Pe aceeași temă
1. Junimea. Un debut remarcabil în proză: David Seko. Cu Războiul fără veac. Prezență clară, deopotrivă delicată și puternică: „Aşadar, am preferat să scriu această carte. Pentru că barbar e să rămâi indiferent în faţa suferinţei. Aproape la fel de barbar ca atunci când o provoci. Lacrimi, urlete şi rugăciuni se găsesc pe fiecare pagină din cuprinsul istoriei. Cu instrumentele ficţiunii, cartea încearcă să coboare pe urmele lor. Nu le găseşte începutul, iar pe parcurs ratează o majoritate covârşitoare. Găseşte doar câteva momente sângeroase, legate între ele printr-o suferinţă fără margini, care poate nu trebuia pusă în cuvinte”.
Robert Șerban, Raidul poeților.72 de interviuri. O carte pe coperta căreia am avut bucuria să scriu și eu câteva fraze. Între acestea: „Aici, în această carte dirijată admirabil de un foarte bun (şi, fapt nu tocmai obişnuit pentru lumea noastră culturală, foarte generos) poet, aşa cum este Robert Şerban, zecile de poeţi care (ne) vorbesc, execută, atât individual, cât şi „în echipă”, un fel de operaţiune specială de reamintire a sufletului. Încă o dată: cartea aceasta – una de dialog adevărat, deci de ascultare – e plină numai şi numai cu poeţi; prin urmare, este o carte periculoasă. Neapărat în acest sens: periculos de bună!”
Și o carte de poezie: una dintre cele mai valoroase apărute în 2024 – Ovidiu Genaru, cu Cartea nonagenarului. Un mare poet despre care, nu cu mulți ani în urmă, N. Manolescu nota: „Nota lui cea mai caracteristică este această ambiguitate structurală, pe care o putem evidenţia la toate nivelurile liricii: senzual şi galant, patetic şi burlesc, jovial şi blazat, instinctiv şi lucid, prozaic şi manierist. Ne întâlnim cu ea nu numai în poezii din epoci diferite, dar deseori în interiorul aceluiaşi volum sau, câteodată, al aceluiaşi poem”.
2. Corint. Un nou Andrei Platonov în limba română – unul dintre cei mai interesanți scriitori ruși ai ultimului secol, încă prea puțin cunoscut la noi față de cum ar merita. În așteptarea fericirii. 9 povestiri despre viață și moarte. „Personajele autentice, înzestrate cu o pricepere ancestrală și inedită de a face diverse lucruri, se află mereu la o cotitură: între trecut și viitor, somn și deșteptare, sat și oraș, lume veche și lume nouă sau viață și moarte. Ficțiunea lui Platonov este străbătută de neliniște, o continuă căutare de sens. Una dintre acele cărți clasice în care prin intermediul personajelor se prefigurează concepte și filozofii potrivnice perioadei și societății în care au fost scrise”, ne spun editorii cărții în limba română.
Apoi, o carte despre ce se va întâmpla cu moștenirea noastră digitală (postările de pe Facebook, TikTok, LinkedIn sau Twitter, ori fotografiile de pe Instagram) atunci când vom trece în neființă? Autoare: Elaine Kasket .Titlul cărții: Toate fantomele din mașinărie. Iluzia nemuririi în era digitală. O carte despre care un jurnalist de investigație britanic nota: „Toate fantomele din mașinărie scoate la iveală cum Vestul Sălbatic al industriei rețelelor sociale se află în conflict cu (și în unele situații exploatează în mod intenționat) caracterul efemer al existenței umane”.
Nu în ultimul rând, o pasionantă investigație și splendidă poveste pe care i-o datorăm lui Rüdiger von Kraus: Malaxa în America. Despre viața americană pe care Malaxa o începe în 1946, ca urmare a profundelor schimbări sociale și politice din România. Un fel de curs scurt de istorie.
