Festivalul International al Producatorilor de Film Independenti - 2008, la final

Continuand traditia inceputa in 2006, in perioada 14-20 iulie anul curent, s-a des­fa­surat la malul Marii Negre cea de-a 3-a editie a Festivalului International al Pro­du­catorilor de Film Independenti (IPIFF). Evenimentul a fost organizat de Consiliul Ju­detean Constanta si produs de Uniu­nea Producatorilor de Film si Audio­vi­zual din Romania, cu sprijinul Centrului Na­tional al Cinematografiei. Printre in­vi­tati s-au numarat producatori si realizatori ai celor mai importante festivaluri de film din tara: TIFF, Anonimul, Dakino, Astra, Cine­maiubit, Next, Alter-Native. Fiind pri­mul de acest gen din Europa, festivalul si-a propus o abordare a fenomenului cine­ma­to­grafic dintr-o perspectiva cu totul noua, aceea a productiei de film si a celor im­pli­cati in meseria de producator.

Fata de editiile precedente, editia de anul acesta a pus un accent deosebit pe pro­ductia nationala de film, una dintre sec­tiunile festivalului, panorama filmului ro­manesc, fiind dedicata exclusiv filmului au­tohton. Dupa cum spunea in des­chi­de­re chiar producatorul festivalului, Dinu Ta­na­se: "Dorim sa fie un festival de va­can­ta, fara pretentii competitive, des­tins, amical, de socializare, un festival deschis tuturor acelora care iubesc si cred in filmul romanesc".

Festivalul a cuprins urmatoarele sec­tiuni: competitie, panorama filmului roma­nesc, avanpremiere si training. Sectiunea com­petitie a fost structurata pe patru ni­ve­le: competitia de lungmetraj (de fictiune si documentar) dedicata filmelor romanesti si straine care au rulat in Romania in pe­ri­oa­da iulie 2007-iulie 2008, competitia de scurtmetraj (de fictiune si documetar) de­di­cata producatorilor de filme distribuite in tara de origine dupa data de 1 ianuarie 2007, competitia producatorilor de tele­vi­ziu­ne dedicata filmelor romanesti, pro­duc­tii de televiziune de scurt metraj-fictiune, documentar si reportaj care au rulat in Ro­ma­nia in ultimii 5 ani si competitia de­di­ca­ta scolilor de film pentru studentii si ab­sol­ventii scolilor de film din tara si strai­na­ta­te. La aceasta ultima categorie au par­ti­ci­pat productii realizate de studentii romani din cadrul UNATC, Universitatea Hy­perion, Universitatea Media, Univer­si­ta­tea Sapientia (Cluj-Napoca), Universi­ta­tea de Arte George Enescu (Iasi), dar si de studenti provenind de la scoli de pro­fil din Bulgaria, Slovenia si Germania.

Restul e tacere, marele castigator al IPIFF

Cum era si firesc, competitia cea mai acerba s-a dat pentru Marele Premiu Tro­feul Marii Negre pentru film de fic­tiune. Cele doua filme romanesti inscrise la aceasta categorie, Restul e tacere al lui Nae Caranfil si Supravietuitorul in re­gia lui Sergiu Nicolaescu, au concurat ala­turi de filme castigatoare ale unora dintre cele mai ravnite premii din lumea cine­ma­to­grafiei (Oscar, Bafta, Globul de Aur, Ursul de Argint etc.), si anume: Remus­ca­re (regia Joe Wright), Nu exista tara pentru batrani (regia Ethan si Joel Coen), Va curge sange (regia Paul Tho­mas Anderson), Iubire cu gust de afine (regia Wong Kar Wai), La Vie en Rose (regia Olivier Dahan) si un film mai pu­tin cunoscut publicului romanesc, Lu­mea Noua (in regia italianului Emanuele Crialese). Juriul - alcatuit din: Cristian Tudor Popescu, jurnalist, Alexandru Toci­les­cu, regizor, Laszlo Kantor, producator, Radu F. Alexandru, scriitor si Sorin Lu­cian Ionescu, scenarist - a acordat Ma­re­le Premiu lui Cristian Comeaga, pro­du­ca­to­rul filmului Restul e tacere. In 1911-1912, regizorul roman Grigore Brezeanu si marele magnat Leon Popescu au rea­li­zat impreuna un film intitulat Indepen­den­ta Romaniei, o adaptare pentru ecran, cat mai fidela posibil, a adevaratului Raz­boi de independenta din 1877. Restul e ta­cere povesteste, intr-o maniera pe ju­ma­tate fictionalizata, istoria realizarii aces­tui film. Cristian Comeaga a realizat si pro­ductia filmului Asphalt Tango, in re­gia aceluiasi Nae Caranfil.

