Pe aceeași temă
Consecvent cu agenda academică anuală pe care o parcurge de un deceniu, Centrul de Studii Ebraice „Goldstein-Goren“ din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti a organizat la Bucureşti, în 26-27 iunie 2008, Conferinţa Internaţională „Goldstein-Goren“, având de data aceasta drept temă Cultura evreiască între local şi universal.
Pentru prima dată, după un protocol convenit la Milano în 2005 privind întâlnirile periodice de acest fel, au fost reprezentate la Bucureşti fiecare dintre cele cinci centre de studii ebraice „Goldstein-Goren“ care funcţionează în cadrul unor structuri universitare din diverse ţări, şi anume Universitatea din New York, Università Degli Studi din Milano, Universitatea din Tel Aviv, Universitatea „Ben Gurion“ din Beer Sheva, Israel şi, desigur, Universitatea din Bucureşti. La acest eveniment au mai prezentat comunicări masteranzi şi doctoranzi ai Centrului de Studii Ebraice şi ai Facultăţii de Filozofie ale Universităţii din Bucureşti.
Prelegerile ţinute fac acum cuprinsul publicaţiei Studia Hebraica, vol. 8, 2008, editat de Centrul de Studii Ebraice.
Incursiunea de două zile în multitudinea de subiecte circumscrise temei generale a început odată cu prezentarea lucrării prof. Raphael Vago de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Tel Aviv despre Istoriografia sionistă şi emergenţa sionismului românesc care s-a concentrat asupra climatului social al evreilor din România celei de-a doua jumătăţi a secolului XIX, marcat atât de iudeofobie, cât şi de inegalitate civico-politică. Limba liturgică în era premodernă este tema abordată de Uri Ehrlich, lector în ştiinţe iudaice la Universitatea „Ben-Gurion“, care investighează de ce aramaica a fost, pentru evrei, singura limbă de cult, exceptând ebraica.
Prof. Daniel J. Lasker, specialist în filozofie evreiască la aceeaşi universitate, a pregătit studiul Limbi caraite şi istorie caraită, încercând, prin analiza idiomurilor caraite, să amendeze concepţia dominantă conform căreia cultura religioasă caraită şi implicit instrumentarul ei lingvistic au fost monolitice şi invariabile în cursul secolelor. Adiel Kadari, lector în ştiinţe iudaice la deja menţionata universitate din Beer Sheva, a abordat teologico-lingvistic Parabola „cufundării cu o reptilă în mână“ şi Teoria maimonideană a limbajului prin cercetarea contextului ritualic relevant acestei parabole, asociindu-l accepţiunii lingvistice maimonidiene cu imprecaţii halachice ulterioare.
Hasia R. Diner, profesor de istorie şi studii iudaice la Universitatea din New York, a vorbit despre Idiş şi Holocaust în viaţa evreiască americană postbelică, analizând modul în care conştiinţa identitară a evreilor americani a fost recalibrată ca urmare a Holocaustului, pledând totodată pentru centrarea programelor educaţionale şi culturale evreieşti pe limba idiş ca mijloc de identificare cu victimele. Ca o prelungire a expunerii colegei sale de la Universitatea din New York, prof. de studii iudaice Gennady Estraikh a prezentat, în De la idiş la rusă: O poveste a însuşirii lingvistice şi culturale, modul în care politica asimilaţionistă ţaristă de rusificare a structurat statutul bilingv al evreimii ruse, ca şi fluctuaţiile socio-culturale ale acestuia de-a lungul vremii.
Giuseppe Lissa, profesor de filozofie morală la Universitatea „Federico II“ din Napoli, a participat cu studiul Jewish Tradition and Philosophy in the 20th. Century, în care a abordat evoluţia gândirii filozofice evreieşti în condiţiile înfloririi culturii evreieşti la sfârşitul sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX, oprindu-se cu precădere asupra importanţei unor filozofi ca Rosenzweig, Cohen sau Levinas. Carol Iancu, prof. de istorie contemporană la Universitatea „Paul Valéry“ Montpellier III, a analizat Limba, operele literare şi liturgice ale evreilor Papei în sudul Franţei, într-o abordare sintetică de reconstituire a profilului intelectual, cultural şi ireligios al unei lumi evreieşti aparte, concentrată în doar patru localităţi şi vorbitoare ale unui idiom evreo-provensal–shouadit.
