Pe aceeași temă
Bucureştenii nu vor uita odiseea lăcaşului, translat pe şine pentru a fi cât mai bine acoperit de blocuri, după placul „conducătorului iubit“, care prin anii ′80 se manifesta ca un adevărat duşman al credinţei strămoşeşti. Inspecta în lung şi în lat şantierul noului cartier de blocuri de pe Calea Moşilor şi, dacă vreo turlă îi apărea la orizont, dicta măsuri de suprimare cu celebrele sale gesticulaţii care însemnau, cel mai adesea, culcarea la pământ. Cu adevărat apărată de Dumnezeu, Biserica Olari, plimbată pe şine când în sus şi când în jos, a rămas întreagă, spre bucuria credincioşilor, pentru care a fost întotdeauna neîncăpătoare.
Istoricul monumentului, poate insuficient popularizat de istoriile oraşului, se împleteşte cu acela al Bucureştiului. Biserica Olari, din vecinătatea Căii Moşilor, ilustrează astfel cât se poate de evident preocupările străvechi şi viaţa locuitorilor din vremea înălţării sale. Fiind amplasată în preajama unei străzi care furniza pământ artizanilor olari (str. Olari) şi a alteia, vestită ca târg (Calea Moşilor), biserica îşi leagă nu doar numele, dar şi tradiţiile de acelea ale locului. Astăzi, aceste tradiţii sunt reînviate graţie unor programe culturale de inspiraţie etnografică şi folclorică iniţiate aici de preoţii acestei parohii şi dorinţei enoriaşilor de a-şi regăsi identitatea pierdută în spaţiul bucureştean de obârşie.
Istorie şi credinţă
Biserica Olari a fost construită de Dumitraşcu Racoviţă Vel Vistier dimpreună cu Mihai Băcanul şi Iancu Căpitanul, cum stă scris în pisanie, la anul 1758. A fost la început mânăstire înconjurată de chilii, unde a funcţionat printre altele şi o şcoală. E realizată în plan clasic, tronconic, cu două turle octogonale şi un pridvor cu trei arcade. Simplitatea e cel mai important atribut al stilului ei arhitectural, de o măreţie implicită. În plină înflorire şi putere a duhovniciei ei, începând cu anul 1812, aici a fost pentru câţiva ani cântăreţ Anton Pann.
În naosul bisericii se află icoana Sfântului Mare Mucenic Mina, pictată de Gh, Tătărescu, în stilul căruia a fost repictată biserica, în anul 1856.
Între 1939-1943, Biserica Olari a fost restaurată cu ajutorul Comisiei Monumentelor Istorice, înlocuindu-se învelitoarea de tablă cu olane de argilă, aşa cum fusese iniţial. Prin înlăturarea tencuielii şi a zidăriei suprapuse, i-a fost redată înfăţişarea originară, au ieşit la iveală şi conturul vechiului pridvor, stâlpii şi arcadele pictate. Tot atunci au fost refăcute şi turlele şi au fost pictate cele trei medalioane deasupra arcadelor intrării, care reprezintă Adormirea Maicii Domnului şi pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.
Între 1994-2002, părintele paroh de atunci, prof. Ioan Nicolau, a sprijinit şi supraveagheat restaurarea tuturor picturilor de interior şi acoperirea lor cu folie de aur, operă laborioasă a pictorului Ion Grigorescu. Cu această ocazie, s-au pus în valoare cele trei straturi anterioare de pictură, prin decaparea tencuielii, biserica având acum o valoare de adevărat muzeu. Ea ilustrează, ca nicăieri altundeva, succesiunea şcolilor de pictură care şi-au lăsat pe zidurile ei mărturiile de stil şi tehnică. Aici poate fi admirată una dintre cele mai frumoase şi importante fresce de epocă: Dreptul Avraam, capodoperă a şcolii româneşti de pictură. Tot atunci a fost pictată pentru prima dată turla mare de deasupra naosului.
