Pe aceeași temă
În perioada 1-14 august va avea loc cea de-a 22-a ediţie a Academiei Sighişoara, care a început ca un modest curs pentru tineri muzicieni şi s-a transformat într-un adevărat festival internaţional. Publicăm în continuare un interviu cu violonistul româno-elveţian ALEXANDRU GAVRILOVICI, iniţiatorul acestui proiect.
Cum s-a înfiinţat Academia Sighişoara în 1993?
În iarna lui 1993, fiind pentru prima oară în România după mulți ani, am trecut întâmplător prin Sighișoara. Recunosc, mânat de nostalgie și de plăcerea de a reîntâlni ceva neamuri. Revăzând acest loc deosebit, ideea de a încerca întemeierea unui curs instrumental a venit parcă de la sine. Probabil și datorită faptului că în Elveția eram activ pedagogic în diferite academii de vară. Împreuna cu minunata Heidi Indermühle, pe atunci profesor de flaut la Academia de Muzică din Berna, precum și cu familia sighișoreană Tcacenco, ne-am hotărât să riscăm începutul. Hotărâtoare a fost înțelegerea şi deschiderea arătate de Primărie, atunci reprezentată de primarul Constantin Ștefănescu. Un impuls de maximă importanță l-a constituit, de asemenea, aducerea unui pian de concert la Sighișoara, instrument finanțat de melomanii din orașul Berna, orașul meu „natal de adopție“ în Elveția.
Cum a evoluat Academia în aceste peste două decenii?
Ce plăcută coincidență: suntem la ediția 22 și stăm de vorbă cu revista 22... minunat!
Se pare că în acele timpuri, când oamenii de pretutindeni își arătau afecțiunea pentru România trimițând alimente, haine, medicamente etc., ideea de a căuta un contact personal cu tineretul studios muzical a fost una fericită. A corespuns unei nevoi legitime a studenților de a avea o deschidere spre „afară“, fără să asume mari inconveniente de ordin material. La patru profesori, am avut într-un an 97 de studenți!
În Sighișoara, infrastructura a făcut între timp progrese uriașe. Liceul Teoretic „Joseph Haltrich“, centrul logistic al Academiei, este mai presus de orice critică posibilă. De la an la an, am căutat să atragem profesori ai unor academii europene importante, mereu cu gândul de a scurta drumurile studenților și, de asemenea, de a oferi o paletă cât mai variată în planul disciplinelor oferite. Numărul profesorilor, precum și cel al studenților este maxim și anul acesta.
Cum se desfăşoară o zi la Academia Sighişoara?
În fiecare seară au loc Concertele Academiei, manifestări care sunt practic integrate în procesul instruirii într-un mod interactiv cu studenții. Aceste concerte având loc la orele 20 în săli diferite de la o zi la alta, programul este alcătuit în așa fel, încât rezervele de energie să ajungă atât la elevi, cât și la profesori. Campusul Liceului Haltrich permite o strictețe, în sensul bun al cuvântului, aproape cazonă. Mesele se iau împreună, la ore fixe, iar orarul de studiu este anunțat cu o zi înainte. Cursurile de măiestrie sunt atât individuale, cât și în grupuri camerale. Acest segment, al muzicii de cameră, al descoperirii la fața locului a unor capodopere ale muzicii culte mi se pare deosebit de important. Aceasta deoarece muzicieni care nu se cunosc neapărat se dedică unui scop comun, fără prejudecăți inutile. În plan psihologic și social, este, poate, lucrul cel mai caracteristic al Academiei Sighișoara. Programul de lucru este extrem de compact, gândindu-ne deja numai la lucrările studenților de la clasa de compoziție. Aceste lucrări sunt cântate în concertele finale ale studenților în prime audiții absolute.
Care e tipologia „elevului“ care participă la Academia Sighişoara şi care sunt principalele lecţii cu care pleacă el din această experienţă?
Ca un criteriu obiectiv, participanții trebuie să fie majori, deoarece responsabilitatea individuală contează. Fără să fi dorit o selecție prealabilă, experiența anilor precedenți ne arată că cele 60-65 de locuri sunt ocupate în principal de studenți ai academiilor de muzică din România sau alte țări. În Sighișoara sunt confruntat adesea cu întrebarea: „Câte țări aveți anul acesta?“. Ei bine, la ediția 22 participă reprezentanți din 11 țări. Ne propunem ca la cursurile de măiestrie de la Sighișoara să oferm tinerilor în primul rând o ieșire din rutină. Din experiență pot spune că întâlnirea cu maeștrii care au contat pentru mine nu a fost relaționată cu durata acestor întâlniri. Ieșirea din rutină înseamnă potenţarea capacităților proprii ale fiecărui student în parte. Nu este nimic mai stimulativ pentru maeștri decât un student care pune întrebări, pune în discuție un răspuns. În felul acesta, cu toții facem împreună un drum de cunoaștere, chiar o cunoaștere de sine. Începând cu ediția anului trecut s-a introdus ca obiect de curs celebra Alexander Technik, o metodă dezvoltată de muzicieni, de fapt. Printr-o întoarcere la calitatea originară a celor mai simple mișcări, în mod indirect apar atitudini corporale cât mai firești în cântatul la instrument sau voce.
