Pe aceeași temă
Este o surpriză această schimbare de strategie a președintelui – înlocuirea lui Tomac cu un om din PNL, Adrian Veștea. Ce credeți că urmărește președintele?
În mod evident, ruperea PNL-ului, într-un fel sau altul. Președintele consideră că blocajul în formarea unui nou guvern stă în echipa Bolojan – Ciucu, deci conducerea actuală a PNL, și încearcă să forțeze fie scindarea partidului, fie ralierea acestuia în jurul altor lideri, cum e domnul Veștea, baronul local de serviciu.
Este însă un război deschis pe care, de fapt, îl declanșează președintele împotriva lui Ilie Bolojan și a echipei din jurul lui.
Este evident acest lucru. Au fost neînțelegeri între președinte și echipa Bolojan pe tot parcursul guvernării, dar până acum Nicușor Dan nu a făcut o mutare atât de clară către preluarea controlului în PNL. Acum s-a declanșat o criză politică în PNL, iar forma în care va arăta guvernul Veștea, care are șanse mari să treacă, depinde de cât de tare va rezista PNL acestui asalt.
Estimați o rupere masivă a PNL-ului sau doar dezertarea câtorva parlamentari, filiale?
Nu neapărat masivă. Exclud că domnul Veștea va prelua controlul partidului, așa cum probabil că își dorește Nicușor Dan – adică, nu vor fi eliminați Bolojan, Ciucu și alți câțiva. Va reuși totuși o scindare. Fie că va fi un grup mai mic, mai ales în Parlament, de oameni care vor vota viitorul guvern și vor face parte din el ca miniștri, fie va fi o mișcare de tip ALDE din PNL. N-ar fi prima dată când PNL se scindează, dar va fi o mișcare mai consistentă. PNL nu va dispărea, adică gruparea din jurul lui Bolojan nu va dispărea și probabil că va menține controlul asupra numelui PNL. De asta spun că, într-un fel, vor exista două partide. Un ALDE și un PNL.
Din care va face parte Bolojan?
Păi, va face parte din cel care rămâne în opoziție. Că va fi unul la putere, cu domnul Veștea și ceilalți baroni locali, și unul în opoziție, cu cei care vor mai degrabă reforma, să-i spunem tabăra reformistă, facțiunea reformistă din PNL, construind pentru 2028.
Cum credeți că se va plasa USR-ul în această nouă conjunctură?
Cel mai probabil va rămâne în opoziție alături de gruparea Bolojan, cu intenția de a construi un pol de centru-dreapta. Aici trebuie făcută o paranteză, foarte multă lume spune că USR-ul este partid progresist. Dar el a încetat de mult să mai fie un partid de centru-stânga, nici măcar de centru. Este un partid de centru-dreapta care aspiră către zona liberal-conservatoare, aceeași zonă ideologică ca actualul PNL reformist. Deci mă aștept să rămână în opoziție și împreună cu gruparea Bolojan să construiască acest pol liberal-conservator pentru alegerile din 2028.
Va clama președintele că s-a refăcut vechea coaliție de guvernare? Că, iată, are o majoritate prooccidentală, așa cum și-a dorit?
Cu siguranță, da. Este ceea ce a și spus, că principalul obiectiv este să mențină țara pe linia prooccidentală. Probabil că va avea o mică problemă dacă USR nu participă. Dar cu siguranță va clama că a stabilizat țara. Un discurs asemănător cu cel al lui Iohannis, până la urmă: menținem țara pe linia de plutire.
Ce părere aveți despre alegerea lui Veștea?
Veștea este un baron local. Adică, atât de jos a ajuns Nicușor Dan. El și-a creat o carieră civică și politică pe ideea de reformă și schimbare. Și acum, în numele stabilității și drumului prooccidental, ne propune prototipul baronului local. Adică, tipul unsuros și imoral, care și-a făcut toată cariera din afaceri cu statul, privilegii, funcții și mici găinării în prezervarea puterii la nivel local. Parcă ne-am întors în urmă cu 20 de ani. Veștea e un Dragnea ceva mai educat. Ăsta mi se pare că este lucrul cel mai trist din toate opțiunile pe care le avea Nicușor Dan, că a recurs la Veștea. Poate că mai rău era doar Chirică de la Iași, care are și cinci dosare penale.
Spuneți că președintele a ajuns jos, mai sunt și alte argumente în afară de această numire a unui baron controversat?
Problema esențială pe care o avem cu președintele Nicușor Dan este că are ambiții mărunte. Săptămâna trecută a avut ieșirea aceea de trei minute în care ne-a spus că mandatul lui este să rămânem pe calea occidentală și să evite criza economică. Or, asta este extrem de puțin, înseamnă să supraviețuim.
Un lider trebuie să aibă viziune, trebuie să ne spună unde ne ducem, nu doar să supraviețuim. Ăsta este minimul posibil, mai jos decât ambițiile lui Klaus Iohannis, dacă se poate așa ceva.
Dar această falie pro- și anti-Occident este reală în societate, este reală și în Parlament, nu poate fi ignorată, totuși. Dar, desigur, pare simplificator.
