Ziua în care războiul a revenit în Europa este sfârșitul naivității europene

Redactia | 22.03.2022

Interviu cu Manfred Weber, președintele Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.

Pe aceeași temă

Problema statului de drept rămâne esențială în special pentru statele din partea de est a Uniunii. Ar trebui ca Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF) să fie văzut și ca un mecanism de enforcement al aplicării statului de drept?

Statele membre nu pot beneficia de banii UE fără a susține valorile UE. Acest lucru se aplică bugetului UE în general, dar și Mecanismului de Redresare și Reziliență în particular. Grupul PPE, și eu personal, a luptat pentru crearea unui mecanism privind statul de drept. Le datorăm contribuabililor europeni să ne asigurăm că banii lor sunt cheltuiți de țări care respectă principiile și valorile noastre fundamentale comune. CEJ a decis că mecanismul este 100% legal și solicităm Comisiei Europene să aplice legea fără rezerve. Această dezbatere despre statul de drept nu este despre Vest împotriva Estului sau despre statele mari împotriva țărilor mici. Legea se aplică tuturor țărilor, fără excepție.

 

Care sunt reformele necesare ce vor fi stimulate prin implementarea RRF?

La începutul pandemiei de Covid-19 în 2020, Grupul PPE a fost primul care a solicitat un fond de redresare care să ne ajute să facem față în mod colectiv efectelor economice ale crizei. Suntem cu adevărat mândri că RRF a devenit realitate. Cele 27 de state membre ale UE au demonstrat că sunt hotărâte să își unească forțele pentru atenuarea efectelor crizei. Este un semnal puternic că solidaritatea a revenit în inima Europei. Fondul de redresare de 750 de miliarde de euro va ajuta oamenii și firmele afectate de criza COVID-19 și va crea o Uniune mai rezilientă, competitivă, digitală și mai verde.

Scopul nostru trebuie să fie ca țările europene să devină mai puternice în mod colectiv și, desigur, toate statele membre, fără excepție, trebuie să facă eforturile și reformele necesare pentru a-și face economiile mai adecvate viitorului. Pentru acest lucru, implementarea corectă a Planurilor Naționale de Recuperare și Reziliență este esențială.

 

Cum ar trebui să înțelegem noțiunea de reziliență a Europei, mai ales în aceste vremuri de tulburări geopolitice, o lume în care politica clasică de putere coexistă cu transformarea interdependenței în armă?

Pandemia de coronavirus și acum invazia Ucrainei de către Rusia au clarificat o realitate: într-o lume din ce în ce mai incertă, unde ne confruntăm cu o competiție acerbă din partea puterilor globale precum China și cu amenințarea directă reprezentată de țările vecine precum Rusia, este clar că vom avea o șansă ca europeni doar dacă ne putem adapta economiile la provocările de astăzi.

În primul rând, ne vom face economiile mai reziliente, modernizându-le și investind în viitor. Știm cu toții cât de mult au suferit generațiile tinere de pe urma celor doi ani de pandemie. Este crucial să ne asigurăm că aceste fonduri sunt într‑adevăr investite în beneficiul generațiilor viitoare: pentru a ne adapta infrastructurile la 5G, pentru a promova inovațiile digitale și a impulsiona cercetarea medicală, de a investi în locurile de muncă de mâine, în proiecte ambițioase și vizionare.

 

În al doilea rând, este clar că crizele din ultimii ani au expus vulnerabilitățile noastre. Pandemia de COVID-19 a evidențiat dependența unor sectoare întregi ale economiei noastre de China. Iar pe fondul războiului din Ucraina, dependența noastră de gazul rusesc, dar și impactul războiului asupra lanțurilor globale de aprovizionare alimentară au devenit extrem de vizibile. Acesta este motivul pentru care trebuie să lucrăm pentru construirea autonomiei strategice a Europei pentru viitor.

În al treilea rând, pandemia a arătat că Uniunea Europeană poate avea o valoare adăugată masivă pentru cetățeni, inclusiv în domeniul sănătății. Prin investiții masive în cercetarea europeană și achiziționarea colectivă de vaccinuri, Uniunea Europeană s-a asigurat că nu există cetățeni de „clasa a doua” sau de „clasa întâi” și că toți europenii, fie bogați sau săraci, din țări mici sau mari, au acces egal la vaccin.

Prin urmare, sunt convins că sănătatea este noul domeniu al Europei unde ne propunem obiective ambițioase. Construirea unei Uniuni Europene a Sănătății poate deveni un nou proiect emblematic al integrării europene, un proiect care le va demonstra cetățenilor europeni valoarea adăugată a Europei în viața lor de zi cu zi și că împreună putem învinge pandemiile, Alzheimerul și cancerul.