La loc de mare cinste, Biserica Olari adăposteşte Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, ferecată în argint aurit, cu 24 de medalioane împrejur, înfăţişând câteva dintre minunile săvârşite de Sfânta Icoană, adusă aici în 1810 de preoţii fugari ai Mânăstirii Arnăuchiul din Turcia, în urma războiului ruso-turc. Pe parcursul celor peste 200 de ani de existenţă, icoana aceasta de o mare frumuseţe şi nobleţe a fost vindecătoarea sufletelor şi trupurilor numeroşilor credincioşi care s-au prosternat în faţa ei. Însuşi prinţul moştenitor Ferdinand, pe la 1897, bolnav de tifos, s-a rugat fierbinte, împreună cu soţia sa Maria, aflându-şi o miraculoasă vindecare. Una dintre minuni e socotită a fi însăşi supravieţuirea Bisericii amintitelor translări din perioada septembrie 1982-decembrie 1983.
Biserica Olari păstrează şi cinsteşte moaştele Sf.Mc. Antipa, episcopul pergamului Asiei, şi ale Sf.M.Mc. Mercurie, aduse din Turcia în 1810, şi are hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august), alături de alte trei: Sfântul Nicolae (6 decembrie), Sf.Mc. Antipa (11 aprilie), Sf.Mc. Mercurie (25 noiembrie).
Prin grija părintelui Paroh Mihai Iordache şi a părintelui Antonie Ciocoiu, în ultimii doi ani Biserica Olari şi-a întregit menirea liturgică cu altele sociale, filantropice şi educaţionale, regăsindu-şi astfel vocaţia duhovnicească pe mai multe planuri. Nu doar renumit lăcaş de cult de importanţă istorică, parohia Olari va fi, prin înălţarea Centrului Social-Educaţinal Adorno, şi un loc de învăţătură, de educaţie morală pentru toate vârstele, dar mai ales pentru tineri.
Dăruind vei dobândi
Acest titlu, preluat de la o carte celebră a lui Nicolae Steinhardt, denumeşte unul dintre numeroasele programe sociale cu scop filantropic găzduite de Biserica Olari. (Altele poartă nume la fel de sugestive: Harnici şi darnici, Haine şi lumini.) Sunt colectate şi oferite de la sponsori şi credincioşi pachete cu haine şi alimente, dăruite apoi copiilor din centrele de copii asistaţi social. Ajutoarele către aceste centre mai conţin aparatură electrocasnică, obiecte şi materiale de uz gospodăresc sau jucării.
Programul acesta se derulează ritmic şi a intrat în tradiţia bisericii. Sunt sprijinite, de asemenea, familiile nevoiaşe din evidenţa bisericii, mai ales că o ofertă săptămânală consistentă a fost făcută constant de d-na Simina Mezincescu, fostul şef de protocol al Casei Regale a României, şi de d-na Ana Maria Dragomir, preşedinta Asociaţiei Culturale Metalchrist. Sunt antrenate mereu alte surse de ajutor folositoare celor care au nevoie, enoriaşii sunt îndemnaţi zilnic să se alăture acestor acţiuni.
Biserica tinde astfel să coaguleze în jurul ei o comunitate cu spirit de solidaritate. Familia de credincioşi de la Olari e un real şi impresionant exemplu de comuniune frăţească întru Domnul şi întru iubire de oameni. Tradiţia ortodoxă, cu regulile ei nescrise, urmează în fiece moment, dar mai ales cu prilejul sărbătorilor creştine un ritual sacru animat de sentimente dintre cele mai puternice, precum evlavia şi sacrificiul de sine şi pentru ceilalţi. Preoţii care o păstoresc întreţin şi orientează aceste sentimente prin predici călduroase şi îndemnul la scopuri nobile. E de apreciat şi ordinea, disciplina, care câştigă teren prin puterea exemplului şi pilda sfântă, atribute atât de necesare la români, prin definiţie balcanici, deci haotici.
Un alt program organizat al acestui centru social-educativ priveşte bursele de ajutoare pentru învăţătură, acordate elevilor şi studenţilor cu posibilităţi materiale reduse, de asemenea, celor cu capacităţi şi talente deosebite.
