Pe aceeași temă
15 lideri de sindicat sunt anchetaţi de Agenţia pe care o conduceţi. Pe baza căror date şi informaţii aţi declanşat această anchetă?
În majoritatea cazurilor cu vizibilitate media foarte mare, modalitatea de sesizare a fost mixtă, şi de către unele persoane fizice sau juridice, şi din sesizare de presă. Pentru că au fost, trebuie să recunoaştem, foarte multe date care au arătat în mass-media bogăţia unor lideri sindicali. Noi verificam când o persoană, din venitul pe care îl are, nu poate să dovedească de ce suma bunurilor cumpărate este mai mare decât ceea ce a avut ca venituri. Sau un alt palier este cel al conflictelor de interese, unde o companie sau o firmă, sau soţul sau soţia unei persoane care are obligaţia declarării averii şi intereselor încheie contractul acolo unde ruda are o posibilitate de a decide printr-un act administrativ şi să avantajeze într-un fel sau altul firma respectivă.
Mai toţi liderii de sindicat au acuzat comanda politică şi faptul că ANI îi hărţuieşte.
Nu este vorba de o hărţuire. Mi se pare o ipocrizie maximă din partea liderilor de sindicat, care spuneau că ei activează în domeniul privat. Nimic mai neadevărat. Sindicatele sunt organizaţii neguvernamentale care, uneori, sunt subvenţionate de către statul român. Mai mult decât atât, fac parte din procesul de decizie publică şi au instrumentele necesare pentru a influenţa procesul de decizie politică. Dacă ne uităm în câteva situaţii, mulţi dintre aceşti membri de sindicat fac parte din consilii de administraţie la instituţii de stat. Am observat într-un articol de presă o sumă foarte mare care rezultă din cotizaţiile salariaţilor plătite în calitate de membri de sindicat, respectiv 150 milioane de euro anual. Salariile sunt plătite de la bugetul de stat, deci din bani publici, aşa că este absolut necesară transparenţa deplină.
Să înţeleg că la toţi liderii pe care îi verificaţi există cu certitudine astfel de probleme?
Pot să vă spun că verificările ANI în toate cazurile pornesc de la suspiciuni şi indicii concrete. Acestea trebuie verificate într-un fel sau altul. La sfârşitul investigaţiei, ANI trage o concluzie, în care un dosar se clasează sau se trimite mai departe instituţiilor competente.
Câte dosare aveţi în lucru în momentul de faţă?
În momentul de faţă avem peste 4.000 de dosare în curs de verificare. În fiecare zi, ANI primeşte sesizări sau demarează investigaţii din oficiu pe baza informaţiilor pe care le primeşte.
În privinţa vameşilor, presa a scris de ani buni despre aceste averi bătătoare la ochi ale unor vameşi. V-aţi sesizat şi în cazul lor sau nu?
Pot să vă spun cu certitudine că ANI, ulterior înfiinţării ei, a aplicat un număr de amenzi în cazul a 276 de vameşi pentru nedepunerea declaraţiei de avere, o obligaţie simplă pentru orice funcţionar, care nu a fost respectată. Iar sancţiunea nu este semnificativă, ci instrumentul complementar, adică demararea verificării din oficiu a persoanei respective. În acest moment, pe rolul ANI sunt peste 400 de dosare în lucru care au în vedere vameşi sau funcţionari care au legătură cu domeniul respectiv.
Printre vameşii arestaţi zilele acestea, a fost vreunul verificat de ANI, se află în cercetările dvs.?
ANI a demarat în paralel o investigaţie în strânsă colaborare cu celelalte instituţii care au gestionat acest caz, pentru a descoperi averile nejustificate ale acestora. Şi aici aş vrea să vă mai dau un exemplu de succes care a rezultat din această colaborare dintre DNA şi ANI pe cazul poliţiştilor de la Argeş, în care Agenţia, în primă instanţă, reuşise să confişte peste 1 milion şi jumătate de euro, dar a venit decizia Curţii Constituţionale care a aruncat jurisprudenţa în această materie într-o zonă necunoscută. Judecarea acestor cazuri a fost reluată după invocarea unor excepţii de procedură. De curând, în cazul Dabela, instrumentat de DNA care a sesizat comisia formată din judecători şi procurori, Curtea de Apel Bucureşti a decis confiscarea unei părţi nejustificate de avere cuantificată în sume relevante de bani.
