Revolutionarii si avantajele materiale

D Diaconescu: Vom vorbi in primul rand despre aceasta Lege a Recunostintei, o noua lege promulgata in Romania in favoarea revolutionarilor. Vom vorbi despre consecintele acestei legi, dar si despre celelalte lucruri semnalate in ultima vreme de catre revolutionari, criticate sau, dimpotriva, laudate.
Mircea Bucur: Majoritatea asociatiilor de revolutionari din tara au dorit ca fosta lege a revolutionarilor, Legea 42, sa fie amendata si actualizata pentru anul 2004, pentru ca ea a fost data in 1990 si amendata de doua ori: in '92 si in '96. De ce? Pentru ca erau foarte multe din articole care nu mai puteau fi aplicate. Se spunea ca revolutionarii au multe privilegii, dar marea majoritate a revolutionarilor nu putea sa beneficieze de aproape nimic din acea lege. In 1996, cand legea a fost amendata, exista un paragraf prin care contestatiile vizavi de anumite persoane care nu meritau titlul de revolutionari sau de luptatori, in acceptul legii, trebuiau sa fie discutate de o comisie parlamentara. Perioada aceea de o luna din 1997, cand trebuia sa se discute acele contestatii, a trecut si nu s-au mai discutat. De aceea, era nevoie si de o reverificare a tuturor dosarelor de revolutionari.

O lege prost conceputa din punct de vedere juridic

Radu Filipescu: Eu fac parte dintr-o organizatie a unor revolutionari care nu au solicitat privilegii materiale. Noi consideram ca faptul de a participa la Revolutia din Decembrie 1989 in sine reprezinta un privilegiu si o onoare. Noi vrem sa ne bucuram de aceasta onoare, dar nu vrem ca ea sa fie amestecata cu anumite avantaje materiale pe care o astfel de lege le atribuie pe niste criterii foarte greu de verificat. Aceasta lege este foarte prost conceputa din punct de vedere juridic si, din acest motiv, si presa, dar si asociatiile sunt nemultumite de lege: se atribuie avantaje materiale fara nici un fel de echitate sau legatura cu cei care au participat la Revolutie. Exista o plaja extraordinar de mare de avantaje materiale care se pot obtine - unii obtin niste sume exorbitante, iar altii nu capata nimic. Putem sa discutam criteriul acordarii si al inregistrarii acestor beneficiari ai legii, care sunt intre 20 si 30 de mii. Chiar presedintele Iliescu a spus ca Revolutia a fost facuta de popor si, din anumite estimari, se poate ajunge la un 1 milion de persoane care au participat, in Piata Palatului, pana pe 25 decembrie, la actiuni impotriva adversarilor - fortele de ordine, Securitate, militie si, dupa 22 decembrie, teroristii. E foarte greu sa masori in ce masura o organizatie are niste merite si in ce masura, sa zicem, toata populatia Romaniei poate sa plateasca aceste merite in mod justificat. Revenind la acesti adversari, vreau sa va intreb daca dvs. aveti vreun adversar pe care ati reusit sa il invingeti in Revolutie. Sunteti revolutionari, luptatori cu merite deosebite, sefi de organizatii. Ati arestat vreun securist sau terorist?
M. Bucur: Noi nu am cerut aceasta lege, ci ea a fost data de un parlament, care a recunoscut niste merite ale poporului roman, ale unora care si-au sacrificat viata, familia pentru daramarea regimului comunist. Nici in Decembrie 1989 n-am iesit pentru avantaje, iar daca am facut o cerere ca sa obtinem un certificat, nu este obligatoriu sa obtinem si privilegii. Aceste certificate s-au dat in doua perioade de timp de cate o luna, una in '92 si una in '96, in care se puteau depune aceste dosare. Sunt persoane care vor si acum sa obtina titlul de revolutionari, si au fost luptatori in Revolutie cu merite deosebite.
R. Filipescu: Tocmai, care sunt meritele deosebite? George Costin: Meritul principal al acestor oameni este faptul ca au schimbat sistemul.
R. Filipescu: Dar au fost un milion de oameni care au schimbat sistemul!
M. Bucur: Cei care au scos intreprinderi in 22 sunt luptatori cu merite deosebite.

Peste 80% din revolutionari sunt muritori de foame

R. Filipescu: Nu exista comparatie cu meritele veteranilor de razboi.
G. Costin: Aceasta revolutie a fost un razboi, ne-am batut prima data cu securistii, dupa aceea cu militienii. A fost un razboi de mai scurta durata pe care noi, cei din '89, am stiut sa-l castigam mai repede, in cateva zile, incepand cu 16 decembrie la Timisoara si terminand cu 25 la Targoviste. Acesti revolutionari au macar privilegiul de a trai decent pentru ceea ce au facut ei in tara asta in '89! D-le Filipescu, dvs. n-ati vrut sa aveti acest act, acest certificat, acest brevet. E treaba dvs. Eu am vrut. Si cei care au dorit aceste certificate, le-au solicitat. Nu se da, in aceasta lume si in aceasta tara, la nimeni nimic decat la cerere. Peste 80% din acesti revolutionari sunt muritori de foame, oameni care traiesc sub limita subzistentei.
R. Filipescu: Nu este normal ca dintr-un milion sa fie alesi 20.000 si din acesti 20.000, cei care au avut initiativa sau "flerul", dupa cum a spus d-l Smadu, sa ceara un avantaj, care poate sa insemne - art. 5, aliniatul c: "asigurarea cu prioritate a unui spatiu comercial corespunzator cu suprafata utila pana la 100 de metri patrati, inclusiv in indiviziune, cu o clauza de neinstrainare la 10 ani". Un spatiu comercial de 100 de metri patrati poate sa insemne o chirie de 1.000 de dolari pe luna, 12.000 de dolari pe an. Nu cred ca-i normal ca cineva care a suferit de comunism la fel ca cei de care vorbiti si care a participat la Revolutie sa nu beneficieze de-o lege, si altii, numai pentru ca au avut flerul sa ceara, sa beneficieze de ea!
G. Costin: Dvs. vorbiti de inechitate intre cei care au fost la Revolutie. Eu sunt de acord ca au fost un milion, dar va dovedesc ca, in '92, doar 29.892 au solicitat aceasta calitate.
R. Filipescu: Au avut fler! A fost plina mass-media de cazul acestui domn, Gheti, care a fost prins cu certificate in alb.
M. Bucur: Va suporta rigorile legii!
R. Filipescu: D-l Gheti este un caz care a aparut din cauza ca aceasta lege nu este corect facuta juridic.
G. Costin: Sa va spun cine a favorizat aparitia unui personaj ca Gheti: pana la urma, functionarul public din Romania, care este corupt si nu aplica legea. Pentru ca acele certificate pe care Gheti Traian le-a vandut nu sunt valabile. Ca sa fii revolutionar cu acte, trebuie sa-ti apara numele in Monitorul Oficial al Romaniei, printr-un decret dat de presedintele Romaniei. Iar daca eu sunt un functionar de buna-credinta, pus la primarie sa aplic aceasta lege, si vii dumneata cu un certificat din ala fals la mine, eu am obligatia sa ma uit in Monitorul Oficial sa vad daca esti sau nu acolo.
R. Filipescu: E vreun alt revolutionar pe care dvs. sau organizatia l-ati detectat? Ion Cristian Lefter: Da, foarte multi.
R. Filipescu: Spuneti-i, va rog!
I. C. Lefter: Alte cazuri sunt in momentul asta in ancheta si nu putem sa va dezvaluim.
R. Filipescu: Eu, de exemplu, nu-mi dau seama cum sunt declaratiile astea prin care demonstrati ca ati fost la Revolutie.
I. C. Lefter: Vreti sa primiti un astfel de model? Daca ati fi participat la Revolutie ati fi aflat dvs.!
R. Filipescu: Am participat, am fost arestat pe 22 dimineata, dus la Securitate, pe 21 noaptea am stat la Intercontinental, in '86 am fost arestat si batut de Securitate.
I. C. Lefter: Cum demonstrati toate faptele astea?
R. Filipescu: Am condamnare pe articolul 166, propaganda impotriva oranduirii socialiste, am acte de la Securitate in care am fost condamnat si arestat, am detentie, deci asta se poate demonstra. Tocmai asta e, la Revolutie sunt lucruri pe care nu le pot demonstra: pot sa spun ca in noaptea aia la Inter am fost cu mama, cu tata si cu fratele meu si putem sa ne dam declaratii unii pentru ceilalti, in care sa spunem ca am si strigat. Cum verificati dvs. ca au strigat sau nu?
M. Bucur: Dvs. ati ramas cu mentalitatea ca, cu trei declaratii de martori, primesti certificat. Nu e adevarat, in lege se spune: "si alte documente", alte dovezi. Sunt casete pe care le-au facut atat civili, cat si Securitatea, sunt ziare...
R. Filipescu: Cum vedeti ce strigau oamenii?
M. Bucur: Nu e vorba de strigat, e vorba de dat, de exemplu, tabloul lui Ceausescu jos de pe o gara, deci merite deosebite.
