CSM a dat aviz negativ cererii lui Tudorel Toader de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi

Dora Vulcan | 27.02.2018

Secția de procurori a CSM a respins marți raportul prin care ministrul de Justiției Tudorel Toader a cerut revocarea șefei DNA Laura Codruța Kovesi. Votul a fost de 6 la 1, singurul vot pentru revocare fiind cel al ministrului justitiei.

Pe aceeași temă

 

 

 

 

Avizul CSM este consultativ, decizia finala urmand sa fie luata de presedintele Klaus Iohannis.

 

În procedura de revocare a sefei DNA exista trei parti implicate: ministrul Justitiei - care face propunerea , CSM - care avizeaza, avizul fiind insa consultativ, presedintele -  care ia decizia.

 

Articolul 51 stabileste ca revocarea din functia de conducere se dispune pentru urmatoarele motive:

a)in cazul in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea in functia de conducere;

b)in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale;

c)in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare.

 


Tudorel Toader, a enuntat, insa, in sedinta CSM, posibilitatea unei sesizari a Curtii Constitutionale privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala in cazul in care presedintele Iohannis nu o va revoca pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi. "Indiferent ce va decide CSM, ce va decide presedintele, ce va decide Curtea Constitutionala daca va fi sesizata pe conflict, dezbaterea va continua privind managementul DNA", a spus Tudorel Toader la finalul dezbaterii din sectia de judecatori a CSM.

 

 

Demontarea raportului lui Toader făcută de șefa DNA

 

”In primul rand, eu nu sunt aici ca sa va conving pe dumneavoastra. Daca ati fi vrut sa va conving, am fi avut o discutie institutionala prealabila. Sunt aici ca sa explic ca ceea ce ati prezentat in propunere (de revocare - n.r.) nu este real si nu are sustinere”, a spus șefa DNA marți, în replică la evaluarea pe care ministrul Toader i-a făcut-o lui Kovesi, audiată de secția de procurori a CSM.

 

Aceste motive din raport sunt nereale, nedovedite, netemeinice, simple sustineri care nu se confirma cu nimic. Pentru unele afirmatii, extrem de grave, nu exista niciun fel de probe, a spus șefa DNA

 

 

LIVE TEXT (Hotnews.ro, ziare.com

 

Punctul 1: Vizeaza un comportament reprezentand o incalcare sistematica a Constitutiei. Acest lucru ne dovedeste lipsa de previzibilitate a legislatiei si exista uneori interpretari diferite, iar daca aceste lucruri nu ar exista, nu ar exista nici Curtea Constitutionala. Min. Justitiei reproseaza unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR, ni se reproseaza ca nu am stiut dinainte ca CCR va declara un conflict de natura constitutionala.

 

Punctul 2: Am respectat atat dispozitiile legale, atat deciziile anterioare ale CCR, cat si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

 

Punctul 3: Mi se reproseaza ca nu am dat curs invitatiilor de a ma prezenta in fata unei comisii speciale de ancheta. As vrea sa va spun ca am raspuns in scris la toate solicitarile care mi-au fost adresate de aceasta comisie speciala. Nu se pot aplica retroactiv deciziile CCR si nu se poate reprosa unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR.

 

Punctul 4: Este o decizie a CCR care a constatat ca nu exista un conflict de natura constitutionala intre DNA si Guvernul Romaniei.

 

Punctul 5: Min. Justitiei a considerat ca se impune revocarea din functie deoarece intr-un comunicat al DNA s-au facut referiri la aspecte de oportunitate (comunicat 22 sept. 2017). O descriere a situatiei intr-un comunicat nu poate constitui o situatie de incalcare a competentelor de catre conducatorul institutiei. Acest comunicat nu a fost retras niciodata, este pe site-ul institutiei, este o sustinere neadevarata.

 

Punctul 7: Se invoca un aviz al Comisiei de la Venetia care vizeaza actiunile Guvernului Romaniei, nu DNA. Mentiunile din aviz nu au nicio legatura cu activitatea DNA.

 

Punctul 8: Sunt indicii ca am obstructionat activitatea, comportament autoritar, discretionar. Motivele si argumentele se bazeaza pe forma raportilui emis de Inspectia Judiciara in septembrie. Acel raport nu a fost avizat de CSM, sectia de procurori, in forma respectiva. Forma aceea a fost modificata, doar o parte din acele concluzii au fost pastrate. Acest act nu are nicio valoare juridica, nefiind aprobat de Sectia de procurori a CSM. In ceea ce priveste comportamentul autoritar, discretionar, apreciez ca este o apreciere subiectiva a ministrului Justitiei.

 

Punctul 9: Se propune revocarea pt implicarea in anchetele altor procurori - din nou nu se sustine cu nimic. Aceasta apreciere se face pe baza unor declaratii luate din spatiul public, si anume ca mi-am asumat un anumit dosar. Am spus ca mi-am asumat acel dosar in virtutea functiei de procuror sef, si anume ca verific legalitatea solutiilor emise in dosare. Si acest motiv este nedovedit si netemeinic.

 

Punctul 10: Prioritizarea solutiilor cu impact mediatic. La o simpla lecturare a documentului Inspectiei Judiciare se poate constatata ca nu am folosit niciodata cuvantul "decapat". De asemenea, nu am prioritizat dosarele in functie de numele unor persoane. Din expertiza tehnica rezulta foarte clar ca inregistrarile aparute in spatiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justitiei a eliminat cocluziile unei probe tehnice. Primul criteriu este vechimea dosarelor, data la care ele se inregistreaza. La dosarele mai vechi de un an exista si un ordin al procurorului general, care verifica dosarele mai vechi de un an, de doi sau chiar de 5 ani.

 

Punctul 11: S-a invocat ca am contestat autoritatea CCR. Niciodata nu am contestat autoritatea CCR, nu am contestat si nu am emis nicio parere laudativa fata de deciziile CCR. Am prezentat date statistice si tipologii identificate in dosarele de abuz in serviciu. Nu am criticat decizia CCR, ci am prezentat efectele. Faptul ca in cadrul unor dezbateri profesionale mi-am exprimat punctul de vedere nu cred ca poate constitui un motiv de revocare. Insusi ministrul Justitiei a demarat o dezbatere publica privind redefinirea abuzului in serviciu.

 

Punctul 12: In toate interviurile am respectat codul deontologic si am spus ca aplicam legea. Daca ar fi asa, ar trebui sa desfiintam toate revistele de drept, in care avocatii si magistratii isi exprima opiniile privind modificari legislative.

