Pe aceeași temă
In luna septembrie, Galeria Atelier 35 din Bucuresti a gazduit expozitia Euromaniac a tanarului artist timisorean de origine maghiara Benedek Levente. Expozitia, care, conform artistului, dorea sa arate "o imagine promovata chiar de media, o diagnoza superficiala a societatii, o ironie a cliseelor identitatii romanesti", a cuprins si o lucrare in care harta Romaniei era infatisata sub forma unui organ genital feminin. Artistul a fost acuzat de batjocorirea imaginii tarii, iar geamurile galeriei au fost acoperite cu insemne ofensatoare la adresa maghiarilor din Romania. Mai mult, Victor Roncea, presedintele asociatiei Civic Media, i-a intentat lui Benedek Levente proces penal.
Care a fost mesajul pe care ati vrut sa-l transmiteti prin expozitia Euromaniac?
Cred ca mesajul a fost foarte clar. Un sir de imagini (conceput sistematic, dar lipsit de o "intelectualizare conceptualista") care reflecta prin mijloace traditionale o fata a realitatii romanesti, avand scopul de a ridica intrebari. Intrebari actuale care vizeaza confuzia majora intre imaginea tarii si valoarea ei, clisee si identitati false, prostitutia (in sensul ei cel mai larg) in mass-media si in clasa politica. Stiu foarte bine ca nu am inventat nimic nou. Originalitatea nu a fost obiectivul meu. Am incercat sa caut un fel de punct de intersectie intre o "realitate vizibila prin prisma mass-media" si un demers artistic ironic si subiectiv. Putin exagerat, as spune ca am folosit aceasta realitate neprofunda (superficiala) ca un ready made. Dupa parerea mea, obscenitatea, grotescul si mizeria zilnica la toate nivelurile vietii, transpusa intr-un spatiu cultural, revitalizeaza mereu conceptia noastra privind rolurile si raportul arta-societate. Este ironic faptul ca mesajul pe care am vrut sa-l transmit, acea oglinda care reflecta o suprafata s-a schimbat si s-a deformat intr-un "discurs" retroactiv.
Va asteptati la o asemenea reactie?
Nu m-am asteptat la o asemenea reactie agresiva, absurda si totodata comica. Neavand expozitii in Bucuresti pana acum, nu cunosteam vizibilitatea galeriilor, asteptandu-ma la o reactie relaxata a unui public relativ restrans, care are suficient simt al umorului. Se pare ca am fost naiv. N-as fi crezut ca am atins tendonul lui Ahile. Unele lucrari nu sunt "comode". Poate sunt prea explicite, dar in niciun caz ofensive. La primul raspuns "vandal", la Galeria 35, problema era pusa gresit, in sensul in care eu nu ma identific cu harta Ungariei, dar se pare ca nationalismul paranoic nu urmeaza nicio logica. Despre mesajele antisemite am doar o observatie: tocmai aceasta atitudine si unele grupari extremiste prejudiciaza imaginea Romaniei in Europa si nicidecum niste expozitii scandaloase.
Sunt sigur ca, daca publicul larg (care nu este interesat de arta contemporana) nu ar fi aflat de aceasta expozitie din presa, nu ar fi fost nicio reactie agresiva si xenofoba.
Care credeti ca au fost factorii care au determinat un asemenea scandal mediatic?
In Romania mass-media au o viziune diferita (poate realist-socialista) sau, mai bine zis, nu au nicio viziune despre arta contemporana. Vorbesc despre ideea reprezentativitatii si despre cat de romaneasca si nationala trebuie sa fie arta. Scandalul mediatic este datorat unor simple coincidente: "cruciada anti-ICR" a crezut ca expozitia mea are vreo legatura cu ICR sau ca a fost realizata pe bani publici. Majoritatea lucrarilor expuse la Bucuresti au fost realizate cu 2 ani in urma si proiectul a fost ales de organizatorii de la Atelier 35 deja in luna martie. Dupa scandalul poneiului roz, "sintestistii" si publicul lor au gasit inca un motiv, adica un pretext, de a ataca Institutul Cultural Roman, adica tinta era de ordin politic.
Cum credeti ca ar fi fost privita expozitia daca dumneavoastra nu ati fi fost de etnie maghiara?
Intrebarea este retorica. Din moment ce sunt contribuabil si cetatean al Romaniei, nu este relevanta aceasta diferentiere etnica, insa, dupa logica unor oameni, nu poti sa critici tara unde traiesti daca esti in postura de minoritar. Este o problema foarte delicata, pentru ca exista un oarecare conflict interetnic si, in acest context, expozitia mea este catalogata drept o provocare maghiara la adresa romanilor. Nu pot sa schimb indignarea unor oameni, fiecare intelege ce vrea, refuzand intentiile mele. E clar ca, daca lucrarile ar fi fost facute de un artist roman cunoscut, linsajul mediatic ar fi fost mult mai mic si scandalul nu ar fi avut si o latura xenofoba. Poate ca ar fi fost doar niste voci conservatoare care ar fi avut probleme cu folosirea simbolurilor nationale si religioase in arta.
A fost inaintata o plangere la Parchet impotriva dumneavoastra pentru "ofensa adusa unor insemne ale Romaniei" si "ultraj contra bunelor moravuri". V-ati gasit avocat, va pregatiti de proces?
Am gasit avocat, dar inca nu stiu prea multe detalii despre proces. Mi se pare o aberatie aceasta cercetare penala, poate ca vom face un curs de hermeneutica a imaginii la tribunal...
Sunteti sprijinit, in perspectiva acestui proces, de vreo organizatie artistica?
Fiind un artist care nu este membru in nicio organizatie artistica si nici nu are relatii cu anumite grupari artistice, nu sunt sprijinit in acest sens, insa sunt sprijinit de organizatorii expozitiei mele de la galeria Atelier 35 si am sustinatori individuali. Nu cred ca pot sa am pretentii in aceasta privinta. Cazul pare prea minor pentru organizatiile artistice si oricum nu vad o coeziune, un activism colectiv in lumea artistilor din Romania (asta nu inseamna ca ea nu exista).
Veti mai expune, in viitor, lucrari in genul Romania cu labii?
Dupa cum am mai spus, majoritatea lucrarilor expuse la Bucuresti au fost realizate in 2006, de atunci am avut alte cautari si preocupari estetice. Mi se pare absolut firesc sa nu mai expun lucrari in genul Romania cu labii, dar nu din cauza publicului indignat (sau pentru ca mi se pare ceva prea explicit), ci pentru ca nu este o axa viabila sa ma incadrez intr-un stil "barbar". Tot timpul voi fi interesat de o arta care ofera perspective asupra relatiilor sociale si politice si voi incerca sa fiu mai subtil, si nu ma refer aici la lucrarile mele catalogate "obscene".
Ati devenit celebru datorita acestei expozitii?
Da, am devenit celebru intr-o presa unde majoritatea cititorilor nu sunt consumatori de arta contemporana, ci sunt consumatori de imagini. Aceasta "faima" nu inseamna nimic, mai mult am devenit persona non grata. Aceasta celebritate nu este un motiv de bucurie si a fost o "inaintare" prea brusca pentru mine.
Interviu de Ana Soviany
