocarea celor 5 miliarde de euro de la BEI nu au existat mari dez­bateri, s-a pus problema de unde vor fi alo­cate cele 8 miliarde de euro de la bu­getul UE. Având în vedere că bugetul mul­tianual 2014-2020 este unul limitat, fiind pentru prima dată în istorie când apare o diminuare faţă de exerciţiul bugetar pre­ce­dent, a fost nevoie ca bugetele altor pro­iecte europene să fie reduse pentru cons­tituirea garanției de 8 miliarde de euro.

Cum fondurile europene alocate țărilor mem­bre - fondurile de coeziune și cele agri­cole - au fost excluse de la di­mi­nuare, s-a mutat atenția asupra fondurilor aflate în gestionarea directă a Comisiei Eu­ropene.

Astfel, după mai multe dezbateri între Co­misia Europeană, Consiliul UE și Par­la­men­tul European, s-a luat decizia ca banii să provină o parte din marja bugetară (3 mi­liarde de euro), o altă parte din finan­ță­rile pentru Mecanismul de Conectare a Eu­ropei (2,8 miliarde de euro) și încă o parte de la bugetul Strategiei Orizont 2020, cu angajamentul ferm ca realocările să fie compensate în măsura în care acest lucru va fi posibil în următorii ani.

Cum vor fi selectate proiectele de finanțare prin acest fond

Pentru proiectele de investiții majore, ini­țiatorii acestora trebuie să urmeze aceleași proceduri ca în cazul celorlalte proiecte fi­nanțate până acum de BEI. Ei se vor adre­sa băncii europene cu o propunere de pro­iect, iar banca va evalua dacă acesta co­res­punde criteriilor de eligibilitate.

În cazul proiectelor cu finanțare mai mi­că, în general inițiate de IMM-uri, acestea vor primi finanțare prin intermediul băn­cilor partenere ale BEI, adică acele bănci ca­re derulează deja un program de fi­nan­țare al IMM-urilor garantat prin FEIS.

Proiectele care vor trece de prima fază de evaluare efectuată de BEI vor ajunge pe ma­sa organismelor care vor gestiona FEIS și care își vor da acordul final privind se­lectarea sau respingerea proiectelor de in­vestiții.

Conform regulamentului votat de Par­la­ment, FEIS urmează a fi gestionat de un Co­mitet Director și de un Comitet de In­vestiții, ai căror membri vor fi numiți de Comisia Europeană și de BEI. Comitetul Director va decide orientarea strategică a fondului, procedurile financiare și profilul de risc, în timp ce Comitetul de Investiții va fi responsabil efectiv de examinarea și aprobarea proiectelor care urmează a fi finanțate prin intermediul acestui fond.

Pentru ca un proiect european să aibă șanse de a obține finanțare garantată prin FEIS, trebuie să îndeplinească, în prin­ci­pal, două condiții majore. În primul rând, el trebuie să aducă „adiționalitate“, adică să fie un proiect ce nu ar fi putut obține fi­nanțare prin mijloacele clasice (fonduri struc­turale, împrumuturi bancare etc.). În al doilea rând, trebuie să fie viabil din punct de vedere economic şi tehnic şi să fie coerent cu politicile Uniunii Europene. Mai exact, trebuie să genereze creștere ec­o­n­o­mică, locuri de muncă, să promoveze coe­ziunea economică, socială şi teritorială.

Consultanță pentru inițiatorii de proiecte

Pentru a veni în sprijinul celor care vor să beneficieze de finanțare prin FEIS, dar nu sunt suficient de bine informați cu privire la procedura de selecție, urmează a fi cre­a­tă Platforma europeană de consiliere în materie de investiții. Noua platformă va ofe­ri sprijin consultativ în vederea iden­tificării, pregătirii și dezvoltării proiectelor de investiții. Pentru autoritățile publice, ser­viciile platformei vor fi gratuite, în timp ce IMM-urile vor fi taxate cu o tre­i­me din prețul întreg.

Platforma de consiliere va fi de un real ajutor pentru potențialii beneficiari din Ro­mânia, întrucât piața financiară de la noi din țară este prea puțin dezvoltată în comparație cu alte state din Vestul Eu­ro­pei. Colaborarea autorităților publice ro­mâ­nești cu această platformă va fi esen­țială pentru dezvoltarea unor proiecte eli­gi­bile din acest fond.

Ce trebuie să facă România pentru a beneficia cât mai mult de acest instrument financiar

Pentru a maximiza potențialul de fi­nan­țare a investițiilor din România prin acest fond, este important ca țara noastră, prin intermediul autorităților statului, dar și a posibililor inițiatori privați, să se con­cen­treze pe câteva proiecte care au po­ten­ția­lul de a genera valoare adăugată şi a adu­ce beneficii în termeni de creştere eco­no­mi­că și locuri de muncă. Este vorba des­pre proiecte care nu și-au găsit fi­nanțare pe pie­ţele financiare sau care ar putea fi com­binate cu sprijin din fonduri struc­tu­rale.

Capitolul infrastructură ar trebui să fie prioritar, însă nu trebuie neglijat nici spri­jinul pentru IMM-uri, care sunt adevărate motoare ale creşterii economice în toată Uniunea Europeană. De asemenea, mo­der­nizarea sectorului energetic prin creş­terea eficienţei sale şi diminuarea pier­de­rilor ar fi un alt obiectiv prioritar, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii sanitare şi de educație.

Când intră în vigoare FEIS?

Regulamentul privind Fondul European pen­tru Investiții Strategice a fost aprobat de către Parlamentul European şi de către Consiliul Uniunii Europene în iunie 2015, dar urmează să funcționeze efectiv înc­e­pând cu septembrie 2015.