Pe aceeași temă
Perspectivele anului 2010 par pozitive. Economia îşi va relua creşterea, moneda naţională se va întări, preţurile nu o vor lua razna, iar birurile nu se vor mări.
Semnele bune, ştampilate recent de ochiul vigilent al FMI, au apărut deja, în ciuda unei crize politice isterice. Chiar în 2009 economia românească şi-a frânat căderea, limitând-o în jur de 7% din PIB, datorită creşterii externe. Pentru 2010 prognozele oficiale anunţă o creştere a economiei de 1,3%, sfidând estimarea iniţială, de 0,5%.
Efectul imediat al acestei estimări încurajatoare este acela că viitorul guvern îşi va putea alcătui un buget ceva mai relaxat şi ar putea chiar evita concedieri masive. „Perspectiva şomajului rămâne negativă în 2010, cu atât mai mult cu cât, conform Acordului cu FMI, reducerile totale de costuri salariale în 2010 ar trebui să corespundă unui echivalent al disponibilizărilor de circa 130-150 mii de persoane“, avertiza Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR). Anghel, mai prudent, avertizează că evoluţia economiei în 2010 va continua să depindă „într-o foarte mare măsură de forţa cu care pieţele majore, în special zona euro, îşi vor reveni“. De altfel, în acest moment, Anghel are o estimare prudentă atât a creşterii economiei, care va avansa cu 0,6% în 2010, cât şi a aprecierii cursului de schimb, pe care-l vede la 4,3 lei pentru un euro la final de an.
Moneda naţională are toate şansele să se întărească în faţa euro, spre relaxarea milioanelor de datornici care au luat de la bănci credite în valută. Banii de la FMI, care vor susţine rezerva valutară a băncii centrale, reluarea creşterii economice şi micşorarea deficitului de cont curent sunt variabile care pot întări leul, spun analiştii. Moneda naţională ar putea reveni însă de-abia în toamna lui 2010 în apropierea nivelului atins imediat după aprobarea acordului cu FMI, de 4,18 lei euro. Astfel, analiştii de la Citi Bank estimează o întărire graduală a leului, în care un euro va costa 4,25 de lei la finalul primului trimestru, 4,20 de lei la încheierea celui de-al doilea şi 4,15 lei la finalul anului.
„Un mediu politic stabil, mai puţine incertitudini legate de aplicarea acordului cu FMI pot susţine estimarea noastră de apreciere moderată a leului în 2010“, a explicat Ilker Domac, senior economist la Citi Bank. El îşi argumentează estimarea de întărire a leului cu aproximativ 4% pe reducerea presiunilor exercitate în trecut de amplul deficit al contului curent, care s-a diminuat brutal din cauza crizei financiare.
Şi economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, estimează un traseu de întărire a monedei naţionale aproape similar cu cel descris de Citi Bank. El consideră că fundamentele economice nu au justificat o depreciere a monedei naţionale, presiunile asupra leului fiind alimentate de percepţia negativă a investitorilor provocată de tensiunile politice şi, ca atare, de îndată ce situaţia politică se va normaliza, leul va avea spaţiu pentru a se aprecia.
În ciuda unui oarecare optimism datorat perspectivelor mai bune ale economiei, incertitudinile sunt mari şi riscurile pândesc. Există multe ingrediente ale incertitudinii mari care persistă încă în lume şi în ţară, sugerează Lucian Anghel. Inflaţia, de pildă, ar putea aluneca peste aşteptările băncii centrale. „Este important de reţinut că cel mai bun remediu împotriva unui mediu inflaţionist este creşterea eficienţei care să transforme câştigurile de productivitate într-o ofertă competitivă, capabilă să prevină dezechilibrele externe“, notează Anghel. El crede că se poate spune „Investiţi în inflaţie. Este singurul lucru care creşte“ şi vede următoarele riscuri asociate unui scenariu de creştere a preţurilor: volatilitatea crescută a cursului de schimb, instabilitatea politică şi neîndeplinirea cerinţelor agreate cu FMI, evoluţia mai puţin favorabilă a pieţelor internaţionale (inclusiv preţul petrolului), decalajul cronic dintre cerere şi ofertă, în special în agricultură şi anumite politici de investiţii ale unor companii de utilităţi publice deţinute de investitori străini – transferul rapid al investiţiilor în tarife (în special în domeniul distribuţiei de gaze naturale). Nu sunt doar riscurile asociate inflaţiei, din păcate, confirmarea lor în practică ar putea complica evoluţia generală a economiei României şi, implicit, bunăstarea cetăţenilor ei. //
