Razboi, memorie, gen in Europa de Est

Adriana Bunea | 18.08.2006

Pe aceeași temă

Noi, est-europenii, am fost obisnuiti sa intelegem si sa judecam razboiul in termenii unei logici adeseori simplificatoare. Pentru noi, cele doua razboaie mondiale au insemnat relatii diplomatice, rectificari de frontiera, lupte eroice pentru pastrarea independentei nationale, precum si nesfarsite legende despre eroismul soldatilor pe frontul de lupta. Aceasta este ceea ce am putea numi perspectiva traditionala asupra trecutului nostru.

Din fericire, exista insa si exceptii. Una dintre cele mai recente analize ale spatiului est-european in timpul celor doua conflagratii mondiale a decis sa depaseasca aceasta perspectiva traditionala si propune un demers analitic inedit si extrem de fascinant. Cuprinzand contributiile bine documentate si excelent realizate a unsprezece cercetatori nord-americani, toti specialisti in problematica Europei de Est, Gender and War in Twentieth-Century Eastern Europe* (Gen si razboi in Europa de Est a secolului XX) reprezinta cu siguranta una dintre cele mai interesante si fascinante incursiuni in universul celor doua razboaie mondiale si al semnificatiilor sale profunde pentru ceea ce autorii acestei carti au decis sa numeasca Europa de Est. Facand referire la tari precum Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Romania sau Rusia, aceasta carte apare in cadrul mai larg al studiului celor doua razboaie mondiale drept o contributie esentiala care isi datoreaza unicitatea si valoarea stiintifica atat subiectelor atinse, cat si modalitatii in care acestea sunt tratate.

Ceea ce surprinde in primul rand este perspectiva noua si inedita pe care autorii acestei carti o propun in tratarea subiectului celor doua razboaie mondiale. Sub coordonarea lui Nancy M. Wingfield si a Mariei Bucur, cartea propune cititorului o noua categorie de analiza a experientelor celor doua razboaie, precum si o posibila cheie in intelegerea modului de asumare si perpetuare a unei anumite reprezentari a acestora in memoria colectiva a statelor Europei de Est: identitatea de gen a indivizilor ce alcatuiesc teatrul uman al confruntarilor. Toate cele unsprezece studii reusesc sa treaca peste clasica dihotomie a discursurilor clasice despre razboi, in care experienta masculina este automat asociata luptei eroice de pe front, in timp ce experienta feminina este redusa la lupta pentru supravietuire din spatele frontului. Plecand de la premisa ca razboiul a insemnat mult mai mult decat o confruntare intre diferiti actori statali, analizele cuprinse in aceasta carte reusesc sa descrie modul in care cele doua razboaie au reprezentat atat experiente subiective si interrelationale unice, cat si evenimente istorice cu importante consecinte sociale asupra structurarii identitatilor de gen in cadrul unor societati marcate profund de un clivaj intre mentalitati traditionale si realitati sociale, economice si culturale noi.

 

"Schimbarea rolurilor. Reinstaurarea ordinii"

 

Propunerea de intelegere si explicare a razboiului pornind de la unitatea de analiza specifica studiilor de gen se dovedeste deosebit de interesanta si inspirat aleasa. Privit din perspectiva relatiilor dintre cele doua sexe, precum si a rolurilor specifice acestora, primul razboi mondial capata noi valente. Desi asociat in mod traditional cu batalii celebre sau cu Pacea de la Versailles, razboiul devine prin aceasta noua perspectiva cadrul complex care determina si modeleaza noi roluri sociale pentru cele doua sexe, creand in acelasi timp conditiile aparitiei unor serioase conflicte interrelationale.

Judecat din perspectiva identitatilor de gen, efortul de asistenta medicala asigurat prizonierilor de razboi de catre reprezentantele Crucii Rosii Austro-Ungare reprezinta o inversare a relatiilor traditionale de putere intre cele doua sexe. Detinand calitatea de reprezentante oficiale ale statului lor, aceste femei au un puternic ascendent asupra soldatilor si ofiterilor carora trebuie sa le acorde asistenta. Aceasta experienta marcheaza in opinia autorilor inceputul unui proces de restructurare, redefinire si reasezare a identitatilor de gen si a relatiilor sociale dintre cele doua sexe. In urma acestui proces, femeile devin treptat actori publici atat pe front, cat si in spatele acestuia.

Astfel, din perspectiva studiilor de gen, el anunta faptul ca secolul XX va fi nu numai un "secol al maselor", ci si un "secol al femeilor". Acestea intra definitiv pe scena politica a Europei si o fac in conformitate cu specificul identitatii lor de gen. Revolutia maghiara din 1919 sta marturie acestui nou fenomen, justificand pe deplin utilizarea identitatilor de gen drept unitate de analiza a evenimentelor istorice. Privita din aceasta noua perspectiva, Revolutia Ungara apare drept o confruntare intre doua discursuri ideologice opuse, ce instrumenteaza in egala masura dar diferit perceptiile si reprezentarile sociale asupra identitatilor de gen si a rolurilor atribuite acestora.

