Septimius Pârvu: Campania electorală s-ar putea să fie haotică, amestecăm teme care nu au legătură

Andreea Pora | 16.04.2024

Interviu cu Septimius Pârvu, expert în procese electorale la Expert Forum.

Pe aceeași temă

Care sunt principalele probleme pe care le-ați detectat în precampanie până acum?

OUG 21 care a comasat alegerile nu a mers până la capăt cu clarificarea unora dintre proceduri. De exemplu, în ceea ce privește finanțarea campaniei, s-a mers pe două campanii complet diferite (locale și europarlamentare), există două ghiduri diferite, ceea ce în mod realist nu se va întâmpla. E clar că vor exista suprapuneri, e clar că vor fi cheltuiți bani dintr-o campanie pentru cealaltă. Acesta va fi unul dintre lucrurile pe care le vom observa mai cu atenție.

A doua chestiune a fost cea legată de depunerea candidaturilor. La europarlamentare – la locale lucrurile se mișcă un pic mai greu, calendarul este mai la început – a fost momentul de strângere a semnăturilor care s-a dovedit a fi dificil pentru unele partide sau candidați. România rămâne țara cu cele mai mari praguri, 200.000 de semnături pentru partide, 100.000 pentru independenți. O modificare care a fost făcută prin ordonanță este că alegătorii pot semna pentru mai multe partide sau candidați, dar ordonanța se aplică doar pentru aceste alegeri.

 

Și în alți ani au fost discuții despre listele de semnături. Cum se verifică? Aveți acces la metodologie?

Biroul Electoral Central pentru europarlamentare și birourile de circumscripție pentru locale verifică aceste formulare după formă și fond. Asta înseamnă că se uită să aibă toate elementele din template-ul pe care le-a publicat AEP, că în partea de jos există semnătura persoanei care este responsabilă pentru colectarea lor ș.a.m.d. O a două chestiune la care se uită este să nu fie trasă la xerox lista, să nu fie aceleași semnături, adică să pară că sunt autentice. Dar este o problemă. La alegerile prezidențiale din 2019 au fost invalidate semnături, decizia BEC a fost contestată în instanță, care a spus că BEC n-are capacitatea de a verifica autenticitatea unei semnături. Ceea ce îți arată că, de fapt, instrumentele de verificare sunt destul de puține. În aceste zile, BEC verifică documentele, avem deja validate listele PSD-PNL și SOS România. Sunt 15 partide sau alianțe care s-au înscris și 7 candidați independenți. Comparativ cu 2019, au fost 23 care s-au înscris și au rămas 13, până la urmă.

 

Banii pentru finanțarea campaniilor sunt tot pentru două campanii diferite? 

Noi, în comentariile pe care le-am trimis, am vrut să înțelegem dacă există în vreun fel o limitare, dacă intri în ambele curse poate există o plafonare, dar nu există. E ca și cum s-ar desfășura în zile diferite alegerile.

 

Pot folosi partidele banii din subvenții în campanie?

Subvențiile pot fi folosite în finanțarea campaniei, la europarlamentare mai mult. Desigur, dacă partidul vrea, poate să le păstreze pentru toamnă, dar în primul rând este contribuția candidatului, care poate fi din venituri proprii, donații sau împrumuturi, după care partidul completează, până în niște limite. Așadar, la locale s-ar putea să vedem mai multă finanțare privată, ceea ce are sens, dar sunt sigur că o să se cheltuiască și subvențiile. Mai ales dacă ne uităm la alegerile anterioare, am văzut la prezidențialele din 2019 că PNL, pentru finanțarea campaniei lui Klaus Iohannis, a folosit numai subvenții. Așadar, e posibil să vedem și anul acesta că se vor concentra mai degrabă aceste cheltuieli pentru toamnă. Dar, în paralel, vor rămâne probabil contractele pentru presă, pentru că nu te obligă nimeni să cheltui subvențiile în campanie.

 

Precampania a început deja, tot ce vedem acum se raportează drept cheltuieli de campanie?