Asta e problema, de fapt, a simplificat totul la o singură falie, între prooccidental și neoccidental, să-i spun așa. Dar mai sunt falii importante în societate. Una este cea între reformism și clientelism. Dacă ne uităm la partidele prooccidentale, PSD și PNL, mai mult la PSD, că acum PNL are o încercare de reformă, ele vor să-și păstreze privilegiile, accesul la funcții, adică sistemul clientelar. Și o parte din AUR dorește același lucru. În general, reformiști sunt o minoritate. Eu cred că riscul de a rămâne în acest sistem clientelar, care ne distruge nu doar politica externă, ci și societatea și economia, e mai mare decât celălalt.
Și mai este falia identitară. Războiul cultural, pe care îl împrumutăm din Occident și îl împănăm cu tendințele noastre bizantine care limitează drepturile unora, că sunt femei, că sunt minorități sexuale, că sunt alte tipuri de minorități, în numele unor valori culturale, identități tradiționale.
Or, dacă reducem politica la prima falie, cea pro- și anti-Occident, vom avea un conglomerat, așa cum am avut și până acum, care este puternic măcinat din interior de celelalte falii. Sau, mai rău, vom avea o guvernare așa-zis prooccidentală, condusă de PSD, dar profund coruptă, profund clientelară. Vrem asta? Ne ajută? Evităm un risc pe care îl presupunem foarte mare, dar continuăm să rămânem în același marasm. Cu ce rezultate? Lucrurile astea nu le discutăm deloc, pentru că suntem cantonați de președinte și de o parte a susținătorilor lui pe singura falie pe care o mai recunoaștem, prooccidental versus altceva nedefinit.
Care e explicația că președintele Nicușor Dan și-a pierdut o bună parte dintre susținători?
Cred că explicația cea mai importantă este că a tăcut. Cred că nu a înțeles că forța principală a președintelui este legitimitatea votului, pe care trebuie să o folosească prin implicare. El a tăcut când justiția a fost capturată de un grup de interese. A tăcut când Guvernul nu a mers, nu și-a respectat promisiunile pe care le făcuse. A tăcut când Parlamentul și partidele nu și-au respectat promisiunile pe care le-au făcut. A tăcut de fiecare dată când s-a întâmplat ceva. Tăcând, a ratat situațiile în care putea să-și folosească această legitimitate, să și-o întărească și să vină la negocieri cu ea. Acum nu o mai are. Nu mai are încrederea cetățenilor, nu mai are această greutate pe care să o pună pe masă. Cum avea Băsescu, chiar și când era suspendat de Parlament, el se întorcea. A fost de două ori suspendat, s-a întors de două ori, că avea în spate această legitimitate, dar pe care și-o întreținea participând la viața politică. Asta e o problemă. Iar a doua problemă este că nu a încercat în niciun fel să facă lumină în zona asta tenebroasă a structurilor de securitate națională. Pare că le-a moștenit, le-a preluat cu totul, sau poate ele l-au preluat, și este dispus să le folosească pe aceleași căi nedemocratice. Și asta iarăși îi șubrezește poziția.
Vi s-ar fi părut normal ca președintele să dea mandat PSD-ului sau nu?
Da.
Totuși, argumentul invocat chiar de președinte are sens. Adică, PSD-ul putea fi aruncat, de facto, în brațele AUR-ului. Cine putea împiedica, în condițiile astea, un guvern PSD-AUR?
Dar cine poate să împiedice după alegeri un guvern AUR, dacă AUR are 40% din voturi, ca să schimb întrebarea? Nimeni. Niciun președinte nu se poate lupta cu un partid care ar avea o astfel de susținere populară, cum ne arată sondajele în ziua de azi. Asta este marea dilemă, marea problemă pe care o avem. Partidul sau partidele în jurul cărora am vrea să se facă un fel de cordon sanitar nu mai sunt marginale, nu mai sunt minoritare. Ele sunt cele mai mari partide, au cea mai mare susținere. Și atunci trebuie găsită o formulă prin care inclusiv aceste partide să fie la guvernare, la un moment dat, ca să ieșim din această situație. Adică, trebuie să acceptăm lucrul ăsta. Și putem să avem diverse modele, este foarte adevărat.
Putem să avem modelul olandez, în care partidele populiste, extremiste, vin la guvernare, arată că sunt incapabile și pleacă după un an și jumătate. Putem să avem modelul maghiar, în care partidul extremist, autocrat venit la guvernare, stă 16 ani și este cu greu scos după ce duce țara de râpă. Și, între ele, diverse forme în care acomodăm această schimbare de opinia electoratului. Nu cred că putem, la nesfârșit, să avem un model în care facem majorități nefirești, care nu duc nicăieri în numele acestui cordon sanitar, în jurul unor partide populiste, extremiste. Nu are cum să funcționeze, nu într-o democrație.
Totuși e un risc major...
Da, este un risc major, dar nu este cu mult mai mare decât celelalte riscuri. Aici mă întorc la simplificarea pe care chiar președintele a făcut-o vieții politice.
*Ovidiu Voicu este sociolog și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică
