Pe aceeași temă
Economia americană a ieşit din recesiune, cea europeană se va înviora anul viitor, iar pieţele emergente cresc.
„Recesiunea s-a terminat!“, spune Mark Mobius, omul care conduce cu mână sigură afacerile Templeton Asset Management, unul dintre cei mai influenţi şi respectaţi investitori din lume.
Mobius nu citeşte într-un glob de cristal, el stăpâneşte analiza financiară la nivel de artă. Conduce de aproape un sfert de veac afacerile de gestionare de fonduri mutuale ale unei respectate firme financiare americane, Franklin Templeton. Gestionează cu o mână sigură un portofoliu total de 25 miliarde de dolari, pe care se gândeşte să-l dubleze în viitorul apropiat. Doctoratul în economie şi l-a dat la Massachusetts Institute of Technology, o respectabilă şcoală de genii, iar mâna şi-a exersat-o pe pieţele asiatice, unde a rezistat crizei financiare de la finalul anilor ‘90. Mobius a mizat şi contează în continuare pe pieţele emergente.
În ciuda atitudinii prudente a autorităţilor de la Washington, care vorbesc de posibilitatea ieşirii din recesiune, Mobius este tranşant. „Stimulentele financiare injectate în piaţă încep să dea roade. Pieţele financiare ale lumii şi-au revenit, au depăşit criza şi de obicei bursele descriu ceea ce se va întâmpla în economie peste un an. Statisticile macroeconomice descriu situaţia printr-o oglindă retrovizoare, deoarece spun ce s a întâmplat deja“, spune Mobius. Mişcările burselor nu sunt singurele argumente că recesiunea s-a terminat în SUA, locul de debut al crizei globale, observă Mobius. Datele financiare privind consumul de bunuri de folosinţă îndelungată sunt încurajatoare, iar ultimul raport al Federal Reserves, sistemul american de bănci centrale, sugerează că economia a început să se stabilizeze, şi-a întrerupt declinul. „Europa îşi va reveni din recesiune anul viitor. Pieţele emergente mari, China, India au evitat recesiunea, iar Rusia o va depăşi rapid“, spune Mobius.
„Economia lumii îşi va reveni însă lent, pieţele financiare vor evolua sinusoidal, cu suişuri şi coborâşuri, însă ce a fost mai greu a trecut“, spune Mobius.
Dar pieţele lumii mustesc de bani, care aleargă după oportunităţi. Şi aici este o şansă pentru România, crede Mobius. Investitorii străini caută plasamente ieftine, iar piaţa românească le poate oferi. Când l-am întrebat pe Mark Mobius ce forţă de atracţie are o economie ştampilată cu risc investiţional mare de agenţiile de rating, el mi-a arătat două grafice din care rezulta că acţiunile companiilor româneşti, listate la Bursa de Valori, sunt ieftine şi profitabile, comparativ cu media ţărilor emergente. Mai mult, acţiunile româneşti sunt puternic subevaluate. Cum putem profita de treaba asta? Listând companii la bursă şi lărgind, prin emisiuni secundare, pachete de acţiuni jucate la Bursă ale companiilor deja listate, recomandă Mobius. „În primul rând guvernul, de pildă, ar trebui să listeze la Bursă companiile pe care le controlează şi asta ar fi chiar o sursă de bani pentru buget. Pe de altă parte, companiile pot face rost de bani fie listându-se, fie mărindu-şi dimensiunea pachetului jucat deja la bursă, printr-o emisiune secundară de acţiuni. Multe firme au nevoie de bani. Piaţa nu duce lipsă de bani, lipseşte încrederea şi competenţa managerială“, spune Mobius.
„Noi suferim de lichiditate mică pe bursă, dar statul ar putea să rezolve problema şi să mărească pachetele listate la companiile care se joacă deja la Bursă, cum ar fi Petrom, Transgaz, Transelectrica. Să nu se tranzacţioneze doar 10-15% din acţiuni, ci 25% şi, dacă ar fi lichiditate, ar veni investitorii şi preţurile ar urca. Totodată pachetul de acţiuni al statului ar avea o valoare mai mare“, spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor. Separat de nevoia de a mări dimensiunile pieţei prin listări suplimentare, România trebuie să aibă reglementări clare, puţine şi stabile, mai recomandă Mobius. Investitorii ţin distanţa dacă o piaţă este inundată de instrucţiuni noi lansate săptămânal de arbitrul său. Ei trebuie să ştie care sunt regulile jocului înainte de a mişca banii. Fondurile gestionate de Mobius au plasamente în piaţa românească în valoare de 15 milioane de dolari şi suma ar fi fost mai mare dacă piaţa ar avea adâncime.
