Pe aceeași temă
Doamnă președintă, din șirul președinților Republicii Moldova sunteți cu siguranță președintele care a arătat că Declarația de Independență a Republicii Moldova nu este doar o declarație de intenție ci este cu siguranță o stare de fapt și o atitudine de independență pe care ați arătat-o în contexte internaționale, față de toate țările din jur, mai ales în acest context încordat în care trăim în ultima vreme. Ați arătat și sensul demnității de a fi cetățean al Republicii Moldova și prin acest lucru cred că ați inspirat și continuați să inspirați foarte multă încredere și curaj cetățenilor Republicii Moldova. Aș vrea să discutăm care sunt mizele acestei independențe de fapt nu numai de drept. Am observat că aveți în ultima vreme o prezență remarcabil de activă în mai multe orașe și sate de pe teritoriul Republicii Moldova promovând ideea aderării Republicii la Uniunea Europeană. Simțiți că cetățenii Republicii, inclusiv cei vorbitori de limba rusă, sunt atrași de această idee?
Integrarea europeană este proiectul de țară al generației noastre și de mai mult de 3 decenii noi facem eforturi să consolidăm democrația și independența în Republica Moldova și să rămânem parte a lumii libere. Tocmai de aceea apreciem prietenia de care ne bucurăm, în primul rând din partea Bucureștiului dar nu doar, pentru că Republica Moldova are astăzi mulți prieteni puternici, prieteni care ne ajută în această situație complicată. Ținând cont de contextul regional dificil, în special de situația de securitate care s-a creat odată cu invazia Ucrainei de către Federația Rusă, acest proiect de integrare europeană devine și mai important. Este probabil singura opțiune pentru ca Republica Moldova să poată să rămână parte a lumii libere, să poată să-și consolideze democrația, să și-o protejeze și să creeze oportunități economice, oportunități de dezvoltare pentru toți cetățenii. Am sugerat să organizăm referendumul cu privire la integrarea europeană a Republicii Moldova, pentru că e nevoie de claritate, e nevoie să avem o decizie fermă din partea cetățenilor Republicii Moldova. Noi facem pași serioși și, după cum știți, am obținut în decembrie anul trecut o decizie pozitivă a Consiliului UE cu privire la inițierea negocierilor de aderare. Avem foarte mult de muncă pe această cale, dar vrem să avem și certitudinea susținerii populare. Vrem să punem capăt discuțiilor inițiate de unii politicieni, în special politicieni plătiți de Kremlin, care spun că integrarea europeană e doar proiectul acestei guvernări, nu este proiectul cetățenilor. Noi vrem să aducem claritate. Am certitudinea că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova vor sprijini proiectul de integrare europeană a Republicii Moldova. E important ca să vedem cât mai mulți oameni participând la această decizie. Este o decizie importantă pentru prezentul, dar și pentru viitorul Republicii Moldova și de aceea și eu dar și membrii guvernului și oameni din societatea civilă – deci toți cei care înțeleg cât de important este proiectul de integrare europeană – discutăm cu cetățenii Republicii Moldova pentru a le oferi răspunsuri la întrebări: care sunt beneficiile, de ce e important să susținem acest proiect și de ce e important să mergem să luăm decizia noi, să nu-i lăsăm pe alții să decidă pentru noi viitorul Republicii Moldova.
Ați ținut nu demult un discurs la Universitatea de Stat din Comrat, cel mai important oraș al Regiunii Autonome Găgăuzia, îndemnându-i pe profesorii și pe studenții acestei universități la o conviețuire pașnică și subliniind necesitatea construirii unui viitor mai bun pentru toată Republica Moldova. Ați arătat de asemenea statutul fiscal privilegiat al acestei regiuni față de alte regiuni ale Republicii. Credeți că dorința firească de prosperitate și de dezvoltare a cetățenilor acestei regiuni va prevala asupra tentativelor de destabilizare promovate de elemente proruse din conducerea regiunii autonome?