 

Punctul 13: Faptul ca, in urma deliberarilor, CCR a stabilit ca infiintarea sectiei speciale de anchetare a magistratilor este constitutionala, nu inseamna ca ea este si utila, nu inseamna ca este obligatoriu ca dispozitiile sa se aplice in aceasta forma. "Am facut afirmatii de o gravitate fara precedent, care au afectat imaginea tarii." S-a dovedit ca exista o legatura intre afirmatiile mele si declaratiile unor oficiali? CMS a dat aviz negativ si a criticat modificarile legilor justitiei. Nu inseamna ca oficiali europeni s-au exprimat pentru ca procurorul sef al DNA a criticat aceste dispozitii. Am sa sustin in continuare ca inculpati condamnati ataca justitia, ii vedem zilnic in studiouri de televiziune, dand lectii de moralitate. Prin ceea ce a facut DNA in ultimii ani s-a dovedit ca lupta cu coruptia este eficienta. Acest lucru a imbunatatit imaginea Romaniei, nicidecum nu a afectat-o.

 

Punctul 14: Faptul ca am criticat un proiect de lege al ministrului Justitiei nu cred ca reprezinta motiv de revocare. Daca Romania a inregistrat rezultate bune impotriva coruptiei, le-a realizat si pentru ca procurorii au fost independenti in activitate.

 

Punctul 15: Investigarea unor persoane care detin functii inalte in stat nu este o dorinta a procurorilor DNA, este o competenta prevazuta de lege. Ia sa vedem cate condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului sunt in dosare instrumentate de DNA: Niciuna, de cand ma aflu la conducerea DNA. In perioada 2001-2012 au fost 12.

 

Punctul 16: Cresterea numarului de achitari si sporirea cheltuielilor. In 2016, 116 persoane au fost achitate, dintre care 15 in urma deciziei privind abuzul in serviciu. In 2016 nu a crescut numarul achitarilor, ci a scazut fata de anul anterior. Nu toate solutiile in care s-au pronuntat achitari sunt imputabile procurorilor DNA. Cu privire la ponderea achitarilor, din nou, este o sustinere nereala in raportul MJ. A se face o asemenea afirmatie, de o gravitate atat de mare... Am respectat in totalitate decizia CSM privind raportarile, care este obligatorie. Cu privire la alocarile bugetare: Compararea bugetelor unor structuri de Parchet diferite nu este oportuna, in primul rand ca in structura DNA avem si politisti. Peste 80% din bugetele structurilor de Parchet vizeaza cheltuieli de personal. In 2016 DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, 84% a insemnat plata salariilor, cheltuieli de personal. 2,7 milioane au fost  cheltuieli cu anchetele. 667 milioane euro - masuri asiguratorii impuse de DNA. 226 de milioane euro a adus DNA la bugetul de stat in urma unor decizii definitive ale instantei.

 

Punctul 17: Lipsa de implicare a procurorului sef in sanctionarea unor comportamente: In cursul anului trecut am solicitat plecarea a doi procurori din DNA. Atunci cand au fost situatii de procurori care au incalcat Codul deontologic, am intervenit imediat.

 

Punctul 18: O acuzatie grava: falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Nu se falsifica probe in DNA si nu exista dovezi ca s-ar fi falsificat.

 

Punctul 19: Tergiversarea solutionarii dosarelor cu consecinta prescrierii. Toate dosarele mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control, inclusiv al procurorului general. Un control  vizeaza ritmicitatea  cu care se lucreaza la dosar: daca nu se lucreaza 30 de zile, dosarul se poate da altui procuror. Nu procurorul sef al DNA este cel care calculeaza termenul de prescriptie, termenul de prescriptie se calculeaza de catre procurorul de caz. In dosarul Microsoft, DNA a fost sesizata la 9 ani de la incheierea contractului. Prejudiciul estimat a se fi produs - ICCJ a dispus confiscarea unor sume de bani.

 

Punctul 20: Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori. Am trimis informari scrise in care am aratat masurile interne dispuse, am precizat si precizez si acum ca asteptam concluziile Inspectiei Judiciare. Apreciez ca propunerea este neintemeiata si nedovedita.

 

 

 

16:30 - Ministrul Tudorel Toader, în contra-replica, spune ca nimic din ce a spus Kovesi nu l-a convins.

 

"Sunt convins, indiferent de ce va decide CSM, indiferent de ce va decide presedintele, indiferent de ce va decide CCR daca va fi sesizata, ca dezbaterea va continua, ca sa vedem radiografierea exacta a activitatii manageriale a DNA", a spus Toader.

 

In replica, Kovesi i-a raspuns ca nu pe el vrea sa il convinga: "Eu nu sunt aici sa va conving pe dumneavoastra, domnule ministru". Kovesi i-a spus ministrului că, dacă și-ar fi dorit să fie convins i-ar fi solicitat raportul înainte să ceară revocarea. 

 

16:22: Kovesi a incheiat pledoaria.

 

16:20 - Kovesi arata ca a luat masuri cu caracter managerial, cu privire la posibile abateri in randul subordonantilor de la DNA.

 

"Nu se falsifica probe in DNA. Nu exista dovezi ca s-au falsificat probe in DNA. Se face trimitere la o incheiere a ICCJ. Nu este real ca s-au falsificat anumite interceptari telefonice. Modul de redactare si transcrierea convorbirilor sunt facute de procurorul de caz, nu de seful DNA. In exemplul indicat de ministrul Justitiei, erau vorba de mai multe persoane la o masa in restaurant, era galagie. Una dintre persoane a venit la DNA si a explicat ca transcrierea nu coincide, si s-a reascultat si modificat. Una este redarea, alta este transcrierea", a explicat sefa DNA.

 

"Toate dosarele care sunt mai vechi de un an de la inregistrare, sunt supuse unui control. Nu procurorul-sef al DNA trebuie sa calculeze termenele de prescriptie, lucru care se face de catre procurorul de caz. Exceptia este cand se face un rechizitoriu, procurorul-sef verifica daca s-a prescris sau nu fapta. In cazul Microsoft au fost facute mai multe controale, inclusiv de catre IJ. In acest dosar au fost emise patru rechzitorii, in care au fost trimise in judecata mai multe persoane, printre care doi ministri. S-au pus sechestre de 67 de milioane de euro. DNA a fost sesizata la noua ani de la incheierea contarctului respectiv, in 2013. In 2014 a mai intrat in vigoare si noul Cod Penal, cu noi termene de prescriptie", a declarat Kovesi.

 

Ea a adaugat ca prejudiciul va fi recuperat prin sechestrele puse, iar o parte din prejudiciu s-a recuperat in dosarul definitiv solutionat de Inalta Curte.

 

16:10 - "Mi s-a reprosat ca imi doresc sa obtin condamnari cu orice pret. Nu stiu ce dorinta a avut in vedere. Investigarea unor persoane care detin functii in stat nu este o dorinta, este o competenta in lege. Acesta este competenta pe care o avem", spune Kovesi, raspunzand acuzatiilor pe care i le-a adus Tudorel Toader.