Cazul Brădişteanu în ce fază se află?
În cazul Brădişteanu dosarul a fost trimis înapoi la comisiile de pe lânga Curţile de Apel, deci practic ne întoarcem de unde am plecat acum 3 ani, când Agenţia a cerut confiscarea. Deşi a fost ridicată o excepţie privind nelegalitatea sesizării a acestei comisii, comisia a decis alaltăieri, în data de 16 februarie, să ducă mai departe acest caz şi să administreze probatoriul. Ceea ce pe noi ne conduce să credem că va urma o sesizare a Curţii de Apel. Dar, din păcate, acest proces iată că este foarte îndelungat. Vorbim deja de trei ani, probabil va mai dura un an, doi, trei până se va ajunge la o decizie definitivă şi irevocabilă. Acelaşi lucru se întâmplă şi în dosarul de corupţie în care a fost inculpat fostul senator Brădişteanu, dosar care se află acum pe rolul tribunalului, după ce Curtea de Apel a casat sentinţa de achitare. Pentru că acolo lucrurile sunt foarte clare, există 4 milioane de euro care au intrat într-un mod ilegal, printr-o practică coruptă, într-un cont şi au fost cheltuiţi. Nu trebuie să complicăm lucrurile foarte mult. De aceea investigaţiile ANI sunt foarte simple. Când ai o casă de 5 lei şi tu câştigi 2 lei, atunci apare o problemă. Iar investigaţiile noastre se bazează strict pe documente primite de la celelalte instituţii.
* * *
De la zero
Prima lege a Agenţiei Naţionale de Integritate a trecut în anul 2007, a devenit operaţională la jumătatea anului 2008, iar în 2010 am avut o sincopă de mai mult de şase luni, ocazionată cu decizia Curţii Constituţionale. Agenţia a elaborat procedurile de lucru pe noua lege şi a procedat la închiderea şi redeschiderea tuturor dosarelor care se aflau la acel moment, plus sesizările şi autosesizările noi de atunci încolo.
Sindicalişti
Legea nouă a ANI include obligativitatea membrilor de sindicat de a-şi declara averile şi interesele. Ceea ce în trecut nu era corect reglementat prin lege, pentru că a intervenit întotdeauna scuza din partea membrilor de sindicat că nu era specificată modalitatea de transmitere a declaraţiilor de avere, acum s-a reglementat. Prin noua lege lucrurile au devenit clare în ce-i priveşte pe liderii de sindicat.
* * *
Vorbeaţi de vameşi, că aveţi 400 de dosare. Este vreunul dintre aceste dosare în care s-a mers mai departe, au fost sesizate comisiile de pe lângă Curţile de Apel?
Am avut situaţii unde nu am reuşit să dovedim o avere nejustificată, au rezultat însă indicii privind o incompatibilitate. Din păcate, comisiile de disciplină sesizate au dispus sancţiuni foarte blânde, sancţiune verbală sau sancţiune scrisă – avertisment verbal sau avertisment scris -, ceea ce arată că nu există o voinţă pentru aplicarea unor sancţiuni descurajatoare serioase în materia incompatibilităţilor. Contează ceea ce poţi să dovedeşti, nu contează ceea ce poţi să ştii. O casă, de exemplu, poate avea o valoare declarată la fisc de 50.000 de lei, dar în realitate ea să coste câteva sute de mii de euro. În vechea lege, noi puteam dispune expertiză numai cu acordul persoanei verificate, ceea ce restrângea drastic atribuţiile Agenţiei de a putea verifica eficient averea cuiva. Acum, acest nou instrument dat de lege ne permite să facem o verificare, dar uneori lucrul acesta cere timp.
Pe Radu Mărgineanu, şeful vămilor, l-aţi verificat până acum?