Centrul Social-Educaţional Adorno, un program pentru tineri
Înălţarea spirituală prin credinţă nu poate fi deplină fără o educaţie şi instruire corespunzătoare. Pe de altă parte, biserica, prin rolul ei de păstrător al tradiţiilor, contribuie la răspândirea valorilor culturale naţionale. Idei în general recunoscute, dar cât de greu replantate în spaţiul liturgic ortodox, până nu de mult frecventat mai mult de vârstnici. O schimbare s-a produs şi în această direcţie. Noua concepţie a devenit vizibilă cu ocazia celebrării a 250 de ani de existenţă a Bisericii Olari. Ulterior, pe lângă predicile substanţiale şi lecturile din cărţile sfinte, la Biserica Olari a fost instituit un adevărat program educaţional, cu o structură de activităţi care mai de care mai iscusite. Hristos împărtăşind copiilor, un proiect al Patrarhiei Române la nivel naţional privind catehizarea micilor şcolari, a prins repede viaţă. Sub titlul Căutaţi şi veţi afla, se derulează un program destinat tinerilor care vor să înţeleagă mai bine învăţătura creştină, credinţa ortodoxă, valorile spiritualităţii şi culturii poporului român. Tot ca urmare a instituirii unui program naţional de către Patriarhia Română, Biserica Olari se preocupă de problema prevenirii şi combaterii abandonului şcolar. Alege şcoala e un îndemn al „şcolii de duminică“, care funcţionează la Olari, prin care se urmăreşte dezvoltarea unor soluţii alternative care să cultive atitudini pozitive faţă de şcoală şi să prevină delincvenţa juvenilă.
Dar copiii şi adolescenţi vin acum la Biserica Olari şi pentru alte activităţi. Să înveţe să facă vase de lut, de pildă, pe care le pictează apoi cu imagini din iconografia religioasă. Le putem vedea expuse în biserică la loc de cinste şi, dacă suntem cu dare de mână, le putem lua şi acasă, dăruind bisericii câţiva bănuţi. Pentru cercul Micul olar, organizat împreună cu Grădiniţa 271, au fost prevăzute şi tabere artistice de iniţiere în arta olăritului. La Mânăstirea Arnota şi în localitatea Olari, din judeţul Vâlcea. Pe lângă biserică mai funcţionează şi un cerc de artă dramatică, care a pregătit o piesă de teatru creştin în vederea celebrării Sfinţilor Constantin şi Elena. În preajma marilor sărbători duhovniceşti, aceste preocupări se intensifică şi se concretizează în momente pline de căldură.
Toate aceste idei se găsesc acum integrate unui program coerent găzduit de Centrul Social-Educaţional Adorno. A fost înfiinţat de Parohia Olari, „prin binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel prin temeiul Arhiepiscopiei Bucureştilor, la 17 iunie 2009, şi are ca principal obiectiv educarea, susţinerea şi promovarea copiilor, elevilor, studenţilor cu probleme sociale, precum şi a celor cu capacităţi şi talente deosebite, prin programe educaţionale şi culturale în spiritul valorilor creştine româneşti. Numele Adorno, preluat din limba latină, înseamnă a pregăti, a împodobi, a înfrumuseţa. Adorno îşi propune deci să pregătească copiii pentru societate, să împodobească sufletele adolescenţilor cu virtuţi creştine, să înfrumuseţeze vieţile educatorilor prin seninătatea copiilor şi entuziasmul tinerilor“, declară părintele paroh Mihai Iordache.
Ocrotitorul Centrului Adorno este Sfântul Nicolae, păzitorul şi ocrotitorul copiilor, aducătorul de daruri. Activităţile detaliate în acest program filantropic şi cultural-educativ se desfăşoară în parteneriat cu Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din sectorul 2, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“, Grădiniţa 271, Asociaţia Culturală Metalchrist, restaurantele Selena Blue, Casa Pache, Lascăr şi la Historia.
Nu de mult, în vecinătatea Bisericii Olari, aflată azi într-un şantier de reparaţii capitale, a început construcţia clădirii care va adăposti activităţile Centrului Social-Educaţional Adorno (vezi macheta). Un proiect generos, susţinut de Patriarhia Română şi sponsorii atraşi de biserică. Să sperăm că finalizarea nu va întârzia şi locul acesta va deveni, pentru mulţi copii şi tineri, a doua casă.
Ce aşteaptă de la noul Centru am căutat să aflăm de la preoţii care, cu dăruire şi pricepere, slujesc la Biserica Olari, fiind şi mentorii acestui nou spaţiu creştin cu misiune socio-culturală.