 

Procurorul sef DNA a negat vehement unul din motivele de revocare. "Nu exista nicio condamanare la CEDO in cazurile instrumentate de DNA din 2013 in prezent, in perioada in care am ocupat functia de procurro-sef. Nu exista. Nu poate cere revocarea mea din acest punct de vedere, nu exista nimic la CEDO. Sunt 12 cauze pierdute la CEDO, in dosare facute anterior mandatului meu. Lipsa conditiilor de detentie, depasirea procedurilor 2001-2009, dreptul a viata privata etc. Suma totala de plata este de 42.000 de euro", a explicat Kovesi.

 

Sefa DNA a mai spus ca numarul achitarilor in dosarelor de la DNA este in scadere fata de anul trecut. In 2016, multe achitari s-ar fi dat in baza deciziei CCR privind abuzul in serviciu. "Nu toate solutiile sunt imputate procurorilor", a mai spus Kovesi.

 

Potrivit procurorului -sef, DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, in 2016, plata salarilor insemnand 27 de milioane de euro. Aproximativ 2,7 milioane de euro au fost alocate pentru anchete.

 

"Am pus sechestre asiguratorii de 667 de milioane de euro, am avut decizii de confiscare in dosarele noastre de de 226 de milioane de euro. Am lucrat in profit cu 200 de milioane de euro", a adaugat Kovesi.

 

 

15:55: "Daca mi-am spus punctul de vedere, nu cred ca este un motiv de revocare. In seminarii, la intalnirile de lucru, asta discutam, impactul unor decizii definitive, impactul unor decizii date de Curtea Constitutionala. Nu inseamna ca nu ne putem exprima puncte de vedere", a mai aratat Kovesi.

 

Sefa DNA arata ca CSM a stabilit intr-o hotarare care este structura de bilant a parchetului.

 

Kovesi spune ca interviurile pe care le-a dat, a respectat Codul deotologic si prevederile legale: "Exprimarea unor opinii privind modificarile legislative sau interpretarile legislatiei nu sunt abateri. Nu scrie nicaieri asa ceva. Ar trebui desfiintate revistele juridice in astfel de cazuri, daca am judeca astfel", s-a aratat revoltata Kovesi.

 

Sefa DNA a facut mai multe precizari cu privire la declaratiile facute privind infiintarea Sectiei de investigare a magistratilor acuzati de coruptie.

 

Ea nu a vrut sa comenteze acuzatia potrivit careia ar fi denigrat Romania, dar a aratat ca mii de magistrati au protestat impotriva modificarilor Legilor Justitiei si chiar CSM a votat impotriva acestui proiect.

 

"Da, este un festival al inculpatilor care ataca justitia. Vedem inculpati condamnati in studiourile televiziunilor care ataca magistrati. Este opinia mea si o sustin. Ce a facut DNA a imbunatatit imaginea Romaniei. Ma refer aici la rapoartele facute de expertii europenei, Raportul Greco si Raportul Anticoruptie al UE", a explicat procurorul-sef.

 

"Este adevarat ca am criticat proiectul de modificare al legilor Justitiei, atunci cand se propunea trecerea Inspectiei Judiciare in subordinea Ministerului Justitiei. Era vorba despre o subordonare. Faptul ca am criticat un proiect de lege, ca am trimis opiniile la Parchetul General si CSM nu cred ca reprezinta un motiv de revocare", a mai spus Kovesi.

 

 

 

15:42 - Kovesi analizeaza, pe rand, toate argumentele pentru revocare aduse de Toader, spunand de la inceput ca acestea nu se sustin in realitate:  "Mi-am asumat acest dosar (ancheta in cazul Ordonantei 13 - n.red.), mi-am asumat in virtutatea legii, ca procuror-sef al DNA, care verifica legalitatea solutiilor emise de procurori. Mi-am asumat decizia procurorului de caz, din punct de vedere al legalitatii", a explicat Kovesi.

 

De altfel, cazul a fost clasat, iar Kovesi a semnat pentru legalitatea deciziei: "Nu am folosit niciodata cuvantul decapat. Acest lucru rezulta din audierile tuturor procurorilor, in timpul actiunii disciplinare. De asemenea, procurorii au mai spus ca nu am prioritizat dosarele. Expertizele tehnice spun ca interceptarile nu sunt autentice, nu sunt originale si au suferit editari", a mai precizat sefa DNA. "Ministrul Justitiei a eliminat concluziile unor probe stiintifice", a punctat Kovesi.

 

 

15:16 Laura Coduta Kovesi:  Aceste motive din raport raport sunt nereale, nedovedite, netemeinice, simple sustineri care nu se confirma cu nimic. Pentru unele afirmatii, extrem de grave, nu exista niciun fel de probe.

 

Punctul 1: Vizeaza un comportament reprezentand o incalcare sistematica a Constitutiei. Acest lucru ne dovedeste lipsa de previzibilitate a legislatiei si exista uneori interpretari diferite, iar daca aceste lucruri nu ar exista, nu ar exista nici Curtea Constitutionala. Min. Justitiei reproseaza unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR, ni se reproseaza ca nu am stiut dinainte ca CCR va declara un conflict de natura constitutionala. Nu aveam de unde sa stiu ce decizie urma sa dea Curtea Constitutionala, cand am deschis o ancheta"

 

Punctul 2: Am respectat atat dispozitiile legale, atat deciziile anterioare ale CCR, cat si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. 

 

Punctul 3: Mi se reproseaza ca nu am dat curs invitatiilor de a ma prezenta in fata unei comisii speciale de ancheta. As vrea sa va spun ca am raspuns in scris la toate solicitarile care mi-au fost adresate de aceasta comisie speciala. Nu se pot aplica retroactiv deciziile CCR si nu se poate reprosa unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR.

 

Am raspuns in scris cat de repede am putut, ca nu detin date si informatii care au legatura cu activitatea acestei comisii. Pentru cele trei invitatii s-a facut o verificare a Inspectiei Judiciare. Prin rezolutia IJ s-a decis clasarea si nu s-a sesizat nicio abatere disciplinara. Nu se pot aplica retroactiv nici in acest caz efectele deciziei CCR. Nu putem sanctiona magistratii care au aplicat prevederi, care ulterior au fost declarate neconstitutionale"

 

Punctul 4: Este o decizie a CCR care a constatat ca nu exista un conflict de natura constitutionala intre DNA si Guvernul Romaniei.

 

In ceea ce priveste cazul Belina, in care era investigat modul de emitere a doua hotarari de Guvern, Kovesi spune ca decizia CCR a fost una favorabila DNA. "De altfel, CSM a decis ca afirmatiile domnului ministru au afectat independenta Justitiei".



Tudorel Toader o intrerupe: "Cu ce vot a decis?"