Celelalte premii au revenit ur­matoa­re­lor pelicule: Trofeul Marii Negre pentru film documentar (lungmetraj) - Thomas Ciulei pentru Podul de flori; Trofeul Marii Negre pentru scurtmetraj de fic­tiu­ne - An Larssen si Ief Stuyvaert pentru A Day In A Life (Belgia) si Vivi Dragan Va­sile pentru La Drumul Mare; Premiul Scolilor de film pentru cel mai bun film - Vlad Fenesan (UNATC) pentru Scur­ta intalnire; Premiul Scolilor de film pentru regie - Ivana Mladenovic (UNATC) pentru Drumul laptelui; Premiul Scolilor de film pentru scenariu - Carola Diek­man (Filmakademie Baden-Wurttemberg, Germania) pentru Landgang; Premiul Sco­lilor de film pentru imagine - Patru Pau­nescu (UNATC) pentru Scurta intal­ni­re; Premiul criticii (pentru oricare dintre filmele din competitie) - Radu Gabrea pentru Romania! Romania! II; Premiul pu­blicului (pentru lungmetrajele din com­pe­titie) - Sergiu Nicolaescu pentru Su­pra­vie­tuitorul; Premiul de excelenta - Andrei Blaier. In afara sectiunii scolilor de film, premiul publicului si premiul criticii, toa­­te celelalte premii au fost acordate pro­du­catorilor.

Avanpremiere de gala: Gabrea, Tarantino, Rodriguez

In cadrul sectiunii avanpremiere au fost proiectate o serie de filme romanesti mult asteptate de catre cinefili, dar si de pu­blicul de specialitate. Printre acestea se numara: Intalniri incrucisate, de­bu­tul regizoral al Ancai Damian, cunoscuta mai ales in calitate de producator de film do­cumentar, Blocul Mociornitza, in regia lui Tudor Chirila, care a pornit de la un film documentar de 15 minute realizat initial pentru TVR, Idiotii, o comedie nea­gra in regia lui Valentin Partenie, reali­za­tor a peste 20 de scurtmetraje etc.

 O seara speciala a fost dedicata re­gi­zo­rului Radu Gabrea, prin cele doua filme ale sale: Calatoria lui Gruber, povestea unui corespondent de razboi de pe langa tru­pele Wehrmachtului, prieten cu Mussol­lini, pe nume Curzio Malaparte (in inter­pre­tarea de exceptie a lui Florin Piersic Jr.), care, aflandu-se in drum spre frontul de Est, ajunge la Iasi in cautarea unui me­dic evreu. Actiunea se desfasoara in tim­pul celui de-al doilea razboi mondial si pre­zinta un episod mai putin cunoscut din istoria noastra recenta, si anume depor­ta­rea evreilor din Moldova la ordinul mare­sa­lului Antonescu. Dupa spusele regizo­ru­lui, filmul reprezinta  "o evocare zgudui­toa­re a unor evenimente despre care multa vreme nu s-a vrut sa se stie nimic in Romania". Cel de-al doilea film, Ro­mania! Romania! II este un docu­men­tar care prezinta o incursiune in muzi­ca idis traditionala, "klezmer", dezvaluind legatura dintre aceasta si "doina" spe­ci­fica folclorului romanesc.

