Pe aceeași temă
Scena publică s-a animat graţie unei dezbateri economico-sociale, cu parfum electoral, privitoare la eventualitatea de a „reîntregi“ salariile bugetarilor.
O parte dintre economişti privesc cu bunăvoinţă o tentativă de revenire a salariilor bugetarilor la nivelul pierdut în vara lui 2010, o alta se teme de derapaje ale bugetului dacă măsura va fi adoptată. În balanţă mai atârnă şi o altă idee, anume reducerea poverii fiscale care apasă pe forţa de muncă, adică micşorarea CAS, atent analizată în Palatul Victoria. Întrebarea cea mai apăsătoare este legată de capacitatea economiei de a suporta, simultan, ambele măsuri, atât relaxarea fiscală, cât şi cheltuiala bugetară. Potrivit calculelor estimative ale Ministerului Finanţelor, majorarea salariilor bugetarilor cu 16% din luna iunie ar presupune o cheltuială de 2 miliarde de lei în acest an, iar reducerea CAS cu 5% ar putea echivala cu o pierdere de încasări de aproximativ 2,3 miliarde de lei. Împreună ar avea un impact imediat de 0,7% dintr-un produs intern brut (PIB) pe care aşteptările oficiale îl evaluează la 609 miliarde de lei.
Cântărind socoteala privind majorarea salariilor, observăm, într-adevăr, că exista spaţiu de mişcare încă de la începutul anului. Cifrele execuţiei bugetare pentru 2012 arată că statul şi-a redus puternic factura de cheltuieli cu salariile, care a coborât, faţă de 2010, de la 8,4% din PIB până la 7% din economie. Mai mult, încasările totale ale bugetului statului au urcat cu aproape 13 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut prudent, cu vreo 4 miliarde de lei. Existau deci ceva bani pentru o readucere imediată a salariilor la nivelul pierdut, dar ceea ce a motivat ezitarea politicienilor a fost spaima că economia noastră ar putea fi lovită de o eventuală recesiune europeană creată de criza datoriilor care afectează zona euro şi moneda ei. Acum tensiunile din Europa s-au mai calmat, datorită exerciţiului reuşit al Greciei de a-şi restructura datoria. Rămâne însă spaima unei recesiuni tehnice, adică situaţia în care timp de două trimestre consecutiv economia scade. Au apărut statisticile comerţului exterior pentru luna ianuarie, iar cifrele optimiste nu confirmă temerile. Deocamdată, exporturile lunii ianuarie a acestui an sunt mai mari cu 5,8% faţă de luna decembrie din 2011, ceea ce ne poate determina să sperăm că şi producţia industrială a avut o evoluţie ascendentă. Deci pilonul exporturilor şi cel al producţiei industriale rezistă, însă este previzibil ca celălalt motor al creşterii economice de anul trecut, agricultura, să dezamăgească. Iată de ce devine esenţială refacerea capacităţii de consum a populaţiei, pentru a crea un alt pilon de susţinere a creşterii economice.
Totuşi, o privire aruncată în detaliile facturii de salarii a statului arată că, undeva, lucrurile au fost cosmetizate, ceea ce explică poziţia tranşantă şi sceptică a reprezentanţilor Consiliului Fiscal. Dacă am compara factura de salarii a celor plătiţi din bugetul statului, deci a funcţionarilor, constatăm că ea s-a mărit în 2011 cu aproape un miliard de lei, cheltuielile urcând de la 14,7 la 15,68 miliarde de lei.
Administraţia locală şi-a redus în schimb factura de salarii, iar cea mai mare economie apare la instituţiile statului care îşi pot plăti salariile din propriile încasări. Trebuie observat că, deşi inflaţia s-a calmat în ultimii doi ani, totuşi veniturile acestora au fost afectate şi de creşterea preţurilor. Într-o perspectivă mai largă, o eventuală majorare a salariilor bugetarilor ar putea susţine şi sistemul bancar românesc afectat de o rată extrem de înaltă a creditelor neperformante. Posibilitatea reducerii CAS este şi mai ispititoare, deoarece ar profita, câte puţin, toată populaţia salariată a României de un surplus de venituri. Listele bogate de datornici confirmă ipoteza că taxele prea mari sufocă afacerile şi se fâsâie în evaziune fiscală. Ambele măsuri presupun un sacrificiu bugetar imediat pe cântarul consumului. Reducerea fiscalităţii pe muncă ar înviora însă şi încasările viitoare ale bugetului şi ar putea crea noi locuri de muncă. //
