Pe aceeași temă
Intrebarea se justifica in contextul in care temperarea inflatiei nu a fost realizata prin jugularea sectorului neperformant, care constituie generatorul inflatiei in Romania, ci prin mijloace monetare si cu un pret imens, ale carui consecinte nu se cunosc tocmai exact.
In fata constrangerilor monetare care au domolit inflatia pe seama careia traia, sectorul neperformant si-a mutat parazitismul direct pe banul public, supravietuind acum aproape exclusiv pe seama arieratelor, adica a neplatii obligatiilor financiare catre utilitatile publice si catre bugetele publice (bugetul de stat si bugetele sistemelor de asigurari de pensii, de sanatate si de ajutor de somaj). Astfel ca, atunci cand si imensele arierate catre utilitatile publice vor trebui, mai devreme sau mai tarziu, preluate la bugetul de stat, o explozie devine oricand posibila si reizbucnirea inflatiei poate fi unica supapa de a o evita.
Este de presupus ca guvernul Nastase va ezita in luarea in sfarsit a unor masuri de restrangere a sectorului neperformant, intrucat aceasta ar presupune adaptarea salarizarii la performante, mai concret reducerea salariilor in intreprinderile producatoare de pierderi si chiar lichidari in randurile acestor intreprinderi. Neadoptandu-se insa asemenea masuri, se va miza in continuare, in vederea temperarii inflatiei, pe mijloacele bugetare, aflate la dispozitia guvernului, si pe cele monetare de sub carma Bancii Nationale. Precum si pe ceea ce s-ar putea numi "rezerva statistica".
Este de acum un fapt de notorietate ca scaderea, indeosebi in ultimul an, a inflatiei s-a obtinut in buna parte si pe reprezentarea subevaluata - nu discutam aici daca obiectiva sau fortata! - a componentei "tarife la energie" in cosul preturilor luate in calculul inflatiei.
Reprezentarea "tarifelor la energie" a fost de numai 8,6% din total, inclusiv in lunile de iarna, cand, pentru o treime sau chiar pentru o jumatate dintre oraseni, factura la intretinere (caldura plus electricitate) ajunge sa depaseasca castigurile din salarii sau pensii si nicidecum sa reprezinte in totalul cosului de consum numai cateva procente. Prin aceasta reprezentare subevaluata tocmai a preturilor care au crescut fabulos, totalul - adica inflatia pe ansamblu - s-a aratat a spori mai incet decat anterior, cu atat mai mult cu cat celelalte preturi (respectiv la alimente si la produse nealimentare) chiar si-au infranat realmente majorarile sub impactul deprimarii cererii exact din cauza notei energetice insuportabile.
Acum apare o "rezerva statistica" de reducere a inflatiei daca, asa cum s-a declarat din partea guvernului, tarifele la energie vor ramane neschimbate peste iarna si se vor majora apoi doar in masura modificarii cursului valutar. Este de ajuns in acest sens ca reprezentarea in cos a "tarifelor la energie" sa fie sporita (in fond, in conformitate cu realitatile), ca inflatia generala sa scada, pentru ca exact componenta cu pondere crescuta nu va mai inregistra macar temporar modificari. Este un joc statistic - de data asta strict obiectiv - care contribuie la inregistrarea unei inflatii in scadere.
Dar, evident, dupa ce aceasta "rezerva statistica" se va epuiza - si este vorba de cateva luni -, recurgerea la reforme de structura in economia reala devine imperativa. Altfel, nici cu statistica de partea guvernului, nu va mai fi posibila evitarea unei reizbucniri a inflatiei!
