MARTIN HARRIS: Numirea unor oameni independenți și curajoși la Parchetul General și DNA este o urgență

Am fost martori la încă o respingere a aderării României la spațiul Schengen, la Consiliul JAI din 7-8 martie. Care ar fi principalul motiv, în opinia dvs.? Ce loc ocupă problemele interne privind justiția și corupția printre aceste motive?

Deși Marea Britanie nu este parte în zona Schengen, avem o poziție în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei. Noi susținem aderarea lor și, de fapt, am adoptat această poziție încă din 2011, când România a îndeplinit toate aspectele tehnice pentru a se alătura spațiului Schengen. Pentru noi, este în beneficiul și în interesul Regatului Unit ca România să aibă un sistem de control bun la frontiere. Eu, personal, am fost impresionat de sistemul de control la frontieră din România. Noi nu suntem printre cei care au făcut o legătură între Schengen și raportul MCV. Marea Britanie ține cont și de MCV, dar considerăm că sunt procese diferite. Dar, evident, există parteneri ai noștri în UE care au făcut această legătură și care au spus clar că e nevoie de mai multe progrese în ceea ce privește MCV, pentru
a fi de acord cu aderarea la Schengen. Eu înțeleg dezamăgirea multor oameni din România în ceea ce privește decizia din Consiliu, dar cred că trebuie să mergem mai departe, spre o hotărâre, mai târziu, în acest an, și, în același timp, trebuie să mergem mai departe cu Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Cu alte cuvinte, deși nu legați aderarea la Schengen de MCV, susțineți părerea partenerilor europeni care îl consideră important pentru poziția României în UE.

Din multe puncte de vedere, un parteneriat strâns în cadrul UE, cum este parteneriatul dintre Marea Britanie și România, depinde mult de progresele în reforma justiției și în privința aspectelor din MCV. Pentru noi e foarte important ca România să continue reformele în această direcție și să dea dovezi în acest sens, cum a făcut deja în anii recenți.

De bună seamă, cunoașteți conflictul mocnit dintre premier și președinte. Din zona guvernului a venit propunerea să se supună la vot aderarea în Consiliul JAI, președintele a spus că în acest caz nu doar 2, ci 7 state UE ar fi votat împotrivă. Dacă e adevărat ce a spus, Marea Britanie nu s-ar fi aflat printre ele?

Nu. Repet, Marea Britanie are o poziție pozitivă în ceea ce privește aderarea României la Schengen. Nu sunt de acord cu dvs. că există un conflict mare între premier și președinte...

Poate nu mare, dar destul de vizibil.

Eu cred că a fost un lucru foarte bun faptul că premierul și președintele au semnat un acord de coabitare la sfârșitul anului trecut. E foarte important și ca semn de stabilitate politică pentru partenerii externi. Cred că e important să-l respecte și să-l folosească pentru ca țara să poată merge mai departe. Știu că există puncte în Constituție unde președintele are anumite atribuții și premierul are responsabilități în mod separat, după cum există puncte în Constituție unde e nevoie de o colaborare constructivă și strânsă între președinte și premier, de exemplu securitatea, unde sunt responsabilități și pentru șeful statului, și pentru miniștri. Un altul este justiția, avem o situație în care și ministrul Justiției, și CSM, și președintele sunt implicați în numirea procurorilor. Consiliul European a spus acum un an, în răspuns la raportul MCV de atunci, că o reformă de succes are nevoie de o colaborare largă între toți actorii implicați – parlament, justiție, executiv / premier, președinte. Eu cred că toți acești actori trebuie să meargă mai departe pe un singur drum pentru a face progrese în raport cu MCV.

Ați observat ceea ce s-a întâmplat în CSM, unde unii membri sunt revocați fără un motiv plauzibil. Cum comentați această situație, mai ales în perspectiva raportului MCV pentru România de la sfârșitul anului?

Consider că CSM are un rol foarte important în independența justiției și în procesul de reformă și transformare a sistemului de justiție. Cred că în momente importante CSM a reacționat în mod clar și constant și sper că aceste probleme legate de compoziția CSM vor fi rezolvate în curând, fiindcă CSM are multe treburi importante de rezolvat în acest an.

Nu vi se pare că este o continuare a situației de astă-vară? Situație față de care și Marea Britanie a avut o reacție.