3. Cartea Românească. Toate într-o singură inimă. Autor: Răzvan Fugaciu. Cartea e volumul câștigător al concursului de debut organizat de Uniunea Scriitorilor din România și de Cartea Românească. Aurel Pantea despre autor și despre carte: „Trăsătura dominantă a acestei instanțe poetice e simplitatea. O simplitate ce proiectează detalii semnificative pe pânza unei memorii în care se văd momente, ceasuri, zile, întâmplări, o întreagă lume adusă în prezentul poemelor de o vocație poetică pentru care revederea și retrăirea unei vieți de odinioară sunt exerciții ce plasează în exemplaritate destinele. Minimalist atât cât să nu riște apoeticul, Răzvan Fugaciu e un poet autentic”.
Un alt volum de poezie – Așteptându-l pe Sfântu-Așteaptă – al unei tinere și de mare forță poete, Andreea Iulia Scridon. Despre care o, la rândul ei, tânără poetă, Ana Herța notează foarte inspirat: Asemenea unui baobab suspendat care pare să aibă rădăcinile în cer, poezia Andreei Scridon scrutează aerul, pământul și cuvântul până când surprinde ecoul cochiliei melcului zdrobit, al dozei de cola ori al vocii de peste toate a bunicii. (...)O carte-radiografie a unui om care trăieşte viața prin poezia sa, aidoma numelui ce o conține”.
Trei: o traducere (tot poezie, traducător: Dinu Flămând) din limba spaniolă: Despre lumină și transparență, de Manuel Rico, un nume greu atât al liricii, cât și al criticii literare spaniole de astăzi.
4. Nemira. Florin Chirculescu despre o revenire marca Ion Manolescu – cu romanul Ceilalți: „Să fie Ceilalți un Urmuz mai întins? Nu, căci epica are continuitate, numai că, totodată, plot-ul e disrupt, fracturat, încărcat de trimiteri la mituri, la benzi desenate, la textele de aventuri ale copilăriei, de la Cireșarii până la Jules Verne, ba chiar și la Ion Manolescu. Mai puțin fantastic decât Buzzatti, cu o baie de emoții mai ponderate decât la Kafka, dublate de o babilonie stilistică ce tinde către Jarry, Ceilalți e mâța textuală a lui Schrödinger: un text-incertitudine, populat cu personaje ițite din magma balcanică”.
Nr 2: traumă, căutare, luciditate, identitate, poate vindecare. Roman de Liviu Ornea, O geometrie a tandreței. Carte despre „un scriitor pe la șaizeci de ani, evreu de origine, părăsit de soție, care încearcă să-și pună ordine în viață și gânduri. Îl urmărim timp de aproape doi ani, perioadă în care asistă și la degradarea tatălui său. Peste problemele personale, se suprapune un impas creativ, pe care încearcă să-l depășească ficționalizându-și traumele, iubirile, eșecurile, obsesiile și dilemele etice”.
Și: ceva mai veche, dar încă de găsit la Nemira: David Grossman, Mierea leului. D.Grossman: „Aceasta este povestea unui copil care s‑a născut străin de mama și de tatăl lui; povestea unui bărbat magnific, foarte puternic, care a jinduit fără încetare să câștige dragostea părinților săi – și, astfel, dragostea în general.“
5. Editura Universității de Vest. Fascinantă – erudită și foarte bine scrisă – lucrarea lui Ionuț-Petre Munteanu despre Imaginea lui Iuda în folclorul românesc. Un „cârlig”: „ Din perspectiva folclorică creștină, Iuda este într-o continuă opoziție față de Dumnezeu/Iisus Hristos/Maica Precista și sfinți, fiind apropiat diavolului și altor figuri umane blestemate (Cain). Din analiza textelor folclorice iese în evidență nu doar o cunoaștere aprofundată a dogmaticii și teologiei creștine în cazul colindelor în special, cât și o imaginație excepțională a poporului care a construit contexte și a asociat imagini și simboluri în creația sa”.
Apoi: excelentă și cât se poate de binevenită în contextul ultimului an carte – la patru mâini – semnată de Marian Voicu și Cătălin Gomboș, Asaltul suveraniștilor. Un avertisment al autorilor: „Izolaţionismul, intoleranţa etnică și religioasă, abandonul valorilor fundamentale care au făcut din democraţiile liberale un model de prosperitate și o putere normativă sunt tot mai prezente. Se construiesc noi realităţi politice, în care faptele și adevărul istoric contează tot mai puţin. Zăngănitul armelor se aude tot mai tare. Valorile și etica fac loc pragmatismului și tranzacţionismului”.