În prima zi de mandat am făcut apel la unitate. Unitatea a devenit foarte importantă în special din momentul în care a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei și, de fiecare dată, încerc să-i conving pe oameni că putem să rezolvăm problemele noastre comune doar prin unitate. În regiunea Găgăuzia avem o situație specifică. Anumiți politicieni de acolo încearcă să folosească oamenii din autonomie pentru a crea disensiuni și un conflict politic. Situația e și mai specială, pentru că, în alegerile locale precedente, Federația Rusă a reușit prin bani, deci prin metode ilegale, să obțină controlul asupra conducerii autonomiei, iar această grupare de oameni care a folosit banii rusești pentru a cumpăra voturi și care este subordonată intereselor Kremlinului evident acum acționează pe post de unealtă a Kremlinului în procesul de destabilizare. Noi încercăm să evităm aceste situații de destabilizare, să menținem stabilitatea în continuare, dialogăm cu oamenii care țin la Republica Moldova, cu oamenii care reprezintă în mod real interesul găgăuzilor, interesul cetățenilor noștri din autonomie. De aceea am fost la Universitate, de aceea avem întâlniri cu primari, cu oameni de afaceri, cu tinerii în general. Nu este simplu să ajungem cu mesajul la ei, pentru că autonomia este supusă propagandei rusești într-o măsură mai mare decât restul țării. În primul rând pentru că puțini oameni din autonomie vorbesc limba română, singurele lor surse de informare sunt cele în limba rusă, iar cele mai multe surse de informare la care au acces sunt cele controlate de Federația Rusă. Oricum, știm sigur că sunt oameni acolo care-și doresc integrarea europeană, în special oameni de afaceri, care deja beneficiază de pe urma acordului pe care-l avem cu Uniunea Europeană pe liberul schimb și care își doresc să se aprofundeze cooperarea noastră economică. Sunt tineri care înțeleg care sunt avantajele integrării europene, sunt oameni care au început să studieze limba română, în momentul în care noi am oferit această posibilitate printr-un program de studiere a limbii române, care este gratis. Facem pași, dar este adevărat că s-au comis multe greșeli în trecut, pentru că nu s-au făcut suficiente eforturi pentru ca autonomia să fie integrată, pentru ca oamenii să vorbească limba română și limba găgăuză, pentru că, așa cum nu cunosc limba română, așa foarte mulți oameni nu cunosc limba găgăuză. E nevoie să lucrăm în continuare, dar am certitudinea că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova înțeleg totuși și vor susține acest proiect important pentru aderarea la Uniune.
Într-o intervenție foarte recentă ați afirmat că veți privilegia în perioada următoare integrarea efectivă a populației din regiunea transnistreană în funcționarea normală a statului. De zeci de ani Republica Moldova se confruntă acolo cu mari probleme. Aveți în vedere anumite mijloace specifice? Vă gândiți la anumite măsuri, inclusiv legislative? Cum gândiți viitorul acestei integrări mai puternice a regiunii transnistrene?
Vreau să spun de la bun început că lucrurile se schimbă și, dacă analizați structura exporturilor din regiunea transnistreană veți vedea că peste 70 de procente din bunurile care se exportă din regiunea transnistreană ajung pe piețele Uniunii Europene. Este o schimbare substanțială, pentru că acum 10 ani majoritatea exporturilor era către Rusia, deci astăzi integrarea economică, dacă vreți, cu piața europeană este foarte puternică. Cred că, pe malul drept, ponderea exporturilor către UE este puțin mai mică, este de peste 60 de procente. Avem mai mulți oameni care merg la muncă în țările UE. Din nou, cu 10 ani în urmă, toți oamenii din această regiune care mergeau peste hotare la muncă alegeau Rusia. Avem deci o anumită schimbare pe acest plan și mesajul nostru către cetățenii noștri de acolo este: dacă vreți să beneficiați în continuare de aceste privilegii și mai ales dacă vreți să beneficiați de privilegiile pe care le va oferi aderarea Republicii Moldova la UE trebuie să faceți pași spre reintegrarea țării și trebuie să faceți pași pentru a ajusta economia la regulile UE, așa cum s-a întâmplat acum câteva luni când s-a pus în aplicare noul Cod vamal și întreprinderile din regiunea transnistreană au început să plătească taxe vamale în bugetul de stat. Este un prim pas spre normalitate. Sigur, reintegrarea economică presupune mulți pași. Reintegrarea politică presupune în primul rând o oportunitate geopolitică care să ne permită rezolvarea conflictului, să ne permită să scăpăm de trupele ruse de pe teritoriul nostru, acesta fiind cel mai mare obstacol pentru rezolvarea politică a conflictului. Dar da, noi ne dorim ca toți cetățenii noștri să beneficieze de integrarea europeană și vom face tot ce putem. Insistăm în continuare pe soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, dar vom întreprinde toate măsurile posibile pentru a grăbi procesul de reintegrare a țării.
