Pe aceeași temă

Sumele pe care le-au primit funcţionarii pentru că muncesc în exces sunt aproape egale cu încasările fondului de şomaj. Această comparaţie naşte prima nedumerire. Mii de firme au datorii la fondul de şomaj. De ce stimulentele primite de inspectori nu au impulsionat recuperarea acestor datorii faţă de bugetele statului? Răspunsul poate fi lecturat în raportul Curţii de Conturi pentru anul 2008. Acolo scrie negru pe alb că funcţionarii nu şi-au făcut treaba privind executarea silită a datornicilor.
Unii inspectori fiscali vizitează periodic aceleaşi firme, alese, sugerează Curtea de Conturi, astfel încât riscul de evaziune să fie mic. Explicaţia insistenţei inspectorilor de a călca pragul anumitor firme trebuie căutată în chiar raţiunea de a exista a stimulentelor. Oamenii se îndreaptă către firmele care rulează afaceri profitabile şi corecte, pentru a se asigura că acestea vor plăti penalităţile din care, ulterior, se virează banii câştigaţi sub formă de stimulente. Un perfect cerc vicios. Se menţine astfel haosul. Nu există un program coerent de inspecţii, sugerează acelaşi raport al instituţiei naţionale de audit al banului public.
Dacă ar exista, ar da peste cap socotelile. Faptul că legislaţia fiscală este interpretabilă ridică şansele de a împrăştia amenzi şi, în consecinţă, de a primi stimulente. Nici nu se va limpezi câtă vreme stimulentele depind de ele. Ajungem astfel la o altă anomalie creată de sistemul stimulentelor: dispare interesul funcţionarilor de a-şi exercita obligaţiile privind prevenţia şi controlul.
Sistemul acesta de stimulente seamănă ca două picături de apă cu acela al contractelor de drepturi de autor, practicat în mediul privat. În ambele cazuri, discutăm de salarii mascate. Atât stimulentele, cât şi drepturile de autor au proliferat dincolo de spaţiul definit iniţial. Aşa cum un şofer al unei publicaţii primea drepturi de autor pentru creaţii inexistente, tot la fel colegul lui într-un minister căpăta stimulente pentru prestaţii neefectuate. Nici într-un caz, nici într-altul legea nu mai era respectată. Ineficienţa funcţionarilor din Ministerul de Finanţe şi Ministerul Muncii poate explica haotica reglementare a chestiunii drepturilor de autor, care a inflamat spiritele. Să se fi simţit oare cu musca pe căciulă? Nu ştim. Spre deosebire de majoritatea contractelor de drepturi de autor, unde performanţa era în final evaluată cu venituri mai mari, stimulentele erau acordate pe criterii neclare.
Bănuielile se îndreaptă, firesc, spre relaţii clientelare. E posibil orice, deoarece, deşi discutăm de ban public, nimeni nu ştie exact şi punctual, caz după caz, cât, de ce şi pentru cât timp se acordă stimulentele astea.
În ultimii ani, instituţia stimulentelor nu a fost altceva decât o tentativă a statului de a-şi fura propria căciulă, adică de a acorda drepturi salariale fără a plăti pentru ele contribuţiile sociale.
Stimulentele păreau veşnic lipite de salariu. Iată de ce urlau unii prin cotloanele Ministerului Finanţelor că nu-şi pot plăti ratele bancare, dacă se vor secera stimulentele. Asta înseamnă că aceşti „stimulaţi“ puteau demonstra în faţa bancherilor că stimulentele se acordau permanent şi în cote egale.
Mai mult, Curtea de Conturi însăşi menţine vălul de mister în chestiunea stimulentelor. Cuvântul stimulente nu apare în raportul de audit al anului 2008, întins pe 312 pagini, decât o singură dată, şi anume în împrejurarea unor stimulente primite de nişte angajaţi ai Registrului Comerţului, care lucrau cu delegaţie la Ministerul Justiţiei.
Acest război al stimulentelor a ridicat vălul de pe atitudinea cinică a celor care au amplificat fenomenul faţă de funcţionari şi de bugetul ţării. În loc să le mărească salariile în 2007 şi 2008, guvernanţii de atunci au preferat să majoreze fondul de stimulente. Explicaţiile sunt multiple şi cinice: clientelism, asigurarea unei loialităţi a angajatului, ţinerea sub control a situaţiei.
Soluţia stă evident în crearea unui sistem de salarii decente, căruia să i se asocieze şi posibilitatea unor prime pentru performanţe de excepţie, în condiţiile unor criterii clare şi transparente.