Mobius nu este un optimist incurabil. El avertizează că ingredientele unui colaps financiar dezastruos sunt încă prezente. Injecţiile de bani ale băncilor centrale şi pachete de stimulente au introdus în piaţă lichidităţi enorme, iar autorităţile financiare ale lumii nu au reuşit să reglementeze derivativele. Probabil peste cinci ani, în 2015, derivativele şi banii în exces vor provoca o criză financiară majoră. Derivativele, acele produse financiare sofisticate, contracte la termen folosite pentru a proteja investitorii de riscul mişcărilor preţurilor acţiunilor, obligaţiunilor, mărfurilor sau valutelor, reprezintă o piaţă imensă, estimată de Banca Reglementelor Internaţionale la 592.000 miliarde de dolari, cam de zece ori cât produsul intern brut al lumii. Deşi o mare parte din pierderile băncilor lumii sunt provocate de aceste produse financiare sofisticate, autorităţile nu au forţa de a impune mari schimbări în această piaţă căreia îi convine lipsa de transparenţă, spune Mobius. „Băncile fac presiuni asupra guvernelor pentru că ele câştigă foarte mult din derivative“, explică Mobius.
Dar economiile lumii se aşază pe o tendinţă de revenire, consideră brokerul Adrian Simionescu, care conduce divizia românească a companiei financiare austriece Vienna Investment Trust. „În SUA, în Uniunea Europeană şi în Marea Britanie s-a acţionat şi încep să se vadă efecte pozitive pentru pieţele financiare unde criza s-a terminat. Urmează să vedem şi noi efectele şi deja ele se văd pe Bursă, care va ieşi prima din criză“, consideră Simionescu. În restul economiei însă revirimentul va întârzia, iar investitorii străini au ezitări din cauza ratingului scăzut, a reformelor amânate, a cheltuielilor bugetare mari şi din pricina zgomotului alegerilor, crede Simionescu. //
Incertitudine mare
SUA îşi vor reveni primele din recesiune. Va urma Japonia şi apoi zona euro, însă România va simţi efecte pozitive cu o oarecare întârziere, spune Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR). „Înclin să-i dau dreptate lui Mobius, însă va mai dura ceva până îşi va reveni zona euro, a cărei evoluţie este esenţială pentru noi“, spune Anghel. El avertizează însă că, la nivel global, incertitudinea este foarte mare, însă revirimentul este şi el evident.
Scad exporturile
Revirimentul partenerilor externi dă semnale pozitive exportatorilor români, însă ei nu le pot fructifica deocamdată din lipsa banilor. „Avem comenzi la export, dar firmele noastre n-au finanţare“, spune Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România. „Criza e departe de a fi depăşită, avem o scădere a exporturilor cu 25% în primele cinci luni, iar a doua jumătate a anului nu se anunţă mai bună“, adaugă Ionescu.
O piaţă ignorată
Pieţele financiare româneşti sunt puţin adânci şi din cauza asta semnalele lor sunt ignorate. Dacă te uitai însă la Bursă, în vara anului trecut, vedeai cum criza îşi înfige colţii în economia noastră. Dar autorităţile n-aveau chef de semnale negative, pentru ele economia „duduia“ şi au ţinut-o aşa cât au putut, sub efectul halucinogen al alegerilor.
Avem, acum, o privire lucidă aruncată asupra economiei româneşti de unul dintre profeţii pieţelor financiare internaţionale, Mark Mobius, considerat, în 2006, de revista Asiamoney, drept unul dintre cei mai influenţi zece oameni din lume. El spune un lucru simplu, anume că Bursa nu trebuie ignorată şi poate fi o sursă de finanţare pentru stat şi companii. Cu o condiţie: să revină investitorii străini cu banii lor. Pentru asta este nevoie să mărim balta, prin listări, şi să reglementăm piaţa inteligent. Pare să nu fie dificil, însă autorităţile nu prea dau mulţi bani pe bursă, unde piaţa face preţul. Mai mult, Mobius a venit la Bucureşti după ce compania sa a câştigat licitaţia pentru gestionarea Fondului Proprietatea, dar, stupoare, încă nu poate prelua fondul deoarece autorităţile par să nu fie interesate.
Perspectiva sa asupra Fondului este lucidă şi dinamică, el intenţionând să-l listeze atât la Bursa din Bucureşti, cât şi pe o piaţă mare a lumii, probabil la Londra. Sub bagheta unui administrator experimentat, Fondul Proprietatea ar înflori, iar piaţa financiară românească ar câştiga. În câştig ar ieşi şi proprietarii cărora comuniştii le-au confiscat şi folosit averile, care ar trebui să fie beneficiarii Fondului. Deocamdată, cei care au reuşit să obţină acţiuni la Fond n-au altă şansă decât să-şi vândă titlurile de valoare pe nimica toată, într-un simulacru de piaţă gri, scăpată total de sub controlul autorităţilor. Doar listarea acestui fond extrem de bine capitalizat ar urca valoarea deţinerilor proprietarilor săi. Însă statul amână o rezolvare, probabil animat de principul sacrosanct în tranziţia noastră, potrivit căruia merge şi aşa. Până la dezmeticirea pragmatică a autorităţilor, Mobius ne-a făcut o injecţie de optimism. Lumea îşi revine din recesiune, însă nu putem profita de lucrul ăsta stând cu mâinile în sân. Avem o bursă, s-o folosim deci. //
