Tratament pentru o recesiune severă

Lidia Moise | 11.08.2009

Pe aceeași temă

Recesiunea a golit bugetul statului, care va primi o injecţie de 1,7 miliarde de euro de la FMI.

Căderea economiei româneşti, care a depăşit cele mai pesimiste aşteptări ale experţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), lasă un gol imens în conturile ţării.

Analiza echipei de experţi tehnici a FMI estimează o scădere undeva între 8% şi 8,5% a economiei în 2009, cădere mai mult decât dublă faţă de prognoza iniţială, de 4,1%, pe baza căreia s-a negociat acordul de împrumut cu România.

Efectul imediat al recesiunii se vede atât în încasările actuale ale bugetului, evident sub aşteptări, dar şi în deteriorarea deficitului fiscal, acea diferenţă negativă între încasările şi cheltuielile bugetare.

Deficit de 7,3% din PIB

Socoteala iniţială, pe care s-a bătut palma în acordul cu FMI, arăta un deficit fiscal de 4,6% din PIB. De regulă, o deteriorare a acestuia nu duce doar la blocarea tranşelor de bani de la FMI, ci şi la îngheţarea ajutorului negociat cu UE şi cu Banca Mondială. De data asta însă, FMI a acceptat un deficit mai amplu, cât 7,3% din PIB şi, în plus, se arată chiar dispus să-l finanţeze parţial. „Vom propune conducerii executive a FMI ca o parte din următoarele două tranşe, cea din septembrie şi cea din decembrie, să se verse la bugetul de stat.“ Recomandarea favorabilă a echipei tehnice a FMI se explică şi prin faptul că guvernul a îndeplinit, cu o singură excepţie, agenda de măsuri convenite cu FMI.

Decizia aparţine boardului de directori ai Fondului, însă ea pare să depindă aproape exclusiv de recomandarea echipei tehnice. Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI pentru România, a lăsat să se înţeleagă că gaura apărută în buget va fi acoperită în parte de suma de 1,75 miliarde de euro primită de la FMI şi de alţi bani de la „ceilalţi parteneri din cadrul acordului“, adică Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Fondul va acoperi parte a deficitului fiscal aproximativ egală cu 1,5% din PIB, potrivit calculelor estimative ale lui Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank România. Experţii Fondului avertizează că în lipsa unor restrângeri de cheltuieli deficitul riscă să urce spre 8% din PIB.

„Sigur, guvernanţii pot afişa un deficit cât 10% din PIB, însă acesta nu va mai putea fi finanţat, nu vor mai găsi bani“, comentează Dumitru. Franks a ţinut să precizeze că măsurile de stăpânire a cheltuielilor bugetare vor fi decise de guvern, doar ţintele sunt fixate de comun acord.

Căderea economiei pare însă să-şi fi atins limita de jos - idee susţinută atât de şeful echipei tehnice a FMI, cât şi de analiştii români. Franks a spus că Fondul şi-a construit prognoza pe evoluţia economiei în primele două trimestre, însă a lăsat să se înţeleagă că nu exclude o performanţă mai bună a economiei în ultima parte a anului. De altfel, pentru anul viitor FMI estimează o creştere modestă a economiei. „O creştere economică modestă în 2010 înseamnă 0,5%, poate chiar 1% din PIB“, a lămurit Franks. „Cred că guvernatorul Isărescu a avut dreptate atunci când spunea că economia a atins pragul de jos şi va urca apoi, urmărind tiparul literei V. Noi estimăm că în trimestrul al patrulea economia va intra pe teritoriul pozitiv, comparativ cu cel anterior. Rata anuală va rămâne în zona negativă“, a spus Dumitru.

Flexibilitate

Analiştii români observă cu oarecare surprindere flexibilitatea experţilor FMI, contrară obiceiurilor vechi, când fixau cu încăpăţânare ţinte imposibil de atins. „Experţii Fondului sunt peste aşteptări de flexibili. Ei înţeleg gravitatea situaţiei, faptul că suntem într o recesiune destul de profundă, pe care nu o poţi corecta cu deficite bugetare strânse, sau cu majorări de taxe, deoarece ai accentua căderea“, spune Ionuţ Dumitru. Reprezentanţii oamenilor de afaceri spun că dialogul cu echipa FMI a fost pragmatic şi constructiv. FMI a înţeles că nu poate impune în acest moment majorări de taxe, pentru a se finanţa golul din buget.

„Noi le-am spus că nu pot răspunde scăderii veniturilor statului cu majorări de taxe şi impozite, deoarece ar amplifica recesiunea. Încasările din TVA au scăzut cu 17 miliarde de lei, aşa încât nu poţi să majorezi acum cota şi nici impozitul pe profit. Au fost raţionali în evaluarea lor, dar au lansat şi un avertisment privind controlul cheltuielilor“, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Într-adevăr, se pare că, în ciuda unei uşoare înviorări a economiei în anul viitor, România va rula cu un deficit bugetar de 6% din PIB, dublu faţă de nivelul optim de 3% stabilit de Tratatul de la Maastricht. România va avea astfel nevoie în continuare de susţinerea obţinută prin acordul semnat cu FMI. „Deficitul bugetar va coborî în 2010 sub 6% din PIB, de la 7,3% din PIB, cât va fi în 2009. Ajustarea de 2–2,5% nu se va reflecta în această scădere, deoarece evoluţia economiei va rămâne slabă“, a explicat Jeffrey Franks.

Continuarea acordului depinde de modul în care autorităţile de la Bucureşti îşi bifează rezolvarea agendei de reforme, inclusiv elaborarea, aprobarea şi aplicarea legii unice de salarizare şi a celei privind pensiile. În plus, începând din 2010 statul trebuie să scadă gradual cheltuielile cu salariile din sistemul public, cu un pas anual de 0,5% din PIB, a recomandat Franks. Scopul acestei ajustări este ca, într-un interval de patru-cinci ani, cheltuielile cu salariile să scadă, de la nivelul actual de 9% din PIB, până la mai puţin de 6% din PIB, pe care Fondul îl consideră sustenabil. „În 2010, ajustarea ar trebui să fie cu jumătate de punct procentual din PIB sau uşor mai mult“, a spus Franks. Recomandarea ţine cont şi de aplicarea noii legi privind salarizarea unică, pe care Fondul o consideră esenţială pentru buget şi oportună pentru angajaţii statului, deoarece sistemul va deveni transparent şi corect faţă de toată lumea. //

Isărescu cedează tranşa a doua

Ne-am dezmeticit: recesiunea e mult mai gravă decât în cele mai pesimiste scenarii de primăvară, bugetul are o gaură pe care nu o poate acoperi cu împrumuturi costisitoare, care umflă de altfel aproape toţi banii băncilor locale, iar anul viitor se anunţă dur. Aceasta este o secvenţă din diagnosticul FMI, prezentat de o echipă tehnică după două săptămâni de evaluări.

Tratamentele indicate de FMI sunt destul de coerente şi ar putea fi eficiente, dacă vor fi respectate dozele prescrise.

Fondul a acceptat ideea finanţării directe a unei părţi din deficitul fiscal. Aproape că nu mai observăm partea tehnică a deciziei, anume aceea că FMI vede un deficit fiscal peste aşteptările sale şi nu face mofturi la eliberarea celei de-a doua tranşe de împrumut. Dacă va fi acceptată de directorii FMI, ideea finanţării directe a deficitului fiscal va fi o premieră pentru Fond şi va reprezenta o cotitură în filosofia sa de susţinere a economiilor fragile ale lumii. Dar cel mai important mesaj l-a dat guvernatorul Mugur Isărescu, atunci când a amintit că utilizarea banilor FMI pentru finanţarea deficitului bugetar ar putea ajuta la relansarea economiei. El nu a explicat pe larg cum se va întâmpla lucrul ăsta, s-a mulţumit doar să lămurească mecanismul prin care valuta de la FMI intră în rezerva BNR, care transferă apoi lei în conturile Finanţelor. La o primă privire, se pare că Isărescu îşi rotunjeşte rezerva valutară şi va avea resurse pentru a nu lăsa leul să cadă. Guvernatorul a lansat însă, discret, un mesaj mai puternic. Banii FMI vor evita o prăbuşire a economiei care ar putea fi provocată de incapacitatea statului de a-şi onora facturile, ei lasă timp statului să-şi regleze conturile şi dau un respiro economiei. Fără banii FMI, statul era obligat nu doar să dea afară sute de mii de angajaţi, ci şi să măreasă imediat birurile. O majorare de taxe şi impozite ar fi aruncat în afara pieţei multe afaceri şi ar fi anulat avantajele relative pe care le are România în competiţia europeană. Isărescu ştie că decizia sa de reducere a nivelului rezervelor obligatorii lasă bani băncilor, dar se teme că, dacă statul ar împrumuta toţi banii necesari din piaţa bancară, băncile nu ar mai fi interesate să muncească pentru creditarea afacerilor. Deci, indirect, banii FMI dau drumul la credite. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22