Pe aceeași temă
a avut loc la 29 septembrie 2010, la sediul Băncii Naţionale a României, în sala „Mitiţă Constantinescu“. Prezentăm, în continuare, o selecţie de citate din discursul rostit de guvernatorul BNR cu acest prilej, precum şi Cuvântul înainte al volumului. După ce s-au scurs două decenii tumultuoase, din decembrie 89 şi până astăzi, România trecând mai întâi peste o graniţă de sistem, apoi înglobând tranziţia de la dictatură la democraţie, de la plan la piaţă, aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, am datoria să public o lucrare de sinteză în care să contopesc fapte şi probleme esenţiale privind evoluţia economiei româneşti în perioada postcomunistă.
Nu mi-am propus să scriu o operă exhaustivă, nici să epuizez aceste subiecte. Chiar şi fenomenele monetare – analizate în această lucrare mai amănunţit – pot fi văzute şi interpretate din multe alte unghiuri decât cele pe care le-am preferat şi, în consecinţă, accept de la început că abordarea mea are limite evidente.
Scopul cu care am pornit la drum a fost altul: să ofer cititorilor, într-o formă unitară, folositoare atât specialiştilor, cât şi publicului larg, un tablou cât mai cuprinzător al evoluţiei economiei şi a sistemului bancar din România în această perioadă, văzut de la Banca Naţională a României. Acum, când lucrarea este gata şi o supun examenului cititorilor, am sentimentul că am reuşit să sintetizez experienţa acumulată în două decenii de implicare directă în formularea şi punerea în practică a politicilor economice în România, atât ca guvernator al BNR, cât şi ca prim-ministru al guvernului într-un mandat de un an.
Lucrarea este structurată în două volume. Primul începe cu unele sinteze pe care le-am numit contribuţii la teoria macrostabilizării economice; ele se referă la stabilitatea preţurilor, stabilitatea financiară, politica monetară în România şi în economiile emergente şi la administrarea crizelor financiare în contextul globalizării. De asemenea, primul volum include şi un demers de prezentare şi explicare a politicilor practicate de Banca Naţională a României, având la bază atât rapoartele anuale ale instituţiei înaintate Parlamentului României începând cu anul 1991, cât şi o serie de numeroase alte lucrări elaborate în cadrul băncii centrale. Anexele la acest volum cuprind date pentru întreaga perioadă 1990-2008.
Al doilea volum tratează problematica crizei financiare şi economice globale de după 2007-2008. Am inclus în acest volum şi chestiuni majore legate de procesul de trecere la euro. În ambele cazuri, accentul este pus pe impactul asupra economiei româneşti şi pe politicile macroeconomice necesare în acest context.
De ce am precizat că am alcătuit o lucrare de sinteză? Consider că sinteză este cuvântul cel mai potrivit, ce exprimă esenţa acestor două volume. Am pornit de la nenumărate lucrări elaborate de BNR în aceşti 20 de ani. Unele sunt personale, lucrări de autor, conferinţe, articole scrise pentru ziare, studii publicate în reviste sau în caiete interne, interviuri. Altele au fost realizate de echipele pe care le-am coordonat; multe sunt rapoarte oficiale la a căror redactare am contribuit – din ele am adunat material pentru zeci de volume. După selecţia lor, supusă şi examenului vremii şi rigorilor unei analize ştiinţifice, totul s-a restrâns în două volume.
Trecând de la selecţia întregului material, am renunţat din capul locului la ideea de a aşeza unul lângă altul texte scrise nu doar în ani diferiţi, ci şi în perioade cu problematici total diferite. Totodată, am considerat că este util să rescriu în totalitate multe dintre textele selectate, pentru ca tot ce avea să ajungă în această sinteză să treacă prin filtrul ochiului critic ce analizează evenimentele de la nivelul anului 2009.
Ajuns la acest punct, trebuie să mărturisesc că aveţi în faţă nu numai o lucrare de autor, dar şi o lucrare colectivă. Pentru că, într-adevăr, este şi o lucrare colectivă, în sensul că am folosit documente ce exprimă modul în care şcoala de la Banca Naţională a „văzut“ mersul economiei româneşti în aceste două decenii, dar şi pentru că textul final a rezultat dintr-o ultimă consultare cu colegi de la BNR. Am menţinut numeroase judecăţi de valoare făcute în anumite etape, dar, în multe cazuri, am relevat numai idei ce au trecut examenul timpului. Bunăoară, trecerea la euro este analizată din perspectiva nu doar a îndeplinirii criteriilor de la Maastricht, ci şi a asigurării sustenabilităţii convergenţei nominale prin progresul concomitent al convergenţei reale, punct de vedere care exprimă opinia multor colegi de la BNR. Totodată, sunt evaluate experienţele – sensibil diferite, dar la fel de interesante – ale altor ţări care au intrat în zona euro, în scopul desprinderii unor concluzii în ceea ce priveşte modul optim de derulare a acestui proces şi viabilitatea sau vulnerabilităţile asociate unor opţiuni de politică monetară şi fiscală.
Lucrarea, sub această formă, nu ar fi putut categoric să apară fără contribuţia colegilor de la Banca Naţională a României, cu care am colaborat pe parcursul anilor. Motiv pentru care ţin să mulţumesc echipelor din direcţiile BNR cu care am elaborat rapoartele anuale ale băncii, dar şi alte numeroase materiale: studii, documentare, analize. În mod deosebit, adresez mulţumiri colegilor din Direcţia Studii Economice, care m-au sprijinit în demersul de finalizare a acestei sinteze. Acum, la încheierea acestui efort, exprim recunoştinţa mea doamnei Surica Rosentuler, director al Direcţiei Studii Economice, inclusiv pentru „încăpăţânarea“ cu care m-a obligat să dedic timpul necesar realizării acestui proiect. Le mulţumesc, de asemenea, consilierilor mei Lucian Croitoru, Adrian Vasilescu şi domnului director Mugur Tolici pentru comentariile lor. Nu în ultimul rând, le mulţumesc colegilor din cele trei „formule“ ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale (1991-1998; 1998-2004; 2004-2009), cu care am realizat, am dezbătut şi am aprobat rapoartele anuale şi multe alte documente ce au constituit fondul documentar folosit în realizarea acestei lucrări.
MUGUR ISĂRESCU
Volumul de faţă sintetizează experienţa vastă şi cunoştinţele profunde ale academicianului Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naţionale a României, într-un domeniu în care contribuţia sa este esenţială: politica monetară şi bancară a ţării noastre, pe care în mare măsură a determinat-o prin funcţia pe care o onorează de aproape două decenii. Era imposibil de găsit un autor mai competent în tratarea acestui subiect.
Apariţia acestei lucrări era de multă vreme necesară. Cartea este extrem de utilă nu numai celor care activează în domeniul financiar-bancar, dar este o mină de aur pentru studenţii şi cercetătorii care studiază domeniul. Nu în ultimul rând, ea este importantă şi pentru factorii de decizie şi din mass-media, care vor găsi aici răspunsuri la multe probleme care îi frământă şi pe care lectura cărţii îi va feri de propuneri sau comentarii fanteziste.
Profesionalismul este condiţia imperios necesară în abordarea problemelor de politică monetară şi bancară, iar cartea de faţă răspunde nevoii de perfecţionare a discursului şi acţiunii în domeniul abordat aici.
Publicând această carte, Academia Română, prin editura sa, îşi aduce din nou contribuţia la dezvoltarea societăţii cunoaşterii în ţara noastră.
Acad. IONEL HAIDUC Preşedintele Academiei Române
Am considerat o datorie de onoare să contribui la scrierea acestei cărţi, să o public. Am dedicat-o celei de-a 130-a aniversări a BNR. Este, în fapt, o sinteză a zeci de lucrări, chiar sute de lucrări realizate în cadrul Băncii Naţionale. La elaborarea lor am participat fie ca autor, fie în calitate de coautor sau de coordonator. Bineînţeles că toate aceste lucrări se găsesc în arhiva Băncii Naţionale, dar am simţit nevoia – fiindcă am şi eu o aniversare, se împlinesc 20 de ani de când am fost învestit în funcţia de guvernator – să spun ce s-a întâmplat în această perioadă. De aceea, consider că publicând această carte îmi îndeplinesc o datorie.
Este o lucrare colectivă, pentru că la elaborarea materialelor care au fundamentat-o au lucrat mulţi dintre colegii de la Banca Naţională. Îi salut, fără să-i numesc.
Am învăţat reciproc, unii de la alţii, în aceşti 20 de ani. Nu ştiu cât de mult au învăţat de la mine cei care au lucrat împreună cu mine. Eu am învăţat foarte mult de la colegii cu care am lucrat şi le mulţumesc cu această ocazie pentru contribuţia pe care au avut-o la elaborarea acestor lucrări de referinţă ale Băncii Naţionale.
Cartea încearcă sau vrea să fie o lucrare comprehensivă, în sensul de a cuprinde cât mai multe lucruri din această perioadă istorică extrem de tumultuoasă, dar nu este una exhaustivă.
Repet: nu este o lucrare personală. Şi invoc, acum, principalul motiv pentru care spun că este o lucrare colectivă. Am încercat, sintetizând-o (iar acest efort a fost masiv), să scot în relief conturul şi prestanţa şcolii de gândire de la Banca Naţională. Fac parte din această şcoală şi cred că sunt şi îndreptăţit, şi totodată dator, să pun pe hârtie, într-o manieră logică, realizările acestei şcoli de gândire.
Dacă v-am convins că este o lucrare relativ colectivă şi doar într-o mică măsură o lucrare de autor, că am îndeplinit o datorie publicând-o, adaug acum că nu este nici o carte de memorii, nici o carte de concepţie personală – şi repet, încearcă să fie comprehensivă, dar nu este exhaustivă –, însă are o logică, deşi îi veţi găsi multe defecte. Trebuie să vă spun că şi gruparea temelor este sui-generis.
Urmează şi volumul II, dar mă voi opri la volumul II, nu voi merge mai departe. În volumul II veţi găsi teme pline de interes, cum ar fi trecerea la euro sau criza financiară şi impactul asupra politicii monetare, după care probabil că voi simţi că mi-am făcut definitiv datoria faţă de această perioadă.
Cred că este o carte neutră, o carte care încearcă să spună adevărul aşa cum a fost şi cum este văzut de la Banca Naţională; o carte cu foarte multe date statistice, greu de adunat într-o perioadă cu atâtea fracturi... E o carte care sper să fie de referinţă. Am dedicat-o Băncii Naţionale.