Sesiunea reprezentanţilor Centrului de Studii Ebraice „Goldstein Goren“ din Bucureşti a fost deschisă de Felicia Waldman, lector de limbă ebraică şi gândire evreiască, care a prezentat comunicarea Folclor local şi universal: Povestea lui Lilith, radiografiind perpetuarea în iudaism, creştinism şi islam, încă din sec. al VIII-lea e.c., a acestei entităţi mitico-mistice de probabilă provenienţă babiloniană. Contribuţia Măriucăi Stanciu, prof. de civilizaţie şi artă evreiască la acelaşi centru bucureştean, a analizat modul în care Sinagogile din România – între Vest şi Est (Curente şi tendinţe în arta sinagogală din România), cu trăsăturile lor stilistice şi arhitectonice distincte regional şi temporal, pot fi considerate mărturii ale statutului social şi ale tipului de iudaism practicat de comunităţile comanditare.
Cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române şi profesor de imagologie evreiască la Centrul de Studii Ebraice, Andrei Oişteanu a prezentat prelegerea, dublată de ilustraţii, Avangardiştii evrei şi români şi poezia vizuală: de la tradiţie la inovaţie. El a identificat retroactiv canalele cultural-intelectuale de transmitere a temelor şi ideilor cu conţinut poetico-figurativ care i-au animat pe reprezentanţii avangardei istorice, mulţi dintre ei evrei. Secţiunea reprezentanţilor centrelor „Goldstein Goren“ a fost închisă de expunerea lui Mihai Chioveanu, conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi titularul cursului de istorie evreiască contemporană la Centrul de Studii Ebraice, care a discutat Holocaustul românesc circumscris celui european în lucrarea Moarte administrată, moarte amânată. România şi Holocaustul întregului continent european, furnizând o descriere comprehensivă a României în cel de-al doilea război mondial.
În secţiunea consacrată masteranzilor şi doctoranzilor s-au remarcat cu contribuţii din variile domenii ale iudaismului Ildiko Camelia Galeru (Filosofia banilor sau prejudecăţi etnice), Mihai Poliec (Condiţia evreilor sefarzi înaintea şi în cursul perioadei de funcţionare a Inchiziţiei spaniole), Emanuela Florea Paraipan (Simbolistica funerară iudaică), Tarciziu Hristofor Şerban (Funcţionalitatea metaforei militare în textele Bibliei), Mihnea Georgescu (Antisemitismul Părinţilor Bisericii), Remus Spiridon (Constelaţiile calendarului iudaic), Cristina Toma (Spania şi Egiptul lui Maimonide), Teodor G. Borz (Etic şi sacru în gândirea lui Emmanuel Levinas), Teodor Petcu (Fenomenul Auschwitz oglindit în gândirea câtorva personalităţi filosofice ale secolului XX şi Despre noul antisemitism: interviu cu Liviu Beriş).
Volumul 8 al Studia Hebraica cuprinde şi o serie de studii de considerabilă relevanţă, precum: Modul în care nu a fost: cartea lui Judith ca propagandă antihaşmoneană al lui Nicolae Roddy, profesor de studii biblice la Universitatea Creighton, Nebraska, SUA, Adevăruri competitive: antisemitism, crimă rituală şi menţinerea răului, aparţinând lui Peter Dan, profesor de psihologie la Universitatea din Long Island, New York, SUA, Compensarea pentru era Holocaustului şi cazul populaţiei romă de Michelle Kelso, drd. în sociologie la Universitatea din Michigan, SUA. Remarcabile sunt şi lucrările lui Carol Iancu, Rabinul Şef Alexandru Şafran şi Regina Mamă Elena şi Un exemplu excepţional de solidaritate cu evreii deportaţi în Transnistria: cazul locotenentului în rezervă Ion Bogza, studiul lui Michael Iancu, director al Institutului Universitar Euro-Mediteranean „Moses Maimonides“ din Montpellier, Franţa, cu titlul Montpellier şi evreii săi în cursul celui de-al doilea război mondial, cel al profesorului de etică, estetică şi filozofie morală la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti, Vasile Morar, intitulat Miracolul iubirii şi vieţii în timpul Shoah şi cel al Mihaelei Pop, profesor de istoria filozofiei şi filozofia culturii la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti, cu tema: Aspecte ale gândirii medicale evreieşti medievale: Cartea Medicinii a lui Asaf.
Două recenzii, cea a prof. Vasile Morar la cartea lui Carol Iancu Alexandru Şafran, o viaţă de luptă, o rază de lumină, Ed. Hasefer, 2008, şi cea a lui Victor Ivanovici la cartea lui Eliezer Papo, La Megila de Saray, Ierusalim, 1999, completează acest excelent volum de studii ebraice. //
// Studia Hebraica,
vol. 8/2008
// Centrul de Studii Ebraice
„Goldstein-Goren“