 

Gen, colaborare, rezistenta

 

Utilizand aceeasi unitate inedita de analiza, identitatea de gen si realitatile celui de-al doilea razboi mondial capata noi si interesante semnificatii. Aratand prejudecatile traditionale despre chestiunea colaborarii si a rezistentei in tarile aflate sub ocupatie, cartea propune o analiza mult mai atenta a acestor doua realitati. Folosind drept studiu de caz Protectoratul Moraviei si Bohemiei, discursul analitic reuseste sa identifice miturile si realitatile colaborarii, fraternizarii sau a rezistentei fata de ocupantul german, propunand in acelasi timp o noua cheie de decriptare a acestora.

Impresioneaza aici caracterul nuantat si extrem de profund al interpretarii. Potrivit noii categorii de analiza propusa de autori, imaginea clasica a femeii cehe ce colaboreaza sau fraternizeaza cu ocupantul german este produsul unui tip traditional de reprezentare a identitatilor de gen in timpul celui de-al doilea razboi mondial. O analiza atenta a datelor reflecta realitati cehe in care colaborarea si fraternizarea erau legate in egala masura si de populatia masculina, care se bucura insa de tratamente sociale si institutionale mult mai indulgente. Mai mult, analiza identifica in eforturile unei organizatii de femei un tip inedit si surprinzator de rezistenta fata de ocupatia germana: un ghid culinar adresat gospodinelor cehe, avand drept scop ultim prezervarea valorilor si obiceiurilor cehe traditionale. Potrivit acestei interpretari, un front principal al rezistentei erau bucatariile gospodinelor cehe!

 

Gen, razboi, memorie

 

Inspirat ales drept unitate de analiza a experientelor celor doua razboaie mondiale, genul devine si o variabila explicativa fascinanta si esentiala in intelegerea modului de construire, reprezentare si asumare a memoriei colective a acestora. Alaturi de interese politice, nationale sau culturale (elemente specifice discursului traditional despre memoria colectiva a celor doua razboaie in Europa de Est), identitatea de gen se impune drept o categorie ce trebuie luata in seama in mod necesar si in analizarea si intelegerea procesului de pastrare a memoriei colective in Europa de Est.

Spre exemplu, numai luand in considerare identitatea de gen a subiectilor putem explica de ce majoritatea povestilor eroice despre razboi au drept personaje principale barbati. Motivul este simplu. Dupa cum arata si analiza cazului iugoslav, femeile sunt cele care asigura in fapt perpetuarea memoriei colective a comunitatilor din care fac parte. Datorita mentalitatilor traditionale, dar si a faptului ca se percep pe sine nu ca participanti la efortul de razboi, ci ca mame, sotii sau surori, acestea au tendinta de a aseza in centrul povestilor lor imaginea barbatilor al caror dor il duc. In acest context, genul actorilor serveste drept variabila explicativa pentru modul de asumare a unui anumit fir narativ ce constituie memoria colectiva a razboiului.

Studiul Mariei Bucur asupra procesului de scriere si asumare oficiala a memoriei celor doua razboaie in Romania secolului XX intareste convingerea cititorului ca genul reprezinta intr-adevar un element esential in analiza procesului de pastrare a unui anumit tip de memorie colectiva. Folosind in principal drept surse de documentare memoriile si jurnalele epocii, autoarea surprinde magistral modul in care scrierea si trasarea memoriei celor doua razboaie a reprezentat in genere o prerogativa masculina, fapt ce a dus treptat la o sublimare a rolului jucat de femei in cadrul acestora. Numai luand in considerare identitatea de gen a celor ce au scris despre cele doua razboaie putem explica absenta figurilor feminine din galeria eroilor nationali, precum si larga identificare a personajelor eroice cu figuri masculine.

Astfel, prezumand in mod absolut corect ca un razboi inseamna mult mai mult decat strategii militare, conventii politice si povesti eroice, cartea Mariei Bucur si a lui Nancy M. Wingfield reuseste magistral sa descopere in razboi si o experienta subiectiva, individuala, legata profund de identitatea de gen a subiectilor sai. Determinand atat comportamente individuale si colective de-a lungul unui razboi, cat si valorile si relatiile sociale postbelice, identitatea de gen se impune ca o variabila explicativa semnificativa si convingatoare. Acest fapt transforma lucrarea de fata atat intr-o contributie unica la studiul celor doua razboaie in spatiul Europei de Est, cat si intr-o marturie impresionanta despre insemnatatea identitatilor subiective in tratarea oricaror evenimente istorice.

 

* Nancy M. Wingfield, Maria Bucur (eds.), Gender and War in Twentieth-Century Eastern Europe, Indiana University Press, Bloomington and Indianapolis, 2006, 251 pagini

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2022 Revista 22