Cred că o problemă mare rămâne faptul că precampania care a început deja este un fel de Vestul sălbatic. Vedem bannere, vedem afișaj luminos, mașini colantate, vedem tot felul de alte materiale care nu se raportează în rapoartele de campanie.

 

Aceasta e o problemă care s-a ridicat și în anii anteriori.

Da, anul ăsta o vom vedea la toate tipurile de alegeri. Practic, cu o lună înainte de campanie dispar toate și nu mai rămân decât afișele. Oricum, la locale nici în audiovizual nu se plătește, doar la europarlamentare poți să plătești pentru difuzarea anumitor tipuri de emisiuni. Practic, rămâne online-ul, deși sumele nu-s chiar așa de mari în online. Mai degrabă rămân cheltuielile mari pentru presă și propagandă din perioada asta.

 

Există reglementări ale CNA pentru două campanii diferite, locale și europarlamentare? Unde se trage linia?

Au fost publicate două ghiduri doar pentru perioada de campanie. Noi am și cerut dezbatere publică pe tema asta. Oricum, până să înceapă perioada de campanie nici nu ai voie să cumperi reclamă electorală sau care să promoveze partidul în emisiuni
radio-tv, dar legile sunt un pic diferite. La locale nu se poate plăti pentru difuzarea de emisiuni, pe când la europarlamentare există această posibilitate. Nu știm unde tragem linia, care e limita. E clar că se va discuta de toate în toate emisiunile.

 

Rezolvă ceva faptul că ordonanța a redus de la 6 luni la 60 de zile posibilitatea înregistrării reședinței pentru votul la locale? 

S-a modificat o reglementare care nici măcar n-a apucat să se aplice, era pentru prima dată când se aplica. S-o reduci din prima e un pic de haos. E greu de zis câți alegători va afecta. Cu siguranță va afecta votanții care ar fi făcut 18 ani până în septembrie, când erau de fapt localele, înainte să le mute cu trei luni mai devreme. O să fie niște persoane care n-o să poată vota, dar în ceea ce privește reședința în sine e greu de zis. Probabil a afectat într-o oarecare măsură posibilitatea alegătorilor de a-și face viza de reședință, pentru că te așteptai să fie în toamnă și suntem realiști că lumea rezolvă, câteodată, pe ultima sută de metri lucrurile.

Noi o să analizăm cum am făcut de fiecare dată la locale, câte reședințe s-au stabilit, unde, dacă au existat creșteri semnificative.

Care e cea mai mare temere pentru aceste alegeri?

Chestiunea care poate fi problematică este suprapunerea asta de proceduri, inclusiv unde se votează, și s-ar putea să fie alegători din străinătate care vor să voteze la locale în străinătate, ceea ce nu se poate și să nu înțeleagă de ce nu pot face chestia asta. O să fie cu siguranță o încărcare pe membrii birourilor electorale, deci s-ar putea ca procesul să nu meargă atât de ușor pe cât ar fi mers dacă alegerile erau separate, pentru că practic ai multe buletine, pentru două tipuri de alegeri. Adică sunt mult mai multe proceduri și la numărare va fi problematic, nu din perspectiva alegătorului, ci din perspectiva procedurilor în sine.

Este starea asta de haos și, cu siguranță, și la BEC vom întâlni dificultăți în a pune în acord anumite reglementări, pentru că în momentul acesta ce-i neclar revine în sarcina BEC, ceea ce n-ar trebui să se întâmple. În momentul în care a început procesul ar fi trebuit să știm de la cap la coadă foarte bine totul și să nu existe niciun fel de întrebare.

Noi oricum o să mai avem rapoarte tematice pe parcurs, sigur o să avem observatori în ziua alegerilor și o să încercăm să ne dăm seama ce a mers și ce nu a mers bine în secțiile de votare, și sigur o să avem raportul de după, care nu mai servește neapărat pentru aceste alegeri, dar măcar să știm pe viitor cum să nu mai facem. //

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22