"N-are legatura", vine replica unui procuror CSM.

"Chiar ma bucur ca puneti intrebari. Nici deciziile in baza carora imi cereti revocarea (CSM, IJ etc - n.red) nu au fost luate cu majoritate sau unanimitate", ii raspunde Kovesi.

 

 

15:10: Tudorel Toader, ironizat de un procuror: "Daca tot stiti ce vor spune procurorii, poate stiti si ce va spune si doamna procuror sef."

 

 

15.05  Ministrul primeste intrebari si de la alti membri ai sectiei de procurori din CSM, în special cu privire la insinuarea că știe dinainte rezultatul votului

 

Procuror: Ati spus ca daca ati fi prezentat raportul anul trecut, nu v-ar fi ascultat nimeni. Nu am inteles-o.

Tudorel Toader: Ei, ati inteles-o, nu va banui ca nu intelegeri atata lucru. In martie 2017, faceam raportul dupa decizia CCR. Am constatat ca nu e momentul sa cer revocarea, chestiune de oportunitate.

 

Tudorel Toader: Prin critica nu poate fi denaturat adevarul. S-a criticat intentia de a se infiinta sectia speciala de anchetare a magistratilor, Curtea Constitutionala a spus ca este constitutionala.

 

Procuror: Cum va explicati ca toate cele 3 conflicte de natura constitutionala au fost in mandatul dumneavoastra si nu a fost niciunul in ceilalti 4 ani de mandat al doamnei procuror-sef?

Tudorel Toader: Ati mai trimis in judecata pe cineva privind oportunitatea? Constatarea porneste de la conditiile concrete de urmarire penala.

Tudorel Toader: Dupa al treilea, si s-au adunat toate celelalte motive, am considerat ca este momentul (sa ceara revocarea - n.red.).

 

 

14.50 Are loc un schimb de replici acide intre Tudorel Toader si Augustin LazarProcurorul general Augustin Lazăr invocă regulamentul CSM care este garantul libertății justiției (21, indice 1) și care stabilește procedura amănunțită prin care se evită intervenția politică, ”sensibilitățile, adversitățile la adresa cuiva” și care stabilește cum se verifică activitatea procurorului șef, reproșându-i ministrului Toader că a încălcat procedura. Toader invocă legea care este deasupra regulamentului, ”indiferent al cui e”.

 

 "Poate Executivul sa formuleze o cerere de revocare, pentru a evita dorintele politice, imixtiunile?", il intreaba Lazar pe ministrul Justitiei.

 

Tudorel Toader ii raspunde: "Ministrul Justitiei, spune Constitutia, exercita autoritate asupra procurorului. El poate cere revocarea pentru neexercitarile atributiilor manageriale. Avem un cadru constitutional, care ofera autoritatea, si un cadru legal, care ofera competenta".

 

Augustin Lazar a adus mai multe argumente in sprijinul tezei sale, ca aceste cereri de revocare ar trebui discutate mai intai in CSM.

 

"O competenta data prin lege ministrului Justitiei nu poate fi anulata printr-un regulament al CSM-ului. Un regulament este inferior legii", ii raspunde Toader.

 

"Toata presa, toata lumea a vorbit despre celebrul procuror Negulescu, care face, care desface, dar acesta trebuia verificat, nu aparat. La CSM, analiza situatiei lui a durat destul de mult. Daca in opinia dumneavostra, intre regulamentul CSM-ului si lege prevaleaza Regulamentul, atunci nu se justifica", a precizat ministrul Justitiei.

 

Acesta a tinut sa adauge ca "Daca formulam concluziile anul trecut, nu ma baga nimeni in seama".

 

 14:55 - Ministrul Justitiei a incheiat prezentarea raportului, multumind pentru ca a fost ascultat si nu a fost oprit. "Rezultatul este previzibil pentru mine, am venit din respect pentru institutie, pentru dumneavostra. Nu am stiut ca se transmite sedinta, dar este bine ca se face asta, sa vada toata lumea. Trebuie sa luam masuri, sa facem ceva. Nu poti sa zici: am uitat de Microsoft, asta trebuie visat si noaptea", a spus Tudorel Toader.

 

Ministrul se pregateste sa incheie.

 

"Eu mi-am facut datoria ca ministru. Nu neg lucrurile bune care se fac. Cele bune nu le justifica pe cele rele. (...) Eu mi-am indeplinit acesta datorie, eu stiu ca noi avem competente partajate, eu stiu ca dumneavoastra veti da un aviz consultativ. Am auzit discutia din spatiul public, ca presedintele etse obligat sa revoce din functie. Eu mi-am indeplinit aceasta obligatie legala, am scos la suprafata si nu in totalitate ceea ce credeam ca trebuie scos la suprafata. Daca formulam concluziile anul trecut, nu ma baga nimeni in seama".

 

 

Seful Sectiei procurori din CSM, Codrut Olaru, l-a contrat pe ministru si a tinut sa arate ca decizia nu este previzibila in acest caz. "Maturitatea Sectiei este elocventa", a spus Olaru.

 

 

Tudorel Toader i-a replicat: "Va dau si rezultatul votului!"

 

 

14:50 - Toader a prezentat o statistica privind rata achitarilor, care in cazul DNA este de cinci ori mai mare decat rata achitarilor din Ministerul Public.

 

 

 

 

 

14:45 - Toader se adreseaza direct sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, pe un ton inchizitorial, atunci cand face referire la ancheta in cazul Ordonantei 13/2017, sugerând că șefa DNA se află la originea dezinformării oficialilor europeni. 

 

"Eram la Bruxelles, doamna procuror-sef, si un important lider european mi-a spus o intrebare. De ce ati abrogat marturia mincinoasa? De ce ati adoptat o Ordonanta de Urgenta in care ati interzis arestarea preventiva in faptele de coruptie? Niciuna din afirmatii nu este adevarata", a spus ministrul Justitiei, spunându-o direct șefei DNA că se știe cine este sursa acestor dezinformări. 

 

Tot direct, ministrul i se adreseaza si procurorului general al Romaniei, Augustin Lazar, căruia îi reprosează că a perpetuat un neadevăr.

 

"Sa nu se supere domnul Lazar, dar a dat o declaratie absolut neinspirata, ca DNA nu mai cerceteaza magistratii, ca DNA o sa ramana fara obiectul muncii."

 

 

 

14:42 - Din cand in cand, Toader se mai opreste din prezentarea raportului si se adreseaza Sectiei pentru procurori din CSM.

 

"Chiar si dumneavoastra, Sectia pentru procurori, ati constatat deficiente la nivelul institutiei si ati dat un termen de sase luni pentru remediere".

 

Ministrul vorbeste si despre faptul ca el insusi a fost procuror.