Un zoom, volum apărut anul trecut la EUVT: Atlanticul imaginar de Mircea Mihăieș. Autorul, despre carte: „Față de ediția originală, ea conține șapte capitole noi, care ilustrează preocupările mele în domeniul anglisticii și americanisticii, fiind un pandant la cărțile consacrate unor autori precum William Faulkner, James Joyce, Leon Wieseltier sau Tony Judt”.
6. Litera. „Acest roman magnific este, în același timp, un roman despre ororile provocate de utopia în politică, un roman despre modul misterios în care se intersectează destinele umane, un roman despre relația torturantă dintre istorie și memorie, un roman despre vinovăție și un roman de teorie literară despre cum se construiește o poveste ambițioasă”, așa scria Mario Vargas Llosa despre Bărbatul care iubea câinii și, deopotrivă, despre autorul acestuia, Leonardo Padura, unul dintre cei mai mari scriitori cubanezi ai ultimului secol. Mulți spun: cel mai mare.
Tot la Litera, Simon Sebag Montefiore – cu Monștri. Cele mai malefice personalități, de la Nero la Osama bin Laden. O carte care include 100 de nume; între acestea, și Nicolae și Elena Ceaușescu, „idoli” ai mișcării „suveraniste” de la noi.
Esențial: „Mineriadă: Grupuri de mineri înarmați cu bâte mărșăluind arogant prin București. Figuri primitive făcând legea pe străzile capitalei României. Distrugeri. Femei, bărbați, tineri și mai puțin tineri, bătuți cu bâtele, pumnii și picioarele. Vânătoare de oameni în plină zi. Fețe pline de sânge. Frică, panică, prostie și ură”. O scurtă definiție din volumul semnat de Cătălin Ranco Pițu, Mineriada s-a născut la Revoluție. O carte care urmează unui succes fulminant semnat de același autor (cel care a semnat rechizitoriul Dosarului Revoluției): Ruperea blestemului.
7. Galaxia Gutenberg. Excelentă casă editorială care evoluează pe nișa literaturii de tip teologic. Un prim titlu: Natura și misiunea teologiei. O carte în care „Cardinalul Joseph Ratzinger ne conduce într-o călătorie intelectuală prin esența și misiunea teologiei creștine. Cu o claritate excepțională și o profunzime spirituală impresionantă, autorul explorează teme cruciale pentru credința creștină contemporană, oferind o perspectivă unică asupra relației dintre teologie și misiunea Bisericii în lumea modernă”. Notă: la această editură sunt mai multe lucrări (fie de autor, fie de dialoguri) care îl au în prim-plan pe Cardinalul Ratzinger, Papă la un moment dat și una dintre marile minți teologice ale ultimelor decenii.
Apoi: Cuvinte pentru minte, inimă și mers împreună, volum dedicat de Diane Houdek Papei Francisc. Un volum introdus de un citat ales din Papa Ioan Paul al II-lea: „Trebuie să credem că, așa cum piatra de la mormânt a fost dată la o parte, la fel va fi îndepărtat orice obstacol din calea comuniunii depline. Va fi un har al învierii, pe care îl putem pregusta chiar astăzi. Ori de câte ori cerem iertare unul altuia pentru păcatele săvârșite împotriva altor creștini și de câte ori găsim curajul de a ierta și de a primi iertarea, noi experimentăm Învierea! De câte ori depășim vechi prejudecăți și găsim curajul de a construi noi relații fraterne, noi mărturisim că Isus Cristos a înviat cu adevărat!”
Nu în ultimul rând: o carte prezintă perspective mistice unice din viețile de rugăciune ale multor sfinți, preluate din viziunile directe ale lui Adrienne Von Speyr, despre ei în rugăciune. Printre aceștia: Sfântul Apostol loan, Sfântul Augustin, Sfântul Francisc, Sfântul Toma de Aquino, Sfântul Ignațiu de Loyola, Sfânta Tereza de Avila, Sfântul loan al Crucii, Sfântul Ioan Bosco, Sfânta Bernadette, Sfântul Dominic, Sfânta Edith Stein. Titlul masivului volum: Cartea tuturor sfinților.