Fără a discuta speţa concretă, este una dintre persoanele sancţionate de ANI în 2008 pentru nedepunerea declaraţiei de avere şi interese. Mai departe nu pot face precizări cu referire concretă la dosar.
Câte dosare de parlamentari aveţi în lucru?
Sunt mulţi membri ai parlamentului în cazul cărora verificările sunt în desfăşurare. Aici nu aş vrea să se înţeleagă că arunc o acuză. Sunt cazuri unde lucrurile se confirmă şi cazuri unde nu se confirmă. Aş putea să dau exemplul ultimelor trei cazuri pe care ANI le-a finalizat, d-nii senatori Mircea Diaconu, Mircea Cinteză şi Ichim, care ocupă ilegal două funcţii în acelaşi timp, care generează incompatibilitate cu funcţii de conducere, respectiv manager de teatru sau şef secţie de spital, cu cea de senator al României în funcţie.
Aţi extins verificările în cazul vreunuia dintre aceşti trei parlamentari?
Este o situaţie în care Agenţia a extins verificările şi în ce priveşte un potenţial conflict de interese.
În cazurile parlamentarilor, senzaţia este că ANI verifică, iese scandal, apoi nu se finalizează în niciun fel.
Aici aş putea să vă contrazic. Sunt foarte multe cazuri în care au apărut informaţii de presă că anumite persoane sunt verificate şi la un moment dat ANI a sesizat instituţiile competente, care, în mod normal, trebuie să ducă mai departe cercetările ANI. Aş putea să dau exemple, sunt publice. Cazul Negoiţă, unde domnul respectiv nu şi-a declarat câteva zeci de milioane de euro ca venituri. În acest caz există şi un dosar de evaziune fiscală la Parchet cu acelaşi subiect. Cazul d-lui Nicolaescu, al d-lui Calimente, al d-nei Plăcintă, în care am sesizat diverse neconcordanţe. Din păcate, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru lipsa intenţiei comiterii infracţiunii, nu pentru faptul că ce a sesizat ANI nu este adevărat sau că omisiunile semnalate nu există.
Sunteţi sau nu mulţumit de colaborarea cu Parchetul?
Pot să spun că există o colaborare excelentă cu Direcţia Naţională Anticorupţie. Şi cu alte instituţii cu care ANI are protocoale încheiate. Nu sunt mulţumit de colaborarea cu Parchetul, dar, repet, procurorii sunt independenţi şi pot dispune soluţiile pe care le cred de cuviinţă. Noi am contestat toate aceste soluţii la procurorii ierarhici superiori sau la instanţele de judecată, iar unele dintre aceste soluţii au rămas definitive, altele sunt în curs de soluţionare.
Daţi-mi măcar un exemplu de ce vreţi dvs., parlamentar, vameş, vreo demnitate înaltă în stat, care s-a finalizat în vreun fel în instanţă. Un singur exemplu.
