Pe aceeași temă
Ce a adus nou întâlnirea dintre președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski de la Casa Albă?
Noutatea ar fi faptul că Trump s-a sucit din nou, după convorbirea telefonică de două ore și jumătate cu președintele Vladimir Putin, de joi, 16 octombrie. Ceea ce, în fond, nu este o noutate. Iar a doua zi, când s-a întâlnit cu Zelenski, Trump a preluat – din nou – bună parte din argumentele Kremlinului și a reînnoit presiunea asupra Ucrainei. Este un film în reluare, pentru că Trump a mai făcut asta imediat după instalarea la Casa Albă, în primăvară, în cursul negocierilor de la Riad, apoi al celor din mai-iunie, de la Istanbul, și după summitul din Alaska, din 15 august. Spre deosebire de alte dăți, nici Ucraina și nici principalii lideri europeni nu s-au mai panicat. Semn că s-au familiarizat cu felul de a gândi și a acționa al președintelui Trump.
Insist asupra convorbirii telefonice Trump-Putin pentru că ea a resetat agenda americană. Așteptările erau cu totul altele. Analiștii din toată lumea constatau schimbarea atitudinii lui Trump față de Rusia, editorialiștii americani se întreceau în a susține transferul de rachete Tomahawk către Ucraina, ca mijloc de presiune asupra lui Putin. Liderii europeni răsuflau ușurați, unitatea lumii euroatlantice părea salvată.
Numai că, la cererea părții ruse, cu mai puțin de 24 de ore de sosirea lui Zelenski la Casa Albă, a avut loc convorbirea telefonică Putin-Trump. Și ultima discuție/convorbire telefonică, cum s-a întâmplat în toate celelalte ocazii în care Trump (sau trimisul său special, Steve Witkoff) a discutat cu Putin, rămâne învăluită în mister. Ea este comentată în funcție de rezultatul discuțiilor de a doua zi, de la Casa Albă. Dar nici cele două ore și jumătate petrecute împreună de Trump și Zelenski n-au adus prea multă lumină. Financial Times scrie că Trump i-ar fi cerut pe un ton aproape ultimativ lui Zelenski să cedeze Rusiei întregul Donbass, în caz contrar Putin „va distruge” Ucraina. Deci, Putin revine cu aceeași propunere de la Anchorage, după mai bine două luni de la summitul din Alaska, perioadă în care armata rusă, în ciuda eforturilor făcute, n-a reușit niciun câștig semnificativ pe frontul din Ucraina, ci doar a înregistrat pierderi în oameni și material de luptă. Putin încă încearcă să pună mâna, cu ajutorul lui Trump, pe zona fortificată din vestul regiunii Donețk, pe care armata rusă n-a reușit s-o cucerească în 11 ani, iar în ritmul actual i-ar mai trebui cel puțin cinci ani ca s-o facă.
Duminică seara, într-o discuție cu jurnaliștii, Trump a negat că i-ar fi cerut lui Zelenski să cedeze întreaga regiune Donețk lui Putin, afirmând că el a cerut oprirea luptelor pe actuala linie a frontului.
Da, dar informațiile din Financial Times au fost preluate de toată presa, alte publicații importante au confirmat din alte surse, întărind percepția că diplomația americană se învârte în loc amețită și că președintele Trump continuă să se afle sub influența lui Putin. Asta este problema. Și, totodată, este revoltător chiar și pentru cei mai loiali aliați ai Americii. Și întărește suspiciunile că FSB e singurul care a citit manualul de utilizare a lui Trump, manipulându-l de fiecare dată.