G. Costin: Daca luptatorii astia nu-si faceau treaba pe strada, dumneata ramaneai in continuare acolo, la Jilava, d-le Filipescu!
M. Bucur: Se spune ca sunt foarte multe drepturi. Sunt trei drepturi mari si late, restul sunt niste treburi minore. Acordarea acelor subventii de la stat, imprumut bancar de 20.000 de euro, se da numai la cei care vor sa-si cumpere sau sa-si construiasca locuinta daca nu au detinut sau nu detin o proprietate locativa. ?ia sunt foarte putini.
G. Costin: Aceste drepturi care se dau prin atribuire sunt doar trei: locuinta, teren si spatiu.
R. Filipescu: De exemplu, exista pensionari care, pentru o suma de 200.000 pe luna, trebuie sa aduca vreo cinci adeverinte: de la vechiul loc de munca, de la casa de asigurari etc. In aceasta lege, nici macar de la locul de munca nu li se cere nici un fel de adeverinta celor care au participat.
G. Costin: Pentru ca pe noi nu ne intereseaza unde a lucrat, pe noi ne intereseaza daca este revolutionar sau nu.
M. Bucur: D-le Filipescu, dvs. ati spus fara privilegii, nu fara certificate. Dvs. spuneti ca aveti in asociatie 1.000 de persoane si mai exista o majoritate de 30.000. Pai asta-i democratie, d-le Filipescu?
R. Filipescu: Noi am luptat pentru democratia asta. Au fost un milion si nu-i normal ca 20.000 sa aibe fler si sa profite. Ioan Baluta: Aveti in aceasta asociatie membri cu certificat care si-au luat unele drepturi?
R. Filipescu: Din cate stiu eu, nu. Daca aveti o observatie, puteti sa ne-o trimiteti s-o analizam si-l excludem pe respectivul.
I. Baluta: De ce sa-l excludeti, daca este membru al acestei asociatii si are certificat?
R. Filipescu: Daca a luat certificat nu este o problema, daca a obtinut niste drepturi atunci este o problema.
G. Costin: La noi in organizatie sunt destui membri care au certificat si nu si-au luat, dar asa este statutul nostru si-i primim si pe cei care au drepturi, cei care si-au luat, si pe cei care nu si-au luat. D. Diaconescu: D-l Filipescu si membrii organizatiei vor ca acesti revolutionari sa fie mai putini decat au aparut in ultimii 14 ani, ca au aparut foarte multi. In al doilea rand, doreste ca oamenii sa aiba certificate prin care sa li se recunoasca meritele si tot ce au facut la Revolutie, dar sa nu primeasca nici un magazin, nici un teren si nici o casa. Dvs., ceilalti, doriti sa se dea asemenea recompense. D-le deputat, oficial, cati oameni care au combatut in revolutia asta in diverse forme exista?
M. Bucur: Cu patalama la mana sunt 21.000 de luptatori, cam 4.000 de raniti si 1.300 eroi, vreo 27.000 in totalitate. Sunt oameni care au cate doua sau trei certificate corecte, pentru ca in ’96 trebuiau preschimbate alea din '92. Eu am doua certificate, amandoua valabile. D. Diaconescu: Si acestia ce vor primi fiecare?
M. Bucur: Ceea ce solicita, conform legii. Nu pot sa obtina case sau loc de casa decat daca n-au detinut si nu detin o locuinta. Nu obtin 20.000 de euro pentru constructia de locuinte decat daca n-au avut si nu detin casa. D. Diaconescu: Daca nu a avut nimic, poate sa ia si magazin, si teren, si casa?
M. Bucur: Daca nu a avut nimic, poate sa ia oricare drept, toate drepturile.
G. Costin: D-l Filipescu m-a intrebat care e diferenta dintre mine si dumnealui. I-am spus ca, pana la urma, la Revolutie am fost amandoi si ne cunoastem de atunci. Insa problema este ca o sa ajung batran, cu nepoti pe picior, si o sa zic: Nepoate, uite, aici la Revolutie am fost si eu! N-am folosit acest certificat pana acum, dar o sa-i arat! Pe cand, d-l Filipescu, imi pare rau, nu o sa poata.
R. Filipescu: Deocamdata am un baietel. Vreau sa-l conving eu, nu am nevoie sa-i duc o diploma, vreau sa-i povestesc: Uite, am fost la Revolutie. Eu deja in 21 strigam Jos Ceausescu! si eram langa oameni, eram cu 4 securisti dupa mine. Daca am ce sa-i povestesc, o sa ma creada. Apoi exista problema conflictului de interese. E putin neobisnuit ca dvs., ca parlamentar, sa votati o lege care va da avantaje.
G. Costin: Conflict de interese nu credeti ca este si cand juristii din parlament au participat la elaborarea Codului Penal? La elaborarea legii asigurarilor de sanatate au participat medicii care sunt parlamentari!
R. Filipescu: Medicii care voteaza o lege pentru sanatate nu o promulga ca sa-si dea medicamentele lor insisi.