De când sunteți președintele Republicii Moldova ați dus o luptă acerbă împotriva corupției, în condițiile unei ,,capacități instituționale relativ reduse” – așa califică raportul CSAT-ul României capacitatea Republicii Moldova. Care credeți că sunt șansele ca acest proiect al dumneavoastră să ajungă la un bun sfârșit? Ex-premierul moldovean Vlad Filat a fost achitat acum trei zile în primă instanță, într-un dosar în care a fost învinuit de spălare de bani, urmărirea penală fiind începută încă din 2015. Credeți că sunteți pe cale să stârpiți acest flagel, corupția?
Corupția este o buruiană greu de stârpit, mai ales dacă a fost lăsată să crească nestingherit mulți ani și, din păcate, în ultimele 3 decenii în Republica Moldova nu am avut eforturi serioase pentru a construi justiție, stat de drept și mai ales pentru a combate corupția. Noi am început, am depus mai multe eforturi. Ne confruntăm cu o rezistență enormă din interiorul sistemului. Una dintre măsurile pe care le-am pornit ține de evaluarea integrității judecătorilor și procurorilor. Chiar dacă procesul se derulează, există încă foarte mulți oameni în sistem care nu au trecut, sau mai bine-zis încă nu au ajuns să treacă, testul integrității, dar care probabil au ajuns la concluzia că nu au cum să treacă acest test, pentru că nu mulți își pot justifica averea prin salarii și venituri legale. Și iată toți acești oameni încearcă din răsputeri să compromită reforma, să compromită guvernarea, în speranța că se va schimba partidul de la guvernare, va veni altcineva care îi va păstra în sistem, va opri reforma și ei vor putea, nestingheriți, să adune bani, să ia mită în continuare. Pe partea cealaltă, sunt și cei implicați în actele de corupție, care trebuie să fie sancționați și care sunt gata să plătească mită, care sunt gata să facă totul pentru a submina eforturile guvernării, să răstoarne această reformă. Este complicat, pentru că, până ajungem să finalizăm procesul de evaluare externă extraordinară a judecătorilor și procurorilor, se creează o situație de vulnerabilitate. Oamenii care sunt corupți dar sunt încă în sistem – se face pe etape această evaluare – acești oameni, iată, iau decizii care sunt ilegale, care sunt în favoarea grupărilor corupte, care, mai mult decât atât, sunt în favoarea Kremlinului, pentru că știm că astăzi cele mai mari grupări corupte din Republica Moldova sunt susținute de Kremlin. Kremlinul susține pe față oameni care se declară politicieni dar care, pe bună dreptate, sunt corupți, iar această vulnerabilitate evident ne creează probleme. Dar vom insista în continuare să curățăm sistemul, să avem un sistem în care judecătorii și procurorii sunt oameni onești. Mi-aș dori să văd mai mult curaj din partea celor care sunt onești, pentru că avem și oameni onești în sistem, dar nu prea avem oameni curajoși care să lucreze pe dosare de mare corupție, care să nu tergiverseze examinarea acestor cazuri la nesfârșit, care să dea decizii corecte, legale, pentru că doar așa justiția ar putea să transmită semnale clare de recuperare a încrederii cetățenilor și doar așa corupții ar putea fi opriți în efortul lor de destabilizare a țării și de compromitere a reformei.