Cine sunt profesorii Academiei? Ce figuri importante au participat până acum la acest proiect?
Dorința de a descoperi la fața locului o țară care are în continuare o faimă bine întemeiată în plan muzical joacă un rol important. De asemenea, o bună doză de idealism îi caracterizează pe profesorii veniți de departe. Vedeți, în felul inițial de a reacționa la invitația noastră s-a aflat și cheia colaborării într-o perspectivă mai lungă. Ne mândrim de a-i fi avut la Sighișoara pe Mihaela Ursuleasa, Cornel Ţăranu, Hiroko Sakagami, Henri Sigfridsson, Aurelian Octav Popa, Dan Dediu, Cvartetul Voces, Cvartetul Arcadia, Mirel Iancovici, Daniel Schnyder, Gerardo Vila, Rachel Harnisch. O listă care ar putea continua îndelung.
Pentru ediția 2015 sunt invitați 18 profesori, printre care îi salutăm din partea română pe profesorii Adrian Pop la compoziție, Arcadia Quartet pentru instrument și muzică de cameră, Viniciu Moroianu – pian.
Cine sunt partenerii care vă sprijină în acest demers?
Istoria lucrului împreună... evit intenționat cuvântul partenariat, pentru faza de început, acum 22 de ani, seamănă mult cu bulgărele de zăpadă... De la sprijinul Primăriei, precum și cel individual al familiei Tcacenco, s-a trecut treptat la colaborări instituționale, Asociația „Cultura Viva“ din Berna fiind pilonul central al proiectului. În afara sprijinului acordat de iubitorii de muzică cultă din Elveția, ne-am bucurat de atenția și sprijinul Fundației „Pro Helvetia“, al Ambasadei Elveției, precum și al Swiss Sponsors’ Fund. Putem deci spune că Academia Sighișoara a crescut datorită interesului, simpatiei și investiției elvețiene pentru un proiect educativ-cultural pentru și în România. Grupul Industrial „Azomureș“ din România este un important sprijin al Asociației „Cultura Viva“ în cadrul proiectului Academia Sighișoara.
Începând cu anul trecut, putem vorbi în fine de partenariat cu un omolog din România, acesta fiind Academia de Muzică „Gh. Dima“ din Cluj. În cadrul programului de cooperare elvețiano-român, cele două entități, „Gh. Dima“ din Cluj și Cultura Viva din Berna, conlucrează la dezvoltarea proiectului în Sighișoara, precum și reprezentativ, în timpul anului, în alte localități din țară.
Alexandru Gavrilovici în timpul unui curs din cadrul Academiei Sighişoara din 2014
Ce ne puteţi spune despre ediţia din acest an?
În ultimii ani, îmbucurător, a apărut ceva asemănător unei linii de forță care se evidențiază tot mai mult. Academia de Muzică din Basel, probabil cel mai important institut de acest gen din Elveția, este puternic reprezentată. Tradițional, la Sighișoara, odată cu deschiderea Academiei, sărbătorim și Ziua Națională a Elveției, 1 august. În consecință, alcătuirea programului de concert este încredințată unei importante personalități muzicale helvete. Este vorba de Roland Moser, adevărat patriarh al compozitorilor elvețieni. Pe 2 august avem muzicieni din România, Cvartetul Arcadia, care nicăieri în lume nu mai are nevoie de recomandare, iar, în ziua următoare, Adelina Oprean, minunat om și superbă violonistă, împreună cu colegi ai dânsei de la Academia din Basel. Pe 4 august vom asculta Ansamblul Archita, care, așa cum sugerează numele, este alcătuit din instrumente cu arcuș și corzi. Archita e și numele unei localități-giuvaer al Transilvaniei. Se vor cânta rarități și capodopere ale genului. Apoi, pe 5 august, la Sighișoara va fi cântat Mozart - în cadrul programului de cooperare elvețiano-română, Academia „Gh. Dima“ din Cluj a putut achiziționa un pian istoric, primul de acest gen din România. În ziua următoare, maestrul Benjamin Engeli, entuziasmat anul trecut de nivelul studenților, a dorit să cânte cu aceștia... Pe 7 august va avea loc excursia obligatorie, iar 8 august, Viniciu Moroianu îl va omagia pe Alexander Skriabin, marele compozitor rus jubiliar. De mulți ani s-a cimentat colaborarea cu Ambasada Spaniei. Guillermo Pastrana, violoncelist, deținător al Premiului El Ojo Crítico, va putea fi ascultat, de asemenea. Pe 10 august va avea loc un concert cu semnificație specială. Aceasta deoarece programul este centrat pe instrumentul harpă. Instrumentul a fost donat din Elveția de susținători privați ai Academiei. În ziua următoare, Botond Kostyák – contrabas și Vladimir Lakatoš – vioară prezintă repertoriu cameral al secolului XX, având contrabasul protagonist. În fine, pe 12 şi 13 august, vor avea loc concertele studenților și prime audiții ale tinerilor compozitori.
Mai multe detalii despre Academie şi despre programul de anul acesta găsiţi pe site-ul www.academia-sighisoara.com.
Interviu realizat
de RĂZVAN BRĂILEANU