Parerea telespectatorilor

D. Diaconescu: As vrea sa citesc ce spun telespectatorii.
Cineva zice: Sa le fie rusine, ar trebui sa fie acolo adevaratii revolutionari care chiar au suferit. Noi suntem pensionari, am fost la Revolutie, nu ne-am dus sa cerem drepturi.
Elena din Calarasi: La Calarasi nu a fost nici o Revolutie, dar un sfert din Calarasi are certificate de revolutionar, care costa 100.000 de lei. In plus, acesti oameni se bat pentru bani si la Calarasi nu ia nimeni masuri. Multi au certificate, in frunte cu d-l Taracila.
D-na Valeria din Bucuresti: Ce merite si avantaje mai vrea d-l Lefter dupa 15 ani, cand a obtinut de la Ministerul Comertului Interior, in martie '90, numai la 3 luni dupa Revolutie, un apartament cu 4 camere, sub amenintare, impunandu-se prin faptul ca i-a aparat viata lui Petre Roman?
Un domn, Adrian Lazar de la U.M. 0828: Invitatii spun numai aberatii. Au luptat toti pentru vile, pentru terenuri si pentru averi. Felicitari, d-le Diaconescu, pentru emisiune. Singurul om cinstit de acolo este d-l doctor Filipescu. Sunt revolutionar si stiu asta. Un telespectator din Alexandria: D-l Filipescu are foarte multa dreptate, spune adevarul.
O doamna Adriana din Bucuresti, pentru d-l Bucur: Cum veti face verificarea pentru a afla care sunt adevaratii revolutionari? Am o cunostinta care are carnet de revolutionar, si nu numai, si sora, si cumnatul, si care n-au avut nici o tangenta cu Revolutia, nici nu erau in tara la Revolutie.
Olivia din Sibiu: Stiu un domn care era pe timpul Revolutiei in Germania si are carnet de revolutionar. Noi am fost telefoniste si am stat 3 zile si 3 nopti in centrala si nu avem carnet de revolutionar.
O doamna Livia din Targu-Mures: Am un tata de 83 de ani, veteran. Are 810.000 lei indemnizatie si alte facilitati zero. Oare acesti veterani nu merita o Lege a Recunostintei? Un domn Dumitrescu din Bucuresti: Nu le este rusine sa vorbeasca de revolutionari, vorbind despre privilegii? Sunt doar niste ciocoi!
Un telespectator: Un anume Vasile Nita a locuit pe str. Grigore Ionescu, a avut locuinta, a vandut-o. Pentru ca s-a declarat revolutionar locuieste cu chirie, pentru ca statul sa-i dea acum casa. Este corect lucrul acesta? El a stat in timpul Revolutiei la usa blocului, n-a participat. Se dau tot felul de privilegii pentru asa-zisii revolutionari. Sunt orase in care nu a fost nici macar o revolta, de exemplu Deva, care e plina de revolutionari. Infractorii care erau certati cu legea au batut cate un militian si acum sunt mari revolutionari, dar tot infractori. Soldatii care au facut Revolutia, de ce n-au drepturi de revolutionari? Doar sunt veterani. D-le Diaconescu, ca multi alti cetateni am luat si eu la randu-mi parte la Revolutie si am supravietuit multelor gloante care sfasiau aerul, si-am avut bunul-simt sa nu solicit carnet de revolutionar. Acei domni, niste lipitori! Nu i-a obligat nimeni sa iasa in strada, au iesit sa lupte de bunavoie pentru libertatea lor si a intregii tari. Au primit deja rasplata constand in pretioasa libertate. D-lor, sunteti jalnici!, Bogdan din Bucuresti semneaza acest mesaj.
Un domn Marian B. din Timisoara: Este o lege inechitabila, discriminatorie social. Se aplica conditionat de salariul mediu pe economie, deci nu este o Lege a Recunostintei atata timp cat se aplica conditionat. D-l Filipescu este singurul care are comportament de revolutionar, cu principii, restul sunt niste profitori penibili cu un comportament agresiv. Cam astea au fost mesajele, va rog sa le raspundeti.