Că Putin ar fi cerut – din nou – întreaga regiune Donbass, ca o condiție pentru oprirea operațiunilor militare, asta confirmă mai multe publicații americane. Ceea ce o parte din comentatorii americani prezintă drept concesie din partea Kremlinului este retragerea din teritoriile ocupate de armata rusă în 2022, în regiunile Herson și Zaporojie. Dacă, la Anchorage, Putin oferea – în schimbul Donbassului – înghețarea frontului în regiunile Herson și Zaporojie, acum Putin – crede presa americană – s-ar putea retrage de acolo. Acest scenariu nu este confirmat de nicio sursă de la Moscova, dar asta nu înseamnă că n-a fost avansat de Putin, în discuțiile cu Trump. Rușii nu dezvoltă și nici nu par să planifice operațiuni importante în cele două regiuni, stau bine așezați pe teren, fluviul Nipru este o frontieră sigură, și nu văd de ce s-ar retrage. Unii analiști – printre care mă număr și eu – consideră că este puțin probabil să se întâmple o retragere benevolă, de vreme ce anexarea celor două regiuni este consemnată în Constituția Rusiei, iar Putin riscă să creeze un precedent. Peste un timp, pe acest raționament Rusia ar putea să se retragă și din Crimeea, nu doar din Donețk. Or, principalul argument al Kremlinului pentru acest efort de război, pentru mobilizarea de astăzi, este faptul că Rusia își apără teritoriul, așa cum este el trasat în legea fundamentală.
Deci, această propunere de retragere din Herson și Zaporojie, dacă se confirmă, este o concesie a lui Putin în negocierile cu Trump?
Da, categoric. În vara 2024, Putin declara la Colegiul Ministerului de Externe că Rusia nu va ceda nicio palmă de pământ din cele patru regiuni pe care le-a anexat la sfârșitul lunii septembrie 2022, Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Problema era că Rusia nu izbutise să ocupe nici măcar una dintre ele integral. Între timp, armata rusă – cu pierderi serioase în oameni și tehnică de luptă – a reușit „performanța” de a bate pasul pe loc. Astfel că teritoriul controlat era același sau chiar mai mic decât cel stăpânit în septembrie 2022 (98% din teritoriul Lugansk, 75% din Donețk, pentru Zaporojie și Herson fiind vorba de circa 70%).
Dacă rușii s-ar retrage din Herson și Zaporojie, să admitem acest scenariu puțin probabil, ucrainenii ar intra în posesia unor teritorii greu de apărat, fără granițe naturale. Pe când renunțarea la linia fortificată din Donețk ar fi o lovitură teribilă pentru Ucraina, care și-ar vedea afectată capacitatea strategică de a apăra centrul țării și capitala.
Cum vi se pare ideea unui summit Putin-Trump la Budapesta?
Dacă tehnicile diplomatice disruptive ale lui Trump vor da rezultate și se va ajunge la o soluție rezonabilă de încetare a focului, eforturile Casei Albe merită salutate. Dar cred că mai este de muncă până acolo. Peste câteva zile, pe 23 octombrie, ar putea avea loc întâlnirea dintre Lavrov și Rubio, șefii celor două diplomații, pentru a pregăti summitul de la Budapesta. A doua zi, vineri, 24 octombrie, este prevăzută la Londra întâlnirea coalition of the willing cu participarea președintelui Zelenski. Cred că Marco Rubio poate să facă față unei negocieri cu Lavrov și trebuie precizat că mizele pentru el sunt enorme, atât pozițiile în Administrația Trump, cât și viitorul politic. Totodată, cred că armata ucraineană i-a oferit lui Rubio argumente solide pentru a reteza din pretențiile lui Putin. Marile victorii pentru care Putin obținuse un răgaz de două luni de la Trump n-au venit niciodată, iar rafinăriile din Rusia ard la foc mocnit, aruncând țara în criză de combustibili. Chiar dacă nu se văd semnele unei degradări semnificative în viitorul apropiat, finanțele, economia, societatea rusească merg înspre criză profundă și haos. Deci, Putin ar trebui să fie cel puțin la fel de interesat ca Zelenski în încheierea războiului. Cât despre alegerea Budapestei drept loc pentru desfășurarea summitului, cred că este un cadou pentru prietenul comun Viktor Orban, car enu stă prea bine în sondaje și care ar putea pierde puterea după un deceniu și jumătate.
Interviu realizat de Marilena Stancu