 

"Cineva spunea zilele acestea ca a descoperit in CV-ul meu ca am fost procuror. Eu sunt mandru de asta. Cauzele penale nu se solutioneaza dupa impactul mediatic, dupa numele si prenumele celui cercetat, ci in ordine cronologica", a comentat Toader.

 

Ministrul a spus ca a fost in Parlamentul European si a aratat ca in acest moment Romania nu este in situatia Poloniei. "Din spatiul public am inteles ca CCR este invinovatita pentru ca prin deciziile pronuntate a pus in imposibilitate efectuarea urmariri penale", a mai explicat oficialul care ar fi inca o critica la adresa sefei DNA.

 

Toader ajunge la CSM

 

 

14:25 - Tudorel Toader a inceput prezentarea cererii de revocare in fata membrilor CSM.

 

El citeste din raportul facut public pe site-ul Ministerului Justitiei.

 

 

14:15 - Tudorel Toader a inceput prezentarea cererii de revocare in fata membrilor CSM. Citeste pe ”diagonală” din raportul prezentat si in conferinta de presa. "Sper eu sa constituie un moment al adevarului, sa arate lucrurile asa cum sunt, cu bune si cu rele, sa nu le prezentam doar intr-o maniera festivista", a spus ministrul Tudorel Toader, inainte de a prezenta raportul in sedinta CSM. El a adaugat ca va prezenta in Parlament rapoartele de activitate ale DNA si DIICOT, asa cum prevede legea. Ministrul a facut diferenta intre raportul de activitate al DNA si cel de revocare a sefei DNA.  El a explicat care sunt premisele acestui raport de revocare si a inceput cu un raport de evaluare pe care l-a prezentat in martie anul trecut, dupa ce Curtea Constitutionala a dat decizia in dosarul anchetei OUG 13/2017. El a amintit si un raport al Inspectiei Judiciare, care a facut in vara un control managerial. "A fost primul control de fond dupa 10 ani de activitate a DNA", a precizat Toader.

 

Ministrul Justitiei a explicat, inca o data, cum a ajuns un document confidential al Inspectiei Judiciare in raportul lui privind DNA. "Acest raport a fost devoalat public, pe o revista electronica avand profil juridic. Acest raport nu are caracter confidential. El nu mai era pe masa de lucru al IJ, era transmis mie, la Ministerul Justitiei, si, in final, colegii care lucreaza cu documentele secrete mi-au spus ca el poate fi folosit", a declarat Toader.

 

 

14:07: Ministrul Justitiei vorbeste primul. El explica de ce s-a blocat site-ul ministerului, cand trebuia sa publice raportul privind activitatea DNA. Numarul foarte mare de accesari, 42.000, a dus la blocarea paginii web a ministerului, spune Toader. Reia pe ”diagonală” raportul prezentat deja. 

 

 

14:05: Site-ul CSM, unde se transmite live sedinta, este nefunctional.

 

 

14:00 - La sediul CSM au ajuns si Laura Codruta Kovesi si ministrul Justitiei, Tudorel Toader. Primul care a ajuns la CSM este procurorul general al Romaniei, Augustin Lazar. Acesta a spus ca la finalul sedintei, totul va fi mai clar.

 

 

Mesajul lui Dăncilă de susținere a lui Toader, înaintea ședinței CSM

 

 Premierul Viorica Dăncilă a fost întrebată, marţi, la Chişinău, în conferinţa de presă comună cu omologul său moldovean, despre revocarea Codruţei Kovesi de la conducerea DNA, ea răspunzând că ministrul Tudorel Toader a venit cu un raport argumentat, care trebuie să îşi urmeze cursul. 

 

”Ministrul Tudorel Toader este ministru în Guvernul meu, este un ministru foarte bun, membru al Comisiei de la Veneţia, în care eu am foarte mare încredere”, a declarat Viorica Dăncilă, potrivit news.ro.

 

Ea a subliniat că în mai multe rânduri a menţionat că nimeni nu trebuie să interfereze în justiţie, ”nici politicul, nici altcineva”.

 

”Justiţia trebuie să fie independentă şi să-şi facă datoria. Domnul ministru a venit cu un raport de evaluare din punctul dumnealui de vedere, un raport argumentat, acesta trebuie să-şi urmeze cursul, iar cei care vor hotărî vor trebui să fie tot cei din justiţie. Bineînţeles, răspunsul final va fi la domnul preşedinte Iohannis”, a mai afirmat premierul Dăncilă.

 

 

 

***

 

 

 Procurorul şef al DNA este chemat să îşi susţină punctul de vedere, iar la discuţii a fost invitat şi ministrul. Avizul, pe care CSM ar putea să îl anunţe astăzi, este consultativ pentru preşedintele Klaus Iohannis, singurul care poate decide sau nu înlocuirea în acest moment a Laurei Codruţa Kovesi.

 

 

Audierea se desfăşoară cu mai puţin de 24 de ore înainte ca DNA să îşi prezinte, într-o ceremonie organizată la Cercul Militar din Bucureşti, bilanţul pentru anul trecut.

 

 

CSM a invitat-o marți, la ora 14:00, pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Tudorel Toader a confirmat că va participa și el la aceste discuții în sistem tripartit.

 

 

Este prima întâlnire a lui Kovesi cu Toader după ce acesta a declanșat procedura de revocare a șefei DNA. Astfel, ministrul Justiției va putea obține răspunsurile șefei DNA la acuzațiile pe care i le aduce.

 

 

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a primit vineri după-amiază raportul ministrului Justiției privind motivele revocării din funcția de procuror șef al Direcției Nationale Anticorupție (DNA) a Laurei Codruța Kovesi.

 

 

„În întâmpinarea interesului general suscitat de avizul consultativ solicitat Consiliului Superior al Magistraturii, Secția pentru procurori informează opinia publică cu privire la faptul că urmează să ia în discuție solicitarea Ministrului Justiției privind revocarea din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție în ședința stabilită pentru ziua de marți, 27 februarie 2018, ora 14.00,  la sediul Consiliului", arată un comunicat al CSM.

 

 

 

Background

 

 

  • Asociatia VeDemJust contesta la CSM Raportul lui Toader: Greseli de fond, erori de logica

 

 Concluzia documentului Asociatiei VeDemJust este ca Raportul ministrului justitiei a ignorat practicile in domeniu, este profund subiectiv si singurul sau scop nu a fost de a analiza activitatii institutiei, ci ”revocarea sefului DNA”. Membrii asociației VeDemJust au decis să depună la CSM un document de prezentare a opiniei lor cu privire la raportul întocmit de ministrul justiției, prezentat pe 22 februarie. Textul a aparut pe site-ul VeDemJust. 

 

 

Astazi are loc audierea sefei DNA, Laura Codruta Kovesi,de catre sectia de procurori a CSM, sedinta la care este  asteptat si ministrul Tudorel Troader.