Din păcate, nu pot să vă exemplific nicio hotărâre definitivă şi irevocabilă în materia confiscării averii nejustificate, încă. În materia incompatibilităţilor avem peste 55 de cazuri rămase definitive. Am văzut de ce nu se ajunge să se finalizeze niciodată, pentru că există riscul ca o instituţie anticorupţie să fie declarată neconstituţională. Mai sunt şi alte vulnerabilităţi, precum jurisprudenţa inconsistentă şi cadrul legislativ ambiguu şi interpretabil. A trecut şi DNA prin asta, am trecut şi noi. Vă dau un exemplu de ce nu se finalizează. Sergiu Andon, avocat parlamentar care a apărat o persoană învinuită pentru fapte de corupţie, lucru interzis de lege. Am fost sesizaţi în acel moment de DNA şi am constatat incompatibilitatea acestuia. Cazul se judecă de câţiva ani. S-a introdus din partea d-lui Andon o sesizare de neconstituţionalitate, nu a fost pusă pe rolul Curţii Constituţionale timp de un an jumătate. Acum a intrat Legea mici reforme în vigoare, prin care am cerut repunerea pe rol a cazului, ceea ce s-a şi întâmplat, dar la ultimul termen d-l senator Andon a spus că nu se poate prezenta din cauză că este bolnav, deşi cu o seară înainte şi în acea dimineaţă era prezent pe televiziunile de ştiri. Avem cazuri trimise către instanţe, către comisii de disciplină, cereri de confiscare a unei părţi nejustificate a averii care durează de ani. Uitaţi cazul senatorului Oprea de la PDL, în care am solicitat confiscarea unei sume importante de bani. Nu s-a întâmplat nimic concret cu aceste cazuri, se zbat între proceduri. Nu e vina ANI că acestea nu se judecă. Pentru că ştiţi care e problema? Avem un caz de incompatibilitate pe care îl constatăm şi ne judecăm câţiva ani, până se termină mandatul parlamentarului respectiv. N-am făcut nimic. Iar sancţiunea este că nu mai poate fi numit într-o funcţie publică, cu excepţia celei elective, adică el poate să candideze în continuare. Deci este departe de a fi un instrument descurajant pentru cineva care ocupă o funcţie în incompatibilitate. ANI este doar un angrenaj în acest mecanism. Fiecare instituţie trebuie să continue demersul nostru pentru a putea arăta eficienţă.
A existat, la un moment dat, scandalul legat de şeful ANI şi de şantajul practicat de Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac. Acel caz pare îngropat. Cum stă treaba?
Nu aş vrea să comentez acţiunile individuale ale preşedintelui ANI, dar, din câte cunosc, există o plângere penală la Parchetul General şi aceasta are legătură nu numai cu cele două persoane, ci şi cu foşti angajaţi ai ANI, care au sustras documente din cadrul instituţiei şi au fost folosite pentru a ataca ANI şi conducerea ei. Persoanele respective care au sustras acele documente şi le-au transmis d-lui Roşca Stănescu erau în legătură cu Victor Alistar, implicat în „lupta anticorupţie“, cel care a condus cruciada împotriva ANI şi care este incompatibil definitiv, fapt constatat de inspectorii de integritate în 2009. Cred că ar trebui să ne aducem aminte cum domnul avocat Alistar, în urmă cu câţiva ani, făcea plângeri adresate CSM împotriva judecătorilor care verificau averea lui Dan Ioan Popescu.
În contextul acelui scandal, din anumite stenograme reieşea că ANI, sau cel puţin aşa susţinea Macovei, verifica conturile din străinătate ale unor politicieni. Ale d-lui Blaga, de exemplu. Ce s-a mai ales de acele verificări?
D-l Roşca spunea de conturile din străinătate ale unor politicieni. Din punct de vedere instituţional, ANI poate să solicite orice fel de documente, de oriunde, pentru a elucida o investigaţie sau un anumit aspect. Cazul d-lui Blaga a fost pe rolul ANI, ca investigaţie, şi dosarul a fost clasat, pentru că nu au fost identificate elemente de avere nejustificată.
Deci, în momentul acesta, ANI are în verificare conturi din străinătate ale politicienilor?
ANI verifică şi în acest moment solicită informaţii referitoare la sume de bani sau alte bunuri imobile care s-ar putea afla în afara ţării. Din păcate, uneori, aceste lucruri ar trebui continuate şi în palierul judiciar. Noi sesizăm anumite aspecte privitoare la situaţii în care un teren în România este deţinut de un off-shore, care prin instrumentele ANI nu poate fi verificat. Şi în cazul familiei Geoană, pentru că la el mă refer, a fost dispusă neînceperea urmăririi penale. Ce pot să vă spun este că întotdeauna într-o afacere de genul acesta, unde un proprietar plăteşte un avans de 2.000 de euro la un teren care valorează câteva sute de mii, întotdeauna pot ieşi la iveală elemente foarte interesante: cine este proprietarul off-shore-ului. Poate era o persoană publică din România, poate era o persoană care ocupa o funcţie publică în momentul acela, dar, repet, instrumentele ANI au fost epuizate la maximum.
