Pe aceeași temă
Numar record de spectacole, locatii, sponsori, retele internationale, ca sa nu mai vorbim de traficul invitatilor din tara si strainatate, acestea si multe altele singularizeaza Festivalul International de Teatru de la Sibiu la a XIII-a editie. Una angajand comunicarea dintre artele spectacolului si Cetate - totodata emblema noului modul initiat de Fundatia "Abracadabra " -, memorie culturala si proiectia in viitor, un viitor inca pe schele. Parte din surprize au fost prezentate in cadrul conferintei de presa de la UNITER, sediul vechi. Ceea ce, fireste, nu se suprapune automat realitatii. Vechi pare sa fi ramas si Ministerul Culturii, regasit pe lista organizatorilor fara a reusi sa onoreze, pana in preajma deschiderii oficiale, procentul de 22 sau 28%, ambele vehiculate, din bugetul si asa restrictionat in raport cu necesitatile afisate. Cifrele sunt de-a dreptul impresionante. Oricum, surprinzatoare relatia dintre comunitatea de afaceri si comunitatea artistilor supravietuind ca tot rumanul dintr-un biet salariu de bugetar, dar e deja o alta poveste, indiferenta obiectivelor manageriale. De la prezentarea materialelor promotionale pana la trupele participante reprezentand tari de pe cateva continente, tentatia grandiosului amesteca in acelasi creuzet personalitati recunoscute si producte de incercare dupa criteriile selectionerului, actorul Constantin Chiriac, care si-a asumat responsabilitatea ca director al festivalului. Sa acceptam, nu-i va fi fost usor sa strabata aproape o jumatate din mapamond, cum singur sustine. Desi, aici, valoarea nu depinde neaparat de coordonate geografice; curiozitatea poate. Din program n-au lipsit animatia sarbatoreasca si spectacolul neconventional, scena italiana si expresia neconventionala, teatrul tanar sprijinit de Green Hours impunandu-se deja in circuitul (cvasi)oficial. Exista si constante menite sa asigure identitatea acestui festival, caracterizat in cadrul conferintei de presa mai degraba pe orizontala, data fiind multitudinea evenimentelor oferite publicului "la alegere".
Descoperim astfel si ce a facut posibila "repetitia generala" pentru 2007 (sloganul Impreuna se vrea un mesaj reflexiv-interogativ), cand Sibiul va detine timp de un an, impreuna cu orasul Luxemburg, statutul de Capitala Culturala Europeana. Si cum s-a ajuns la fericitul deznodamant intr-o competitie stransa, profitand de un viciu de procedura ce a permis victoria birocratiei autohtone asupra celei occidentale, desi tot de acolo provin intr-o masura considerabila sursele finantarii depasind sapte milioane de euro. Sub patronajul d-lui Jonathan Scheele, FITS 2006, care a avut loc intre 25 mai si 5 iunie, isi reevalueaza aria de interes prin proiecte mixte vizand turismul, protectia mediului, restaurarea cetatilor medievale si intr-o masura laudabila conceptul educational. In orizontul unei alte tari decat imaginea Romaniei vazuta dinafara, considera seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, ca un mare iubitor de teatru ce este. Cu cele peste 350 de evenimente intr-un interval de zece zile-lumina, programul a pus la incercare rezistenta devoratorilor de spectacol. Avem si reprezentatii in cetati si situri istorice, si un Sezon rusesc compus din montari scenice si spectacole-lectura, un alt proiect Underground Fever aduce in prim-plan valentele spatiilor neconventionale, inclusiv modul de folosinta, promovarea culturii romilor, exclusiv manelele in voga, un amplu program de spectacole de strada cu jocuri de artificii, parazi etc. si un altul privind tinerii marginalizati, la care s-au adaugat "ateliere specializate", flamenco, teatru-dans s.a.m.d. Sunt de mentionat lansarile de carte, daca n-ar fi sa mentionam decat un eveniment editorial: volumul O biografie de Andrei Serban, ed. Polirom, consemnand in sectiunea finala moravurile dambovitene cu actorii lor cu tot, viitoare personaje de comedie muzicala. Sub emblema "Conferinte speciale" il reintalnim pe George Banu si, o premiera, pe poetul Mircea Dinescu, Bryan Reynold cu contributia sa despre Robert Wilson, nume aproape necunoscut(e) la noi, figurand la alta categorie. Reprezentativ prin oferta scenica, momentul Beckett la centenarul nasterii scriitorului cu piesa Asteptandu-l pe Godot, in viziunea regizorilor Silviu Purcarete, Tompa Gábor ori David Esrig (Teatrul Athanor, Germania), ultimul promovand varianta "repetitie deschisa publicului". Workshop-uri, mese rotunde, concerte, expozitii, ca si "Bursa de spectacole", pare-se unica autorizata, sunt piese din inventarul general, neocolit de spectrul improvizatiei. Chiar daca lista Parteneri Festival, de pilda, demna de Cartea Recordurilor, poate suspenda complexele provinciale.