 

 

Opinia Asociatiei VeDemJust

 

 

Raportul este întocmit în mod defectuos, conținând erori de logică, de analizare și greșeli de fond ce alterează astfel temeinicia propunerii de revocare a Procurorului-șef al DNA:

 

- Deși poartă titulatura de „Raport”, documentul nu urmează structura consacrată pentru întocmirea unor astfel de documente: prezentarea obiectivelor raportării, metodologia folosită, descrierea instituției, analiza constatărilor, propunerea de înlăturare a deficiențelor. O altă neconformitate formală este aceea că din 36 de pagini, un număr de 10 pagini cuprind citate din decizii ale CCR și avize ale Comisiei de la Veneția, când în mod normal trebuia să se facă doar o trimitere la ele, mai ales că ele apar și în anexă; mai rămân, în fapt, 26 de pagini de alegații;

 

- Raportul este asumat prin semnătură de către ministrul justiției, care este totodată cel care ia decizia de propunere de revocare, ceea ce este total neobișnuit: de regulă, rapoartele de acest fel sunt întocmite de o echipă și apoi, în baza lor, organul decizional își asumă soluția. Acest mod neobișnuit întocmire a permis o eroare logică inadmisibilă la un astfel de nivel și anume apelul la autoritate: raportul debutează cu funcțiile și personalitatea ministrului, ceea ce nu poate nicidecum valida temeinicia susținerilor sale. De asemenea, acest mod de întocmire a raportului a permis ca ministrul justiției să își aroge calități de psiholog: el analizează și stabilește „comportamentul autoritar către discreționar” (?!) al unui magistrat, afirmații care nu sunt susținute de date factuale și analiza unor specialiști;

 

- Raportul nu corespunde scopului declarat prin titlu: deși își propune să analizeze „activitatea managerială la DNA”, la pagina a doua se arată în mod expres că este vorba, de fapt, doar de activitatea managerială a procurorului-șef al DNA. Cu toate acestea, nu se face nicio referire la obligațiile acestuia conform reglementărilor legale și regulamentare; nu este nicio referire la data numirii în funcție; nu sunt analizate calitativ și cantitativ realizările acestuia. Ca urmare, este evident încă de la primele pagini că raportul este întocmit doar cu scopul precis de a releva deficiențe care să vizeze șeful instituției;

 

- Ministrul induce publicului percepția eronată că procurorii ar fi în subordinea sa, ignorând că sintagma „procurorii își desfășoară activitatea…..sub autoritatea ministrului” din Constituție a fost interpretată atât cu ocazia elaborării Constituției, cât și ulterior de toți doctrinarii în materie, ca referindu-se la chestiuni administrative, nicidecum funcționale;

 

- Prin modul de întocmire a raportului s-a încălcat decizia CCR nr. 433/2004: revocarea este asimilată unei sancțiuni disciplinare, ca urmare trebuia respectat dreptul la apărare a celui vizat: raportul întocmit de ministru nu a fost trimis în draft procurorului-șef DNA și nu i s-au cerut explicații prealabile emiterii sale, pentru a se evita prezentarea publică a unor inexactități. Mai mult, postarea raportului încalcă o uzanță în astfel de proceduri, punându-se o presiune publică enormă asupra CSM care urmează să ia decizia cu privire la avizul consultativ;

 

- Ministrul justiției nu respectă o hotărâre a CSM cu privire la managementul DNA: raportul său se bazează pe informații respinse de secția de procurori prin hotărârea nr. 686/2017: cât timp ele nu se susțin, au fost înlăturate și nu pot constitui baza unor decizii;

 

- Una dintre anexele raportului, pe care acesta se bazează, este un document al Inspecției Judiciare care este nepublic (nu clasificat!), potrivit reglementărilor Inspecției Judiciare și CSM; totodată, postarea sa pe site-ul instituției încalcă legislația cu privire la datele cu caracter personal, fiind omisă înlăturarea acestora din documentul oferit publicului. Mai mult, analiza acestui document de secția de procurori învestită cu cererea de revocare ar bloca analizarea aceluiași document în procedura disciplinară;

 

- Ministrul își arogă în mod nelegal un rol disciplinar, deși atribuțiile în această materie aparțin secției de disciplină pentru procurori. Astfel, el face afirmații certe în legătură încălcarea obligațiilor statutare aduse pentru doi procurori DNA (unul fiind șeful DNA), cazul fiind în curs de desfășurare la secția de procurori a CSM în materie disciplinară. Procedând astfel, ministrul pune presiune asupra secției de procurori;

 

- Ministrul își arogă în mod nelegal un rol deontologic asupra magistraților, făcând alegații asupra încălcării Codului deontologic de șeful DNA. Or, această atribuție nu îi aparține ministrului, ci secției de procurori a CSM, care nu a fost sesizată în acest sens nici măcar de el;

 

- Ministrul își întemeiază raportul pe afirmații făcute în spațiul public în legătură cu modul de derulare a două procese penale aflate în curs de soluționare(cazul Belina, cazul Sturza), ceea ce este interzis unui ministru, mai ales al justiției, de către standardele internaționale privind independența justiției;

 

- Ministrul impută șefului DNA că a supravegheat o anchetă (cazul OUG 13/2017), deși supravegherea activității procurorilor este un drept conferit de normele din codul de procedură penală procurorului ierarhic superior, fiind însăși esența principiului controlului ierarhic ce caracterizează procurorii;

 

- Cu privire la îngrijorările partenerilor externi și imaginea iremediabil distrusă a României,  ministrul este într-o gravă eroare, situația fiind exact invers. Dacă România are astăzi o imagine bună, ea se datorează faptului că s-a realizat reforma justiției în anii 2004-2005, că lupta anticorupție din perioada 2005-2017 a dus la condamnarea unor demnitari, magistrați, șefi din administrație, iar DNA și ANI au devenit un model în Sud-Estul Europei, că magistrații înșiși au protestat împotriva încercărilor de încălcare a independenței lor în decembrie 2017 și că sute de mii de oamenii apără în stradă justiția de peste un an de zile, în mod regulat. Dacă România are o imagine proastă, pe lângă sute de miniștri, parlamentari, șefi de instituții și magistrați condamnați pentru corupție, pe lângă români care comit infracțiuni în străinătate, pe lângă schimbarea a trei Guverne într-un an, această imagine este generată și de faptul că Guvernul a încercat să modifice abuzul în serviciu impunând un prag de 200.000 lei, iar acum parlamentarii dorind ca acesta să fie de 200.000 euro; Guvernul a propus eliberarea din penitenciare a mii de oameni prin grațiere, inclusiv pentru infracțiuni cu violențe și de serviciu și corupție; Parlamentul a modificat radical infracțiunea de conflict de interese; Parlamentul a aprobat o „amnistie” în domeniul conflictelor de interese constatate de ANI în ultimii cinci ani; ministrul justiției însuși a făcut propuneri în vara lui 2017 pentru știrbirea independenței Inspecției Judiciare și a procurorilor; iar în toamnă au apărut propuneri făcute de unii parlamentari de scădere a pedepselor pentru infracțiuni de corupție, de eliminare a posibilității de arestare a celor suspectați de corupție care au o conduită ce împiedică desfășurarea normală a procesului penal și de eliminare a unor mijloace de probă extrem de importante în lupta anticorupție. Aceste modificări au fost descurajate de CSM, de 4000 de magistrați, de 100 de ONG-uri și de sute de mii de oameni din țară și din străinătate ieșiți în stradă de disperare că unii vor să se situeze deasupra legilor;