Tot la capitolul avanpremiere trebuie men­tionata Seara Tarantino & Rodri­guez dedicata celor doi monstri sacri ai cinematografiei de peste ocean, Quentin Tarantino si Robert Rodriguez. Publicului prezent la festival i-au fost oferite, in premiera pentru Romania, doua dintre cele mai noi pelicule semnate de cei doi regizori: Grindhouse: Masina mortii si Grindhouse: Planeta terorii.

Generatia tanara in prim plan: programe de training si dezbateri

Training-ul de productie de film s-a bu­cu­rat, la fel ca la editiile precedente, de par­ticiparea prestigioasei organizatii brita­ni­ce New Producers Alliance (NPA). NPA este o organizatie creata in 1993 care se ocupa de pregatirea tinerilor ci­neasti independenti in domeniul produc­tiei de film si al comunicarii. Participantii la sesiunile de training au avut la dis­po­zi­tie doua programe: unul pentru realizatorii de film care trec de la productia de scurt­me­traje la cea de lungmetraje, cu accent pe dezvoltare, finantare, planificare, van­zari si distributie si cel de-al doilea, pentru tinerii care au acumulat deja o experienta in domeniu, centrat pe proiect si conceput ca un laborator pentru proiectele reali­zato­ri­lor de film participanti.

 Pe parcursul desfasurarii festivalului, sub genericul Clubul criticii - fata in fata, au avut loc intalniri-dezbateri intre rea­lizatori, pe de-o parte, si critici de film si reprezentanti ai mass-media, pe de alta parte. Printre acestea, intalnirea cu decanii a trei dintre facultatile de arta ci­ne­ma­tografica din Romania: Gelu Colceag (UNATC), Geo Saizescu (Universitatea Hyperion) si Lucian Pricop (Universitatea Media) care au salutat initiativa organiza­to­rilor de a dedica doua zile competitiei scolilor de film, considerand ca acest festival ar putea fi o punte de legatura in­­tre studenti, dar si o rampa de lansare pentru tanara generatie. O alta dezbatere care a trezit interes s-a intitulat Docu­men­ta­rul romanesc - o specie pe cale de disparitie?. Pe parcursul acesteia, cati­va dintre documentaristii prezenti in com­petitie au vorbit despre satisfactiile, dar si frustrarile cu care s-au confruntat in procesul realizarii filmelor documentare. Vor­bind despre problema sensibila a fi­nan­tarii pentru un astfel de film, Anca Damian, regizoarea filmului A fi sau a nu fi, a ajuns la concluzia ca "traim intr-o perioada care, datorita aparitiei digi­ta­lului, poate face bugetul unui film sa creasca sau sa scada vertiginos. Sunt acele superbe documentare difuzate pe Discovery care au in spate luni de munca si echipe tehnice cu zeci de oa­meni in spate, care au bugete fabu­loa­se, si exista documentare realizate in doi oameni si cu o camera de la un prieten. Costul, devizul unui astfel de film difera de la caz la caz".

Atmosfera de manifestare culturala a fost intregita printr-o serie de evenimente adiacente: concertul Yale Strom & 10 Prajini, unul dintre cei mai importanti etno­grafi - artisti interpreti de muzica klezmer din lume, sustinut dupa proiectia filmului Ro­mania! Romania! II de Radu Gabrea si concertul La Familia, urmat de filmul Luni, in regia lui Marian Crisan, prezent in competitia pentru documentar de lung­me­traj, care prezinta o zi din viata lui Sisu, unul dintre membrii trupei. De asemenea, iubitorii de arta fotografica au putut vizita expozitia de fotografie si grafica a Iuliei Haiduc, Geometria S a Fiintei, des­chi­sa pe toata durata festivalului.

In concluzie, putem spune ca cea de-a 3-a editie a IPIFF a fost o reusita, atat din punct de vedere al organizarii, cat si al participarii numeroase si binevenita in pei­sajul manifestarilor de gen din Ro­ma­nia. Le dorim la cat mai multe editii!