Pe aceeași temă
Editura Humanitas Fiction organizează joi, 18 octombrie, ora 19, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, la o seară japoneză dedicată volumui Povestiri de ținut în palmă de Yasunari Kawabata, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu, traducerea fiind semnată de Flavius Florea.
La eveniment vor participa Cristina Bazavan, jurnalist cultural, Sandra Ecobescu, președinte al Fundației Calea Victoriei, și Șerban Georgescu, directorul Departamentului de Studii Asiatice din cadrul Universității Româno-Americane. Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, va fi moderatorul întâlnirii.
În partea a doua a evenimentului, în cadrul „atelierului japonez“, se va discuta despre un fenomen extrem de popular în Japonia, observarea impresionantului frunziș al toamnei, koyo, un spectacol al naturii ce rivalizează cu înflorirea cireșilor primăvara, și despre tehnica picturii în sumi-e, un exercițiu de virtuozitate al artei peisagistice japoneze.
Accesul este gratuit pe baza unei rezervări prin Eventbook.
„Kawabata mai degrabă pictează decât scrie. Publicate inițial în reviste, aceste povestiri sunt adevărate petale risipite dintr-un buchet, alcătuind o simfonie de parfumuri și culori ce ne permite să reconstituim toată paleta primului scriitor japonez care a primit Premiul Nobel, în 1968. Maestru al stilului auster, adept al fragmentarului, Kawabata își farmecă încă o dată cititorii.“ – Le Temps
„Povestirile lui Kawabata oferă o viziune sublimată asupra vieții, și ele mai mult sugerează decât afirmă. Patru dintre ele, „Japoneza Anna“, „Mulțumesc“, „Bărbatul care nu râde“ și „Imortalitate“, au fost ecranizate chiar sub titlul acestui volum selectiv și prezentate la Festivalul Internaţional de Film de la Tokyo în 2010.
Pentru ediția în limba română a volumului Povestiri de ținut în palmă au fost alese o sută trei proze din cele o sută douăzeci și două din selecția considerată standard. Multe sunt traduse pentru prima dată într-o limbă europeană. Povestirile, scrise între 1916 și 1964, acoperă un registru larg – amintiri din copilărie și adolescență, mici tablouri erotice aflate între vis și realitate, anecdote, istorii insolite, uneori alegorice ori fantastice – și reflectă in nuce toate temele majore ale lui Yasunari Kawabata: dragostea, singurătatea, relația omului cu natura, moartea, ritualurile Japoniei de altădată, calamitățile și conflagrația mondială.
YASUNARI KAWABATA s-a născut la Osaka, în 1899. În 1924 a absolvit Universitatea Imperială din Tokyo. A debutat în 1925 şi doi ani mai târziu a devenit cunoscut prin nuvela Dansatoarea din Izu (Izu no odoriko; Humanitas Fiction, 2008, 2012). În 1948 şi-a câştigat definitiv notorietatea cu romanul Ţara zăpezilor (Yukiguni; Humanitas, 2007; Humanitas Fiction, 2015, 2018). Este primul scriitor japonez care primeşte Premiul Nobel, în 1968, motivaţia juriului fiind „pentru măiestria lui literară, care exprimă cu mare sensibilitate esenţa spiritului japonez". S-a sinucis în aprilie 1972, la mai puţin de doi ani după moartea prietenului său, scriitorul Yukio Mishima. Printre cele mai cunoscute cărți ale sale se numără Maestrul de go (Meijin, 1951; Humanitas Fiction, 2007, 2014), O mie de cocori (Sembazuru, 1952; Humanitas, 2000; Humanitas Fiction, 2015), Lacul (Mizuumi, 1954; Humanitas Fiction, 2012), Sunetul muntelui (Yama no oto, 1954; Humanitas, 2010; Humanitas Fiction, 2016), Frumoasele adormite(Nemureru bijo, 1960; Humanitas, 2006; Humanitas Fiction, 2014, 2018), Vechiul oraș imperial (Koto, 1962; Humanitas Fiction, 2009, 2015, 2017), Frumusețe și întristare (Utsukushisa to kanashimi to, 1964; Humanitas, 2000; Humanitas Fiction, 2013, 2018) și romanul apărut postum, Păpădiile (Tanpopo, 1972; Humanitas Fiction, 2015, 2018). O primă selecție din povestirile scrise de Yasunari Kawabata între 1936 și 1958 a fost publicată în colecția „Raftul Denisei" sub titlul Valsul florilor în 2013, iar volumul Povestiri de ținut în palmă (Tenohira no shosetsu), ce reunește povestiri scrise între 1916 și1964, în 2018.