Am avut o reacție clară în vară, că e necesar ca lucrurile să se desfășoare în cadrul Constituției și să fie puse în aplicare deciziile Curții Constituționale pentru a limita criza, care a fost una politică, dar a existat o posibilitate de a deveni una constituțională. Din fericire, nu a devenit una constituțională și deciziile CCR au intrat în vigoare. Cred că România a trecut de acest punct și acum e important să continue cu procesul de reformă și de consolidare a reformei din justiție. Nu pot să comentez procesul din CSM, care este în desfășurare, dar, repet, eu văd o nevoie clară a unui CSM consolidat, capabil să facă față următorilor pași ai reformei justiției în România.

Cum comentați haosul pe marginea numirii unui procuror general al României și a unui procuror-șef al DNA?

Cred că este unul dintre cele mai importante obiective ale reformei în justiție în viitorul apropiat. Vorbeam de următorii pași: ei depind de numirea oamenilor capabili, experimentați, independenți și curajoși la vârful Parchetului General și DNA. Eu sper că astfel de oameni vor candida pentru aceste funcții și printr-un proces clar și transparent vor fi numiți în aceste poziții. Cred că acesta e un aspect foarte important pentru a asigura drumul spre reformă.

Mai avem timp, până la următorul raport MCV de la sfârșitul anului? Până atunci ar trebui teoretic rezolvate aceste numiri.

Eu cred că este o chestiune urgentă, care ține de acum. Este o chestiune pentru astăzi.

Deja s-a pierdut foarte mult timp.            

Cred că ar fi fost mai bine să se facă când s-a încheiat mandatul precedenților șefi, dar sper ca Parchetul General și DNA să aibă candidați clari și lideri clari în curând. Am spus calitățile importante ale unui lider credibil: independența, experiența, curajul și să fie un om capabil să facă reforme în viitor.

În privința unor declarații de ultimă oră ale unor lideri USL la adresa unor parteneri din  UE, declarații care până acum erau rezervate doar taberei extremiste, dar au devenit mainstream în coaliția de guvernare, ce părere aveți?

În fiecare țară găsim politicieni care exprimă diferite poziții. Mie mi se par importante poziția guvernului și ce face el în ceea ce privește reformele. Este important ce face guvernul, nu ce spun diferiți politicieni. Faptele, nu vorbele.

Va renunța Marea Britanie la restricțiile pe piața muncii pentru cetățenii români și bulgari începând cu 1 ianuarie 2014?

Da. Restricțiile vor fi ridicare la sfârșitul acestui an. Aceasta este limita restricțiilor, o perioadă de 7 ani de la intrarea unei țări în UE. Ele vor fi ridicate, conform legislației Uniunii Europene.

Ați văzut declarațiile ministrului de Interne german privind pericolul unei imigrații a sărăciei către Vest, a celor care vin în Occident doar pentru a obține beneficii sociale.

E dificil pentru mine să comentez ce spune un oficial german.

Există astfel de poziții și în Marea Britanie.

Pot să comentez doar poziția guvernului britanic. Noi suntem pro circulație liberă a muncii, dar suntem contra abuzării acestui drept. Este o recunoaștere a faptului că imigranții au contribuit mult la dezvoltarea economiei Regatului Unit, dar vrem să asigurăm cetățenii britanici că preîntâmpinăm o situație în care imigranții vin în Marea Britanie doar pentru a accesa sistemul de beneficii sociale și sistemul de sănătate. Și, de fapt, legislația UE oferă protecție în acest domeniu, ea permite libera circulație pentru muncă sau pentru a-ți stabili reședința doar dacă nu ești dependent de fonduri publice. Deci, în acest moment, guvernul britanic vrea să asigure populația că sistemul de beneficii sociale și de sănătate sunt protejate.

Premierul David Cameron vorbea, în contextul unui posibil referendum în Marea Britanie privind rămânerea în UE, despre un deficit de democrație la nivelul UE pe care îl resimt și cetățenii europeni. Cum poate fi corectat acest deficit de democrație?

Cred că, de fapt, multe s-au schimbat în Europa și există o îngrijorare că în privința acestor schimbări nu au fost consultați, nu li s-a cerut acordul oamenilor obișnuiți. David Cameron a spus că trebuie ca situația să fie îmbunătățită cu un nivel de transparență și un nivel de consultare mai înalt cu alegătorii în ceea ce privește legislația europeană. Guvernul, când a preluat puterea în 2010, a făcut o lege nouă, conform căreia toată legislația europeană trece prin parlamentul național. Dacă va apărea o situație în care centrul de putere se va muta de la Londra la Bruxelles, ar fi nevoie de un referendum pentru a afla poziția poporului britanic în această chestiune.

Deci este vorba de o situație ipotetică: dacă centrul de decizie se va muta de la Londra la Bruxelles, atunci vor fi consultați cetățenii prin referendum.