 

- Ministrul confundă instituția cu persoana, exact invers de cum citează el însuși din Avizul Comisiei de la Veneția: impută șefului DNA ceea ce alți angajați ai sistemului au făcut – transcrieri unor discuții înregistrate care ar fi neconforme cu realitatea, comportamente inacceptabile ale unor procurori, retragerea unui comunicat de presă de pe site-ul DNA. Raportul nu stabilește cine sunt cei vinovați de acestea, ci le impută direct șefului DNA fără a stabilit limitele responsabilității acestuia. Or, acest lucru poate fi stabilit doar în urma unei anchete administrative și disciplinare, dar în orice caz interne, a sistemului judiciar, nicidecum ministeriale;

 

- Ministrul e nemulțumit că cel care conduce DNA nu s-a prezentat la o comisie specială a Parlamentui să spună unde era în calitate de Procuror General al României în anul 2009 într-o anumită noapte. Noi susținem respectarea tuturor deciziilor CCR, dar din perspectiva noastră nu vedem cum ar fi afectate calitățile manageriale ale conducătorului instituției DNA din anul 2018 de neprezentarea la acea comisie.

 

- Ministrul mai este nemulțumit că șeful DNA a prezentat public efectele unei decizii CCR cu privire la abuzul în serviciu care a dus la închiderea a 245 de dosare și pierderea de către statul român a 188 milioane de euro. Noi considerăm că explicarea către publicul larg a efectelor unor acte normative sau decizii ale CCR este indicată să vină din partea unor profesioniști ai dreptului. Iar când paguba creată bugetului de stat nu mai poate fi recuperată în sute de dosare, publicul are tot dreptul să știe motivele;

 

- Raportul critică modul de comunicare a șefului DNA. Considerăm că aceste critici ar fi trebui formulate pe baza opiniei unor experți, nicidecum pe baza percepțiilor subiective ale ale ministrului acre nu excelează deloc la acest capitol. Oricum, interviurile date presei străine de procurorul-șef al DNA nu sunt singurele date de un magistrat român. Mai mult, prezentarea planurilor politicienilor și oamenilor de afaceri de a se pune la adăpost de răspunderea penală prin modificări legislative și amnistie fac ca politicile statului român să fie deturnate în favoarea grupurilor de interese. Or, într-un stat de drept autentic, noi credem că locul condamnaților nu este în posturi de demnitate publică, iar ministrul justiției trebuie să împărtășească această opinie care este extrem de comună în țările membre UE!

 

- Ministrul nu este de acord că șeful DNA s-a pus pe lista celor care intervievează procurorii care aplică pentru DNA. Această atribuție este firească într-o instituție și este necenzurabilă;

 

- Ministrul e nemulțumit că șeful DNA se implică în schimbările de politică penală. Opinia unității de elită anticorupție cu privire la modificările legislative este utilă. Există chiar atribuții legale de propunere sau avizare de către magistrați a unor propuneri legislative. Mai mult, în baza principiului colaborării loiale dintre autoritățile statului, e normal să fie ascultate opiniile celor care combat corupția atunci când se modifică cadrul de funcționare și operare în acest domeniu. Că este așa o spune Consiliul Europei în două opinii ale CCJE: „Magistraţii trebuie să fie consultaţi şi să joace un rol activ în elaborarea oricărei legislaţii ce priveşte statutul lor şi funcţionarea sistemului judiciar” (A se vedea Avizul CCJE nr. 3(2002), paragraful 34) și „Competenţa magistraţilor este valoroasă şi atunci când este vorba despre chestiuni din afara politicii judiciare” (A se vedea Avizul CCJE nr. 18(2015), paragraful 31)

 

- Ministrul e nemulțumit că șeful DNA a creat imaginea cum că România ar fi un stat profund corupt. Din păcate nu este doar o imagine, ci este o realitate: România este un stat captiv, cu o corupție endemică, extinsă la toate instituțiile și autoritățile statului. Doar dacă amintim de Indexul de percepție a corupției lansat săptămâna trecută, vedem că România ocupă în UE locul 25 la corupție, iar în clasamentul mondial suntem sub jumătatea listei;

 

Raportul este pe alocuri ilogic: după ce afirmă că rostul procurorilor nu este să obțină condamnări cu orice preț, imediat vine și critică faptul că a crescut numărul de achitări ca și cum acest lucru ar fi în mod automat ceva culpabil (noi bănuim că este vorba de achitările pentru abuzul în serviciu generate de decizia CCR menționată mai sus). De asemenea, după ce critică șeful DNA că se implică în unele dosare (cazul OUG 13), vine și critică neimplicarea în alte dosare care au ajuns la prescripție (cazul Microsoft);

 

Raportul omite în mod inexplicabil explicații ministeriale în legătură cu intensele dezbateri publice privind cazul Microsoft și cazul DNA Ploiești. Ministrul are astfel o dublă măsură: pe situații mai vechi și nesoluționate încă își prezintă opinia și găsește responsabilul, dar nu are nicio opinie referitoare la cele mai mari așteptări din ultimele luni ale publicului. Eliminarea printr-un singur rând a celui mai important caz din istoria DNA vizând mai mulți miniștri, soldat  cu un prejudiciu uriaș, denotă o ignorare a unei situații halucinante, bugetul de stat fiind „prădat” într-un mod inacceptabil. Credem că este de datoria ministrului justiției ca, în zilele următoare, să înștiințeze toate autoritățile astfel păgubite care sunt mijloacele administrative sau civile pentru recuperarea prejudiciilor de la cei vinovați de producerea lor, dar neurmăriți penal.

 

În concluzie, raportul ministrului justiției ignoră practicile în domeniu. Publicarea lui mai înainte de sesizarea CSM a pus o presiune uriașă pe instituție și constituie o lovitură de imagine a celei mai reprezentante figuri în lupta anticorupție din ultimii cinci ani. Ministrul folosește informații nepublice sau zvonuri din presă pentru a-și fonda o decizie luată mai înainte de finalizarea evaluării. Celelalte motive nu justifică propuenrea de revocare. Raportul este profund subiectiv și cu un singur obiectiv: nu de analiză a activității unei instituții sau șefului acestuia, ci de revocare a șefului DNA.