Politicienii nu par însă dispuşi să abandoneze sistemul. Social-democraţii, de pildă, sunt mai degrabă interesaţi să promită armatei de funcţionari scutiri de impozite. Ei mizează pe imensa masă de manevră plătită cu salarii sub mia de lei, căreia să îi poată arunca, preferenţial, câte un os stimulativ. Vorba lui Videanu, ca să finanţezi toate pomenile social-democrate, arunci finanţele ţării în haos. Cum să te aştepţi însă de la social-democraţi să voteze Legea salariilor unitare, dacă ea le-ar da peste cap pomenile? Nu le poate nimeni cere asta, că-i laşi fără filosofie, însă sistemul comunistoid de caste şi privilegii poate fi dizolvat.
Nu în ultimul rând, trebuie spus că imaginile halucinante cu o angajată a Finanţelor care zguduie cu bocancul uşa ministrului dezvăluie o Românie a bunui plac, căreia nu-ţi prea vine să-i împrumuţi bani. Cred că imaginile astea vor scumpi împrumuturile României din pieţele externe cu câteva procente, explicate prin faptul că ţara e riscantă. Şi e. //
Taguri:
Curtea de Conturi, inspectori financiari, Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor, Registrul Comertului.
Comentarii 6
lazar - 10-25-2010
doamna Lidia Moise, daca profesorii ar pretinde frizerilor,coaforilor,........bon fiscal ar fi bani de salarii decente;ei nu o fac dar nici pe elevi nu ii invatza.se poate scrie foarte mult despre bonul fiscal ;pare la prima vedere o problema marunta dar eu cred ca ar scoate tzara din datorii cu deosebita stima lazar
Răspundecarmen - 10-22-2010
ACEASTA INFORMATIE ESTE ADEVARATA SI VERIFICABILA DE CATRE CURTEA DE CONTURI. Vine in completarea celor spuse de cealalta Carmen de la pct 1. Scadenta de plata a obligatiilor bugetare este data de 25 a lunii. Insa, pentru a mari baza de calcul a stimulentelor, functionarii de la fisc nu cuplau baza de date a trezoreriei cu cea a administratiei in data de 25. Insa in data de 25 aveau grija sa emita sute de somatii de plata, iar o mare parte din banii care in data de 25 existau in conturi la trezorerie apareau ca sume incasate in 26 sau 27 din executari silite. Lucrurile se intampla astfel de ani de zile cat au primit stimulente pentru asa zise recuperari din executari silite, de fapt bani achitati de contribuabili la scadenta. Idiotenia mergea mai departe, pentru 2 -3 zile de asa zise intarzieri calculau penalitati si contribuabilul se trezea cu somatie de accesorii pentru 3 lei, 5 lei pentru care fiscul facea cheltuieli postale de 6 lei. Si apoi plateai si accesoriile de 3 leri si cei 6 lei cheltuieli. Ganditi-va cata hartie cosumata aiurea, cate costuri supliemntare a generat imbecilitatea lor, costuri pe care le plateste cel din economia reala. Auzeam in timpul grevei de la ministerul de finante ca au muncit , au adus bani la buget si merita stimulente. Nu este adevarat, o mare parte din bani au fost platiti de contribuabili in termen, finantistii nu au facut decat sa-i contabilizeze prost.
RăspundeCristian - 10-22-2010
Perfect adevarat ceea ce se spune in articol. Inspectorii fiscali nu fac niciodata control preventiv si intra in firme doar pt a incasa amenzi. Acesta este scopul activitatii lor. si asta fac! Calca numai firmele care platesc amenzile. La celelalte nici macar nu se obosesc sa se duca ca nu le "pica" nimic. Oare cind va inceta acesc "cerc vicios" care face ca multe firme sa isi inceteze activitatea?