Probabil că ceea ce tocmai mi-ați spus explică și de ce recuperarea „miliardului” întârzie. Întrebarea mea ar fi ce-au făcut în acest sens autoritățile, ce-ar mai putea face? Care ar fi rolul Băncii Naționale a Moldovei, al Procuraturii Anticorupție, ținând cont că și misiunea Fondului Monetar Internațional a făcut recomandări? Sechestrele puse pe activele ce ar fi aparținut lui Vladimir Plahotniuc și llan Șor, unor companii și persoane afiliate, se vor transforma sau nu în bani care să ajungă la Ministerul Finanțelor și la Banca Națională a Moldovei? Toate astea sunt desigur întrebări care s-au ivit de pe urma acestei „fraude a secolului”, despre care s-a vorbit foarte mult Republica Moldova în ultimii ani.
Recuperarea banilor furați este un aspect foarte important pentru noi și pot să vă spun că autoritățile au modificat cadrul legal pentru a face mai ușoară această misiune, pentru a ajuta instituțiile de combatere a corupției ca să recupereze aceste resurse. Am încercat să facilităm la cel mai înalt nivel dialogul dintre instituțiile noastre de combatere a corupției cu instituțiile de combatere a corupției din țările în care știm că au ajuns banii care au fost furați. Deci la nivel de autorități am făcut tot ceea ce se putea face, pentru că este foarte important pentru noi să putem recupera acești bani, pentru că ne-ar fi de mare folos să-i aducem în bugetul statului, mai ales în situația crizei economice cu care ne confruntăm. Dar lucrurile se mișcă foarte încet. În primul rând la instituțiile care trebuie să aducă probe despre faptul că banii au fost furați, dar mai ales în instanțele de judecată, deoarece chiar și pe banii identificați, sechestrați, dacă nu există o decizie finală a instanței, acești bani nu pot fi confiscați. Vedem tergiversarea proceselor, amânarea lor la nesfârșit. Judecătorii noștri se ascund după principiul independenței justiției, chiar dacă independența justiției înseamnă ca judecătorii să-și facă treaba conform legii, dar nu să amâne la nesfârșit niște procese de judecată de interes național. Desigur, toate dosarele sunt importante și toate trebuie să se întâmple la timp, dar vedem că se amână în special examinarea cazurilor de corupție mare, cazuri care au prejudiciat statul și cetățenii de sume enorme.
Pe unde mai sunt oligarhii fugari Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc? Unul dintre ei a fost condamnat în Rusia, pot fi ei aduși în Moldova? Ilan Șor este la Moscova, Rusia desigur nu-l va extrăda. Se bucură ei de impunitate în contextul în care există condamnări împotriva lor în Republica Moldova? Cum pot fi normalizate aceste lucruri?
Am să iau fiecare caz în parte. În cazul unuia dintre cei pe care i-ați numit, acesta se găsește în Marea Britanie, dar a depus actele pentru obținerea de azil politic și, de aceea, până se dă o decizie în instanțele din Marea Britanie nu putem obține extrădarea. Altul este în Israel și, mai recent, în Rusia. Au fost făcute nenumărate solicitări către Israel pentru extrădare. Aceste solicitări ale guvernului Republicii Moldova sunt în continuare examinate de către autoritățile din Israel și nu știm când vom avea o decizie. Al treilea se ascunde, din ce spun instituțiile noastre, în Ciprul de Nord, chiar dacă autoritățile de acolo nu recunosc acest lucru. Evident că sunt procese complicate și uneori avem o colaborare mai bună de partea cealaltă, unde se ascund marii corupți, altă dată nu avem o colaborare bună. Dar, oricum, cel mai important lucru este să vedem justiția noastră funcțională, să vedem dosare care sunt construite pe probe serioase și respectiv pe care judecătorii să dea decizii legale, corecte, să nu încerce să le amâne sau să dea decizii ilegale, cum am văzut de curând.
Un cuvânt și în ceea ce privește cultura. Am fost ministru al Culturii și în timpul mandatului m-am ocupat în mod special de artiștii independenți, de creatori, vectori de imagine și de notorietate. Ei sunt uneori chiar mai eficace în cunoașterea unei țări decât ambasadorii sau diplomații, pentru că așa este cultura, ea transportă valoare și face cunoscută civilizația, preocupările, identitatea unor comunități. În Republica Moldova este vorba de oameni care au devenit de notorietate nu numai în România dar și în toată lumea: muzicieni, cântăreți, poeți, oameni de teatru, de film – majoritatea sunt artiști independenți, mă gândesc de pildă doar la muzică acum: cu titlu de exemplu Carla’s Dreams, Dan Bălan, Vanotek, SunStroke Project, mai nou acum Satoshi, un artist mai tânăr, apărut mai de curând și foarte articulat chiar în discurs. Cum vedeți contribuția lor în parcursul european al Republicii Moldova și ce faceți pentru a-i ajuta?