Toată această verificare, totuşi, pare că este un proces greoi. Spuneţi că lucraţi practic cu 35 de investigatori. Deci, aşa, cam în câţi ani sau zeci de ani credeţi că puteţi termina cele 4.000 de dosare de care îmi vorbeaţi şi la care se tot alătură altele?
Agenţia a clasat 1.000 de dosare. Am profitat de perioada în care nu am avut legea şi am reuşit implementarea mai multor module din sistemul informatic integrat al ANI pentru managementul declaraţiilor de avere şi de interese. Prima componentă este cea vizibilă pentru toate persoanele care intră pe portalul ANI şi găsesc acolo peste două milioane de declaraţii de avere şi de interese, această pagină fiind accesată de foarte mulţi jurnalişti de investigaţie. Un alt palier este componenta privată a sistemului integrat, care duce la analiza şi procesarea inteligentă de datelor, precum şi a investigaţiilor în lucru.
Ce înseamnă asta?
Este instrumentul prin care inspectorii de integritate vor putea să fie avertizaţi de către sistem, care va genera un steguleţ roşu, atunci când apar inadvertenţe în declaraţiile de avere şi de interese şi alte baze de date relevante cu care ANI operează. De exemplu, Registrul Comerţului sau ANAF. Fără ca inspectorul să caute, fără ca să apară neapărat un articol de ziar, acest sistem, când va atinge capabilitatea maximă, va putea să dea acele avertizări prin care inadvertenţele din analiza unei declaraţii de avere să se facă în mod automat. Sperăm ca primele module să fie gata anul acesta.
ANI întotdeauna a stat ca o bârnă în ochiul politicienilor. Credeţi că mai există pericolul desfiinţării ANI?
Din declaraţiile politicienilor există cu siguranţă un risc major ca existenţa ANI să fie ameninţată în viitor. Pentru că am văzut nu o dată declaraţii de presă ale politicienilor, care au spus foarte clar că această instituţie este inutilă şi că nu trebuie să existe, pentru că nicăieri în lume nu mai este o astfel de instituţie. Vreau să-i contazic pe domnii politicieni şi vreau să le spun că dintr-un studiu făcut la nivel global rezultă că există 119 ţări care au sisteme de declarare a averii şi a intereselor. Că ele grupează activitatea investigativă cu activitatea de publicare a declaraţiilor de avere sau că sunt separate, acestea există în 119 ţări. Dar cu siguranţă riscul pentru ANI pe termen lung există şi vedem că trendul se accentuează pe zi ce trece. Am văzut şi alte acţiuni ale unor politicieni care demonstrează în momentul în care oameni sunt aduşi în faţa justiţiei sau care aruncă în derizoriu instituţiile implicate în lupta împotriva corupţiei. Şi acest lucru, din punctul meu de vedere, în anul 2011, ca ţară membră a UE, este foarte grav.
* * *
Vameşi
ANI a aplicat un număr de amenzi în cazul a 276 de vameşi pentru nedepunerea declaraţiei de avere, obligatorie pentru orice funcţionar, care nu a fost respectată. Sancţiunea nu este semnificativă, ci instrumentul complementar, adică demararea verificării din oficiu a persoanei respective. În acest moment, pe rol sunt peste 400 de dosare care au în vedere vameşi sau funcţionari care au legătură cu domeniul respectiv.
Dinţii ANI
ANI are dinţi, dar aceşti dinţi trebuie să fie prelucraţi în continuare şi de o periuţă de dinţi foarte bună şi de pastă de dinţi. Nu suntem singuri în acest mecanism, există un complex de mecanisme şi instituţii care trebuie să-şi facă fiecare treaba. Avem cazuri trimise către instanţe, către comisii de disciplină, cereri de confiscare a unei părţi nejustificate de avere care durează de ani. Nu e vina ANI că se judecă cu întârziere.
* * *
Interviu realizat de ANDREEA PORA cu HORIA GEORGESCU, secretar generalal Agenţiei Naţionale de Integritate
Citeste si despre: ANI, dosare, politicieni, DNA, Curtea de Apel.