 

O uriașă vulnerabilitate europeană rămâne dependența de sursele de energie rusești. Deși foarte costisitoare mai ales pentru membrii estici, tranziția verde este promovată ca o modalitate de reducere pe termen lung a dependenței de Rusia. Este tranziția verde o cale de ieșire din capcana dependenței? Chiar zilele trecute, Ursula von der Leyen sublinia că războiul din Ucraina a generat un tip de conștientizare în Europa că „trebuie să scăpăm de dependența de gazul rusesc și trebuie să investim strategic în independența noastră și în surse regenerabile”.

Am avertizat de multă vreme în legătură cu necesitatea unei politici ferme față de Vladimir Putin. De mulți ani sunt un critic al gazoductului german Nord Stream 2. Nu a fost niciodată în interes european, iar acum a fost, în sfârșit, oprit.

24 februarie 2022, ziua tragică în care războiul a revenit în Europa, este și data sfârșitului naivității pentru toți cei din Europa care credeau că o politică a conciliatorismului ar fi putut funcționa. Odată cu invadarea Ucrainei, Vladimir Putin și-a arătat adevărata față. De acum înainte, nimeni nu va mai putea pretinde că nu reprezintă o amenințare la adresa securității tuturor.

Ne dorim ca Uniunea Europeană să devină independentă de combustibilii fosili ruși. Achiziționând gaz și petrol din Rusia, Europa finanțează indirect armata rusă. Pentru gazele și petrolul rusesc, UE plătește dublu față de ceea ce investesc rușii în apărarea lor. În fiecare an. Nu trebuie să sponsorizăm agresorii! De asemenea, trebuie să ne pregătim cât mai repede pentru scenariul în care Vladimir Putin închide robinetul.

Este nevoie de timp pentru a ne schimba modelul și a deveni independenți de gazul rusesc. Nu se va întâmpla într-o singură zi, dar acesta ar trebui să fie obiectivul nostru. Comisia Europeană ar trebui să vină cu propuneri pentru a elimina treptat dependența noastră de gazul, petrolul și cărbunele rusești cât mai curând posibil.

 

Suntem foarte aproape de lansarea publică a busolei strategice a UE. Din această perspectivă, o provocare-cheie rămâne adaptarea UE la un mediu geopolitic mai competitiv – inclusiv concurenței interstatale – fără a pierde totodată din vedere provocările nontradiționale precum terorismul, problemele asociate statelor falimentare sau migrația. Cât de mult ar trebui să transforme invazia rusă perspectiva strategică a UE? Cât de departe ar trebui să meargă busola strategică din punct de vedere al autonomiei operaționale?

Nimeni nu știe unde se va opri Putin, ce țară urmează pe lista sa. Cum ne putem apăra valorile dacă suntem vulnerabili la șantajul lui, pentru că suntem prea dependenți de Rusia? Acesta este motivul pentru care trebuie să ne dublăm eforturile pentru a ne asigura autonomia strategică. Uniunea Europeană trebuie să-și transforme software-ul pentru a-și asigura independența energetică, industrială și comercială, securitatea alimentară și să-și ia apărarea în propriile mâini.

Doar așa vom putea să ne apărăm valorile și să fim la înălțimea lecției de curaj pe care ne-o predă astăzi poporul ucrainean. Aceasta nu este o competiție între Europa și NATO, trebuie să consolidăm NATO cheltuind mai mult pentru apărare în Europa și cheltuind mai mult împreună.

De mai mulți ani, le-am cerut europenilor să upgradeze apărarea europeană comună. Vom face NATO mai puternică făcând Europa mai puternică în ceea ce privește capacitățile de apărare. Confruntată cu o vecinătate tot mai ostilă, Europa trebuie să-și arate maturitatea și să fie capabilă să se apere, prin construirea unui adevărat pilon european de apărare.

Rusia, Turcia, Libia, Nagorno-Karabah sunt la ușa noastră. Suntem foarte norocoși că în acest moment, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia, Joe Biden este președintele SUA. Dar indiferent cine ocupă Biroul Oval, trebuie să ne luăm destinul în propriile mâini și să întărim apărarea comună europeană. Amploarea investițiilor necesare pentru a proteja Europa și a apăra modul nostru de viață european depășește cu mult capacitatea unei singure țări, chiar și a celor mai mari și mai prospere din UE. Niciun stat membru al UE nu o poate face singur. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22