Avem mulți oameni talentați și suntem mândri de ei. Este adevărat că statul nu a reușit întotdeauna să țină pasul cu ei și mulți dintre ei au răzbit fără sprijin din partea statului. Încercăm acum să îmbunătățim lucrurile, în măsura în care putem, pentru că vă amintesc că în ultimii câțiva ani am trecut prin crize majore, începând cu criza energetică, criza refugiaților, criza economică care continuă pentru că efectele războiului din Ucraina asupra economiei noastre sunt foarte mari, în special din cauza incertitudinii pe care acest război îl creează și pentru spațiul nostru. Am încercat să îmbunătățim eficiența cheltuielilor publice și să alocăm resursele mai corect. Am început prin programe de susținere a tinerilor artiști, muzeografi, bibliotecari care aleg să meargă să lucreze în sate, și le oferim o indemnizație unică ca să-i motivăm. Am reușit până acum să reparăm, să renovăm în jur de 30 de case de cultură, centre culturale în toată țara și avem încă multe alte proiecte în cadrul programului „Satul European”, multe alte proiecte de acest fel prin care încercăm să îmbunătățim infrastructura, am venit și cu niște majorări de salarii, sigur că nu este suficient. Avem acum un singur program național cultural în care încercăm să concentrăm toate inițiativele Ministerului Culturii de susținere a artiștilor, și prin acest programe încercăm să venim cu mai mult sprijin. Am discutat cu oamenii de cultură, ei sunt deja integrați în UE, ei sunt deja invitați în țările UE, și sunt cunoscuți acolo. Acest element al politicii externe, dacă vreți, este foarte important și de fiecare dată când merg într-o vizită externă – inclusiv în ultima vizită în Norvegia – folosesc ocazia ca să-i prezint conducătorilor țărilor pe care le vizitez și pe artiștii moldoveni. De exemplu, în ultima vizită a fost acordeonistul Radu Rățoi și l-a cunoscut familia regală și oamenii prezenți la evenimentele dedicate relației Republicii Moldova cu Norvegia. Acești oameni deja fac foarte mult pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar am discutat cu ei de curând ca să se implice și să ne ajute să promovăm mesajele de integrare europeană și aici acasă. Noi, la rândul nostru, încercăm să ajutăm financiar, pe cât putem, fiecare artist și fiecare inițiativă care este competitivă și care poate fi susținută de bugetul de stat.
În încheiere, o întrebare mai generală. Cum apreciați relația Republicii Moldova cu România? V-a ajutat România? Și ce ar mai putea face România pentru Republica Moldova?
Avem o relație excelentă, nu exagerez aici, o relație excelentă pe toate dimensiunile și, din prima zi de mandat, am simțit sprijinul României, pornind de la situația din pandemie când aveam mare nevoie de vaccin și primul vaccin a venit din România, și continuând cu celelalte etape dificile prin care am trecut în ultimii patru ani, de fiecare dată România ne-a ajutat. Cred că realizăm acum proiecte importante, pentru o integrare economică mai strânsă, proiecte importante de infrastructură, în sectorul energetic, în infrastructura transportului, proiecte culturale foarte importante. Cred că putem să cooperăm mai mult în domeniul educației. Se întâmplă foarte multe lucruri, inclusiv România contribuie cu finanțare la proiectul „Satul European”, care este un program de îmbunătățire a condițiilor de viață în comunitățile noastre. Bineînțeles, România este cel mai puternic avocat în procesul de integrare europeană. Îmi doresc ca proiectele pe care le-am început să putem să le implementăm mai repede, îmi doresc să avem mai repede mai multe poduri, ca să ne conectăm și să facem această integrare economică acum în această perioadă, când avem o oportunitate politică extraordinară.