Exact. Trebuie să fiu precis în acest sens: aceasta este poziția guvernului de coaliție din Marea Britanie, mai mult, este cea exprimată de lege în Marea Britanie. Eu pot să reprezint doar poziția guvernului de coaliție Cameron. Partidele din Marea Britanie – conservatorii, democrat-liberalii, laburiștii - au opinii diferite în ceea ce privește un referendum despre locul Marii Britanii în UE și aceasta ar fi o discuție pentru alegerile parlamentare din anul 2015.

Având în vedere experiența ultimilor 7 ani, a fost o idee bună ca România să fie primită în UE, din punctul dvs. de vedere?

A fost o idee bună, fiindcă noi considerăm că a contribuit la stabilitate în această zonă a Europei. Noi vrem să continuăm acest proces și în Balcanii de Vest, și mai departe în Europa de Est. România a aderat la UE într-o perioadă foarte dificilă, fiindcă a urmat criza economică și aceasta, din păcate, a avut un impact negativ pentru toată lumea. Trebuie să trecem de această perioadă, dar, în general, considerăm că lărgirea UE este foarte importantă pentru securitatea UE, în ansamblu, deci și a Marii Britanii.

Sunt lecții de învățat din experiența românească? Standardele de aderare și monitorizarea postaderare vor deveni mai stricte?

Da, în privința Croației noi am luat toate măsurile din MCV și le-am pus în tratatul de aderare în capitolul 24, Justiție și Afaceri Interne. Deci pentru Croația și pentru alții, în viitor, e necesar să se ajungă la aceste standarde în timpul procesului de aderare.

Ce contacte bilaterale vor avea loc între România și Marea Britanie în următoarea perioadă?

Pe 12 martie așteptăm vizita ministrului Afacerilor Europene, David Lidington, la București. De fapt este a doua vizită a dânsului în România, fiindcă el a venit și în toamna lui 2010, imediat după începutul mandatului meu. Revine pentru a discuta problemele europene cu autoritățile din România după alegeri și pentru a stabili prioritățile parteneriatului strategic între Marea Britanie și România pentru viitor.
Cred că sunt multe de discutat, avem nevoie de un dialog despre tema liberei circulații și muncă, fiindcă dialogul este o necesitate în diplomație. De asemenea, vom discuta despre cum putem să intensificăm relațiile comerciale dintre Marea Britanie și România și problemele de securitate și politică externă, unde eu cred că România și Marea Britanie au multe în comun în ceea ce privește stabilitatea în Balcanii de Vest, situația din Orientul Mijlociu și planurile UE privind o relație mai strânsă cu Republica Moldova și țările Europei de Est. El se va întâlni, de asemenea, cu oameni de afaceri, cu oameni de cultură și, bineînțeles, cu colegii de aici, de la Ambasadă.

Va fi abordată, deci, și problema ridicării restricțiilor pe piața muncii?

Da, fiindcă după 31 decembrie 2013 România și Marea Britanie vor fi parte a aceleiași piețe a muncii. De aceea avem nevoie de un parteneriat mai strâns între autoritățile din Marea Britanie și România, pentru a face față oricăror provocări legate de această nouă fază a relațiilor noastre bilaterale în cadrul UE.

Cred că sunteți conștient de faptul că, în numai doi ani, ați devenit unul dintre cei mai iubiți ambasadori în România. Videoclipul în care recitați versurile lui Eminescu a devenit viral pe Internet. Unde ați învățat limba română?

Am observat că am avut multe reacții extrem de calde când am recitat poezii din Eminescu sau Miorița, o poezie pe care o iubesc mult. Ca să fiu sincer, am fost surprins de această reacție foarte răspândită și pozitivă. Eu am o pasiune pentru România. Am făcut un curs de limba română înainte de mandatul meu ca ambasador și am locuit cu o familie de români în Iași. A fost un curs de trei luni, în 2010. În Iași am învățat limba română, istoria și cultura României, am vizitat mânăstirile pictate, Lacul Roșu, am aflat multe despre trecutul acestei țări. Am continuat aceste studii aici, în București, în timpul mandatului meu de ambasador. În acest an, noi marcăm 75 de ani de activitate a Consiliului Britanic în România, care activează aici din 1938. Cred că este o ocazie potrivită pentru a celebra cultura României alături de cultura Regatului Unit și a ceea ce avem în comun.

Interviu cu Excelenţa Sa MARTIN HARRIS, ambasador al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, realizat de MĂDĂLINA ŞCHIOPU