RăspundeGothard Ladislau - 10-21-2010
”însã sistemul comunistoid de caste ºi privilegii poate fi dizolvat.” Ziceþi dumneavoastrã, dar cum? Probabil doar criza va face ca visul dvs. sã devinã realitate. Angajaþii de la fisc sunt în mare parte rude între ei (nu pot sã-mi dau seama daca nu cumva mare parte....), iar comportamentul lor mizerabil avut cu ocazia cererii unor drepturi(pe bazã de conflict de interese – dacã expresia mai are vreo relevanþã în România!), care sunt date doar în Congo sau Beluci-psd-stan, este depãºit doar de comportamentul mizerabil al angajatelor de la ghiºeul ANAF care se miºcã – de fapt nu prea se miºcã – cu viteza cu care sorb cafeaua cu scuza ”aºa suntem plãtite, aºa lucrãm”!!! Tupeul lor jegos este depãºit doar de comportamentul judecãtorilor ce ºi-au legiferat salarii ºi pensii speciale ºi de poliþiºtii ce ºi-au dat cu cascheta de pãmânt. (asta s-a sãdit de ceaºcã ºi conservat de ilici în mod conºtient! Pentru propria ”cinste ºi sãrãcie” º.a. în anii 90). Îi invit pe toþi sã munceascã, sã genereze locuri de muncã, sã genereze profit ºi sã plãteascã impozite. Nu ar face faþã nici cinci minute sistemului concurenþial! Este timpul ca – daca nu vã convine regimul – sã vã facem noi, particularii, oferte de mucã. Avem. Vreþi sã munciþi? ..... ..................................Mã gândeam eu.......... ....Aºa cã ar trebui ciocul un pic mai mic, sã nu uite cã sunt doar angajaþii celor plãtitori de impozite, sã renunþe la politica ”mai dã-mi, mai vreau ”, ºi sã înþeleagã cã reforma se va face în România, cu sau fãrã pdl, ºi în ciuda partidelor retrograde, ca cel pãstorit de micul Caþavencu ºi etern emanatului activist comunist- preºedinte de onoare. Se va face , mai devreme sau mai târziu sub presiunea crizei ºi a Uniunii Europene! Cã se va mai întârzia spre bucuria vântului nervos ºi internat la spital, spre bucuria pesedeilor ºi altor pescuitori în ape tulburi... asta e! Dar reforma va fi în cele din urmã, ºi nu are rost ca unii sau alþii sã se facã de râs în direct sau nu. (ºi aº râde ºi eu dacã nu aº vedea lipsa anilor de acasã ºi incultura!) Stimaþi corupþi (prea mulþi!!!) angajaþi la fisc, semãnaþi cu þaþa Leana care se plânge la vãzul unui microfon al unei moguliziuni : ”Sã mai termine guvernu” ÃSTA cu MARKETINGURILI astea cã nu putem sã ne vindem produsili!” Curat DIVERTIS! P.S. @gigi, sunt afacerile lor! Ce vrei, poliþia sã aresteze garda? Sau finanþele poliþia? E ca ºi cum ai cere judecãtorilor sã dea in fine o decizie. Dar nu pot. Daca o dau aºa supãrã pe unul, daca o dau invers supãrã pe altul. Nu au auzit de lege! Prea mulþi ”ºpagasini” în sistem.
Răspundegigi - 10-20-2010
@carmen spune: "...alte firme care nu au pltit de foarte mult...nici nu sunt deranjate deoarece se stie care ar fi rezultatul". Permiteti-mi sa va descriu una dintre aceste firme. Sediul ei este in fata iesirii din statia de metrou Crangasi, spre Constructorilor, intr-o masina "eternizata" in parcarea de alaturi (parca special desenata pe gustul tuturor traficantilor). In ea isi tin "marfa" intreprinzatorii de pe trotuarul alaturat. Marfa - tigari de contrabanda. Scena se deruleaza zilnic, de cca. doua luni. TOT CARTIERUL stie ca acolo se gaseste marfa cu pricina. TOT CARTIERUL, mai putin Politia, Garda Financiara, Fiscul si alte organe (altfel indispensabile). Scene identice pot fi vazute, probabil, prin toate colturile aglomerate ale Bucurestiului. Intrebarea mea este: pentru eradicarea acestor puncte de contrabanda caror bravi functionari din Ministerul Finantelor si din cel de Interne trebuie sa le "multumesc"? De premii nu mai amintesc: probabil ca au fost, deja, rasplatiti. In avans, ca de obicei.
Răspundecarmen - 10-19-2010
am o firma mica de10 ani,platesc punctual taxele,fiscul dintr-un orasel-comuna asteapta cu drag sa fie 25 a lunii sambata! imediat , luna urmatoare sunt somata ..desi plata este facuta pe 26 sau 27(luni-ziua urmatoare lui 25) ASA SE IAU STIMULENTE! alte firme care nu au pltit de foarte mult...nici nu sunt deranjate deoarece se stie care ar fi rezultatul!! felicitari neprofesionistilor bugetari!!
Răspunde