O lege care vrea sa omagieze, dar murdareste

M. Bucur: Pentru ca s-a facut referire la un caz din Sibiu in care persoana respectiva a fost in Germania, se stie de cazul respectiv. La comisie, cand s-a sustinut dosarul, in momentul in care comisia m-a intrebat daca-l cunosc pe respectivul si daca l-am vazut la Revolutie, eu am zis ca nu l-am vazut, dar eram obligat prin lege sa-i sustin dosarul, ca presedinte. Iar ulterior a fost dat in judecata si prin instanta s-a stabilit ca in decembrie '89 a fost intr-un lagar din Austria. Deci vor suporta rigorile legii atat cei care au dat declaratie falsa de martor, cat si el.
G. Costin: Cineva vorbea de veterani. Vreau sa va spun ca am avut in familie bunici care au participat la razboi, veterani de razboi. Nu vreau sa acuz, dar pana la urma, participarea la razboi a adus comunismul in tara, pe care noi, revolutionarii, in '89, l-am scos.
I. Baluta: Pentru ca sunt ranit, am sa ma refer numai la raniti. Sunt cazuri, o spun cu toata raspunderea, de "raniti" care au grad de invaliditate si rog comisia sa faca verificari. Deci a fost ranit, este vindecat 100%? Sa nu mai beneficieze de nici un drept, si ma refer la aceasta indemnizatie. Sunt cazuri care nu au grad de invaliditate, dar in acte au gradul II, si iau in jur de 11 milioane, ceea ce nu este corect.
I. C. Lefter: Locuiam pe Calea Victoriei si am fost in miezul Revolutiei. Iesind din bloc, in stanga aveam militieni, in dreapta aveam armata. M-am urcat cu fetita pe tanc, d-le Filipescu. Asa am inceput eu Revolutia, dupa care mai tarziu am intrat si in Comitetul Central. D-l Mazilu m-a trimis la Ministerul Comertului Interior, am arestat-o pe Ana Muresan. Eu mi-am luat casa in Centrul Civic intrucat pe Calea Victoriei eram ciuruiti in case, d-le
D Diaconescu:, si mi s-a dat acel apartament, in care stau si acuma. Nu l-am vandut, nu l-am zugravit, nu l-am mobilat, nu l-am inchiriat pe mii de dolari. Nu am nici un pamant, nu am nici un spatiu, nu am nici un serviciu si mananc in cazinourile facute de arabi si de turci, pentru ca se mananca gratuit, d-le Diaconescu! Este jale daca se afla cum o ducem! Unde sa mananc? Il intreb pe d-l Filipescu, sa ma ia la dansul la Asociatie. Valeriu Smadu: D-le Filipescu, legea aceasta care a aparut acum este restrictiva fata de Legea 42. Deci ne da posibilitatea sa putem elimina impostorii care au intrat asa cum au intrat in '96, in '92.
R. Filipescu: Si dvs. si eu suntem nelinistiti, pentru ca e o lege prost facuta. E o lege pe care polonezii, care au avut 4 milioane de membri la Solidaritatea si care au luptat mult mai multi ani decat noi, nu si-au permis sa si-o dea, pentru ca ar fi creat prea multa inechitate fata de restul populatiei. Este o lege care nu exista in Cehoslovacia, unde a existat o Carta '77, una din actiunile cele mai importante de opozitie si care a creat aceasta miscare in tot blocul de Est. Este o lege care naste mai mult nemultumire si o imagine foarte proasta si asupra revolutionarilor, si a Revolutiei romane. Legea asta vrea sa omagieze ceva, si de fapt ajunge mai mult sa murdareasca. Apreciez si multumesc celor care au vorbit frumos si de asociatie, si de mine, si pentru mine e un privilegiu acest lucru. Pe cei care vor sa se inscrie in continuare la Asociatia Revolutionarilor fara Privilegii ii asteptam pe Calea Victoriei 120. Sunt curios ce parere au despre aceasta lege presedintii de partide. Pentru ca e un lucru foarte curios: s-a votat in parlament, dar nici presedintele PSD, Nastase, nu s-a exprimat in favoarea sau impotriva legii, nici presedintele Stolojan al PNL-ului, nici Basescu nu s-au exprimat. E o atitudine greu de inteles. Trebuie sa aiba dansii o atitudine, nu e normal ca intr-un parlament sa se dea o lege printr-o hotarare a parlamentarilor fara ca partidele sa aiba o pozitie publica.

Material editat de Razvan Braileanu