Averile la control

Lidia Moise | 27.03.2012

Fiscul a îngenunchiat gangsteri de calibrul lui Al Capone, de ce să nu sperăm că ar putea recupera ceva bănişori pentru un buget atât de suplu, încât împinge la dietă sănătatea şi educaţia?

Pe aceeași temă

Fiscul a îngenunchiat gangsteri de calibrul lui Al Capone, de ce să nu sperăm că ar putea recupera ceva bănişori pentru un buget atât de suplu, încât împinge la dietă sănătatea şi educaţia?

Fatalitate! Ne situăm pe ultimul loc într-un clasament european al încasărilor din taxe şi impozite. Avem o temperatură mare a corupţiei, ne plângem că evaziunea fiscală este imensă şi, în general, încasăm puţin de la contribuabili. Iată de ce orice livrare de bani dinspre un buget zgârcit se poate face doar după ce artizanii Finanţelor taie alte cheltuieli. Plătim cu treaba asta o finanţare a sistemului sanitar aflată la limita rezistenţei, o susţinere precară a educaţiei, iar despre banii pentru cultură sau pentru cercetare ştiinţifică e stânjenitor să amintim. Căci aceştia sunt discreţi ca o amintire tristă.

Se pare că Fiscul românesc face acum primii paşi concreţi pentru a verifica averile unui grup de 500-600 de oameni bogaţi, ale căror afaceri produc foarte puţini bani, deci plătesc impozite minimaliste, însă ale căror posesiuni depăşesc în valoare câştigurile oficiale, cele din dividende sau salarii. S-a conturat acolo, la Autoritatea Fiscală, o echipă destul de firavă, din vreo 50 de inspectori, despre care se aude că au fost antrenaţi şi de FBI. În urmărirea evazioniştilor se vor implica, se pare, şi inspectorii Fiscului. Vor fi investigaţi acei oameni de afaceri ale căror firme afişează profituri suspect de mici sau chiar pierderi. Inspectorii vor evalua integral averea acestora şi, dacă există o diferenţă între banii câştigaţi corect, deci impozitaţi, şi valoarea posesiunilor, diferenţa va fi impozitată cu 16%. Desantul celor 50 de inspectori în viaţa fiscală intimă a grupului de afacerişti ar putea avea loc simultan cu depunerile declaraţiilor de venit din acest an, deci undeva după data de 25 mai.

Ideea nu este nouă, ea a fost anunţată încă din zilele când autorităţile de la Bucureşti se luptau cu un puseu de criză, prin 2010. Grecia a depăşit şi ea perplexitatea adevărului că o mulţime de contribuabili îşi declară venituri anuale de vreo zece mii de euro, dar îşi cumpără maşini de zece ori mai scumpe şi se bălăcesc în piscinele din grădina vilelor şi mai scumpe. Magia aceasta a banilor înfloriţi din neant poate fi susţinută doar prin evaziune fiscală. Să lăsăm totuşi Grecia de o parte, deoarece acolo ţinta era fixată pe profesiile liberale, avocaţi sau medici, care trăiau pe un picior mult mai mare decât cel arătat Fiscului. Să revenim în actualitatea românească. Unde, iată, proaspătul exilat în Congo, deputatul Mihail Boldea, a reuşit să obţină 3 apartamente, a căror descriere lipseşte, din donaţii! Nu ştim dacă vreo mătuşă l-o fi cadorisit cu locuinţele respective, după modelul Tamarei, nu ştim nici cât ar valora ele, ştim însă că deputatul câştigă pe an vreo 83.000 de lei, impozabili, şi că împrumuta bani unor necunoscuţi, vreo 270.000 de euro, în timp ce lua cu împrumut de la fratele său. Un circuit misterios, pe care se străduiesc acum să-l descâlcească oamenii legii.

Lichidităţile sale imediate, ne referim la conturile declarate, însumează vreo 110.000 de euro şi încă 60.000 de lei. Învăţătura acestui caz este aceea că averile mari sunt labirintice şi scapă logicii omului obişnuit. De ce adică ar trebui să împrumut jumătate de milion de euro atunci când am banii ăştia? Ca să dau eu împrumuturi altora? În fine, personajul plecat în Congo a făcut afaceri imobiliare şi nu trebuie uitat că acest domeniu a fost protejat în mod bizar de neplăcerea taxelor mari. De aceea, avocatul fiscalist Gabriel Biriş spune că, de fapt, cota unică nu este chiar aşa de unică, deoarece nu se aplică unor activităţi care au fost extrem de profitabile, cum a fost cazul afacerilor imobiliare.

Rămâne să observăm roadele culese de echipa antrenată de FBI. Până una-alta, trebuie să remarcăm că lipsesc unele demersuri care ar putea acompania curajoasa acţiune. Cum ar fi, de pildă, solicitarea, de către România, a conturilor pe care cetăţenii noştri le au în băncile elveţiene. Americanii au făcut-o, nemţii aşijderea. În general, toate statele care au luptat serios cu evaziunea fiscală şi corupţia au lansat iniţiativa, inclusiv India. Desigur, Elveţia nu este singurul paradis fiscal frecventat de evazioniştii noştri, însă merită încercat. În definitiv, Fiscul a îngenunchiat gangsteri de calibrul lui Al Capone, de ce să nu sperăm că ar putea recupera ceva bănişori pentru un buget atât de suplu, încât împinge la dietă sănătatea şi educaţia? //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22