 

 

 

 

 

  • Scrisoarea celor peste 1000 de magistrați împotriva atacului declanșat de Toader la adresa DNA

 

 

Peste 1.000 de magistrati au semnat o scrisoare deschisa pentru sustinerea independentei Justitiei, pe fondul dezbaterilor ”recente care pun în grav pericol independența justiției și parcursul Statului Român în cadrul Uniunii Europene".

 

 

” În momentul actual, exprimărilor incoerente ale factorilor politici, într-o țară măcinată de o corupție endemică, li se adaugă numeroase acțiuni de manipulare a opiniei publice și atacuri fără precedent la adresa a numeroși judecători și procurori care instrumentează inclusiv cauze de mare corupție, dar și a celor mai importante instituții ale statului, cu rol de apărare și siguranță publică, cu precădere Direcția Națională Anticorupție”, scriu cei peste 1000 de magistrați în ”Scrisoarea deschisă a magistraților români pentru susținerea independenței Justiției”

 

 

”Mai mult, însuși Ministrul Justiției își permite să atace public pe toți procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, speculând faptul că aceștia administrează probe cu încălcarea legii, respectiv că procurorul șef își exprimă public, în presa occidentală, îndoielile cu privire la evoluția statului de drept în România, ignorând flagrant faptul că libertatea de exprimare în legătură cu buna funcționare a justiției, chestiune de interes public, este protejată de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar ”efectul descurajator joacă în detrimentul societății în ansamblul său.” (CEDO, cauza Baka c. Ungariei)”, mai scriu semnatarii scrisorii. 

 

 

”Ministrul Justiției nesocotește faptul că, pe rolul Inspecției Judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii ori, după caz, Înaltei Curți de Casație și Justiție există proceduri în derulare, inducând în opinia publică un sentiment de neîncredere în judecătorii, respectiv procurorii ce fac parte din aceste autorități”, avertizează magistrații. 

 orităților judiciare cu atribuții constituționale în materie.    

 

 

 

  • Peste 135 de procurori contesta cererea de revocare a lui Kovesi: neadevaruri si supozitii

 

 

Într-un comunicat comun, 135 de procurori din cadrul DNA se solidarizează cu Laura Codruța Kovesi și afirmă că cererea de revocare este  ”întemeiată pe neadevăruri, pe supoziții și pe informații din presă, neprobate în niciun fel în locul unei analize legale și fundamentate”.

 

 

135 de procurori din DNA anunta intr-un comunicat ca au depus la CSM o cerere de aparare a reputatiei profesionale dupa ce "persoane ce detin functii publice sau politice ... au facut afirmatii prin care au acreditat ideea ca procurorii DNA administreaza probe cu incalcarea legii". Comunicatul mai arata ca cei 135 de procurori isi exprima "dezacordul" cu cererea de revocare a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi.

 

„Tragem un semnal de alarmă asupra perspectivelor sumbre ale independenței justiției și ale viitorului luptei anticorupție”, se arată în comunicatul semnat de 135 de procurori DNA. De asemenea, procurorii își exprimă „dezacordul” față de cererea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

 

„Nu putem accepta, ca cetățeni liberi ai României și profesioniști ai dreptului, să asistăm la o cerere de revocare întemeiată pe neadevăruri, pe supoziții și pe informații din presă, neprobate în niciun fel în locul unei analize legale și fundamentate. Unicul scop este de a o îndepărta pe Laura Codruța Kovesi pentru singura vină că a reușit să administreze această instituție din care facem parte, cu mult curaj, tact și performanțe apreciate de numeroși cetățeni români, dar și de comunitatea europeană și internațională”, scriu cei 135 de procurori DNA.

 

 

***

 

 Ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat joi seară declanșarea procedurii de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi după o declarație de presă de 2 oră în care a citit ”pe diagonală” un raport de peste 30 de pagini pe care a anunțat că-l va da publicității după încheierea conferinței de presă. De joi seară site-ul MJ este, însă, nefuncțional. Sinteza lui Toader este un amalgam de acuzații lansate în spațiul public, prin televiziunile unui fost pușcăriaș și unui urmărit internațional, ultimul fugit din țară pentru a se sustrage anchetei DNA. Decizia lui Toader a fost cerută imperativ de liderii PSD - ”Tudorele, fă ceva!” (Codrin Ștefănescu) -  după ce în urmă cu aproape două săptămâni un fost deputat PSD a lansat pe cele două televiziuni un atac la adresa DNA, acuzând instituția de falsificare de probe. Printre acuzațiile aduse lui Kovesi de ministrul Toader se află stricarea imaginii României și faptul că a dat interviuri în presa străină.

 

 

Reproșurile lui Toader: 

 

  • şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care exceed cadrul legal, ce poate conduce la un blocaj instituţional din perspectiva dispoziţiilor Constituţionale ce consacră separaţia şi echilibrul puterilor în stat;
  • Prioritizarea soluţionării dosarelor cu impact mediatic;
  • Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ. Aceată încercare, decapare este cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept;
  • Afirmaţiile șefei DNA sunt fără precedent şi nereale, au afectat iremediabil imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine deformată, falsă asupra realităţii şi statutului de drept;
  • Depăşirea limitelor constituţionale ale puterii judecătoreşti;
  • implicare nelegală în anchetele subalternilor;
  • neasumarea responsabilităţii pentru greşeli făcute de procurori;
  • tergiversarea unor dosare

 

 

Ministerul Justiției a publicat, vineri, pe pagina de internet a instituției, raportul privind activitatea managerială de la Direcția Națională Anticorupție.

 

 

Pe lângă raport, Ministerul Justiției a publicat și 11 anexe care conțin rapoarte ale Inspecției Judiciare, decizii ale Curtii Constituționale, un aviz și un raport al Comisiei de la Venetia, comunicate de la Inspecția Judiciara, un raport de activitate pe anul 2006 al Ministerului Public și Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor.

 

 

***

 

După anunţul ministrului Justiţiei, mai multe proteste spontane au fost înregistrate în București, Sibiu, Timișoara, Deva, Iași. 

 

Duminică seara câteva mii de persoane au protestat în București, în țară și în diaspora față de decizia lui Toader. În ciuda viscolului care și-a făcut simțită prezența și a temperaturilor scăzute din toată țara, oamenii au ieșit în stradă ca să ceară demisia ministrului de Justiție Tudorel Toader, pe care l-au considerat a fi o portavoce a penalilor din politică, șefi în coaliția de guvernare.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22