"Conflictele de interese" stinse in malul coruptiei

Ilie Serbanescu | 04.02.2002

Pe aceeași temă

Ca dizolvarea de catre Guvernul Nastase a Consiliului General al Capitalei era nu doar o miscare de impact in plan mediatic, dar si o sabie cu doua taisuri in plan practic s-a dovedit la scurt timp dupa adoptarea deciziei, cand membri ai partidului de guvernamant au fost pusi in fata unei situatii concrete, in care problemele de imagine aveau sa fie confruntate cu cele de interes nemijlocit. Exploatand in mod dibaci ecourile demersului guvernamental, deputati ai partidului d-lui Basescu au initiat adoptarea unei prevederi legislative prin care urma nici macar sa se introduca ceva nou din contenciosul dizolvarii Consiliului General al Capitalei, ci doar sa se consfinteasca aplicarea a nimic altceva decat a ceea ce fusese deja legiferat: incompatibilitatea demnitatii publice de consilier in structurile administratiei locale cu detinerea unei functii de manager sau de membru al consiliilor de administratie in regiile subordonate Primariei. Prevederea fusese deja asumata in Legea administratiei publice locale, dar, intrucat votarea acesteia a avut loc dupa inceperea mandatului actualelor structuri ale administratiilor locale, reprezentantii acestora, chiar cu acordul Guvernului, au considerat ca reglementarea nu-i priveste si pe ei, urmand sa opereze doar incepand cu mandatul noilor alesi, in 2004. Incercarea deputatilor pedisti a fost de a forta aplicarea inca de acum a reglementarii cu pricina. Deputatii pedeseristi, impreuna cu aliatii lor udemeristi din comisia de specialitate, au respins pana si aceasta minima acomodare, daca nu cu spiritul perioadei, caracterizata dupa cum se pretinde a fi de lupta impotriva coruptiei, macar cu spiritul actiunii intreprinse de insusi Guvernul Nastase. Desi este clar ca nu era vorba de a reglementa ceva, cu caracter nou, decurgand in fond din incriminarile care au stat la baza hotararii de dizolvare a Consiliului General al Capitalei, anume incompatibilitatea derularii cu Primaria a unor afaceri de catre firme la care consilierii locali sunt proprietari sau actionari.
Incompatibilitatea intre detinerea de demnitati publice alese si ocuparea de pozitii in structurile de conducere ale unor societati cu capital de stat constituie, pana acum, practic unicul aspect reglementat - dar nici acesta inca aplicat! - din spatiul a ceea ce atat de relevant se numeste "conflict de interese", dar care, judecand dupa legile in vigoare, aproape ca nici nu ar exista in Romania.
Reglementarea "conflictului de interese" reprezinta un punct nodal in stabilirea regulilor de joc intr-o economie de piata, spre care si politicienii romani, carora le revine rolul de a crea cadrul legislativ adecvat, pretind ca indreapta Romania. Cu o formulare mai generala, "conflictul de interese" apare ca incompatibilitate intre detinerea de functii publice si angajarea, sub o forma sau alta, in activitati care vehiculeaza bani publici. Nu e deloc intamplator ca, fara o reglementare minima a "conflictului de interese", in Romania s-a produs in ultimii 12 ani un devastaj urias in banul public. Si se poate afirma ca incompatiblitatea intre detinerea de pozitii in structurile alese locale si respectiv in consiliile de administratie ale unor societati de stat din subordinea acestor structuri reprezinta, dintre aspectele "conflictului de interese", cauza cu contributia cea mai putin insemnata la devalizarea clientelara a banului public in perioada postdecembrista.

Evident, derularea de afaceri de catre Primarie cu firme private avand proprietari sau actionari chiar consilieri locali a avut o contributie cu mult mai importanta. Ca domeniu "atacat" prin dizolvarea Consiliului General al Capitalei, acesta nu putea fi lasat de Guvern balta si nici chiar in coada de peste! Dar, reprezentanti ai partidului de guvernamant au gasit o alta formula: au propus aplicarea prevederii de incompatibilitate doar la Bucuresti, intrucat aici se vor desfasura noi alegeri! In restul tarii respectiva incompatibilitate ar urma sa opereze tot dupa alegerile din 2004.
Reglementarea cat mai precisa a "conflictului de interese" n-ar rezolva, desigur, problema coruptiei. Dar, evident, ar crea o stavila importanta in calea acesteia. Ar exista astfel un instrument concret in incriminarea actelor de coruptie si de mulgere clientelara a banului public, instrument care, daca s-ar dori intr-adevar, ar putea fi folosit de catre organele abilitate.
Si tot atat de evident s-ar ridica o bariera in calea agresiunii la care este supus permanent banul public. Desi, pentru a fi pe deplin obiectivi, reglementarea "conflictului de interese" nu ar putea bloca decat o parte din devalizajul banului public, care se produce pe numeroase alte cai: licitatii trucate in privatizari, concesionari si achizitii publice; inginerii financiare de atragere in banci sau in fonduri de investitii a banului public spre a-l face disparut in buzunare private, desigur cu complicitatea celor care au in administrare banul public; angajarea de garantii guvernamentale in contracte comerciale private fara impact social sau strategic; in sfarsit, exonerarea pe criterii netransparente de datorii a rau-platnicilor la bugetele publice. Reglementari care sa clarifice procedurile in materie si sa elimine discretionismul politic in aceste domenii sunt absolut indispesabile.
Altfel, numerosii actuali profitori afectati de eventuala scoatere din vidul legislativ a "conflictului de interese" s-ar simti nedreptatiti, pentru ca, sa fim obiectivi, de grosul gaurii produse in banul public este responsabila nu absenta reglementarii "conflictului de interese", ci acceptarea neincasarii la bugetele publice a obligatiilor financiare catre acestea ale rau-platnicilor, nu numai de stat, dar si privati. Printre cei mai mari imbogatiti nemeritat ai tranzitiei romanesti se numara proprietari si actionari de societati private care nu si-au achitat darile cuvenite la bugetele publice si pe care diferite guverne ii transforma in capitalisti onorabili, anulandu-le penalitatile si majorarile de intarziere si reesalonandu-le datoriile-baza la calendele grecesti. Ce deosebire este intre acestia si responsabilii de inginerii financiare sau profitorii de pe urma nereglementatului pana acum "conflict de interese"?!

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22