Pe aceeași temă
Care au fost motivele pentru care s-a luat decizia de a refuza propunerea preşedintelui?
Discursul d-lui preşedinte Kelemen Hunor şi toate celelalte discursuri au avut acelaşi element: o astfel de reorganizare administrativă, fără o fundamentare temeinică, care necesită timp îndelungat, fără referendumul cerut de convenţiile la care România este parte, care este ca atare prevăzut şi de Constituţie şi de legea românească, şi fără a lua în considerare situaţia comunităţii maghiare, care, iarăşi, cel puţin în şase judeţe, are o situaţie garantată de convenţiile internaţionale, deci cu astfel de reorganizare nu putem fi de acord.
Dar de ce nu era convenabil pentru UDMR, pentru comunitatea maghiară rămânerea acestor două judeţe, Covasna şi Harghita, ca atare? Care ar fi fost dezavantajele?
Dezavantajele erau multiple. În primul rând, ca urmare a acelei reorganizări, populaţia maghiară din judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj şi Mureş ar fi ajuns într-un megajudeţ unde această comunitate ar fi scăzut sub 20%, ceea ce ar fi însemnat, conform legilor în vigoare în România, că această comunitate, care este de două ori mai mare decât comunitatea din Covasna şi Harghita, ar fi rămas fără drepturile lingvistice pe care le-au garantat convenţiile la care România este parte. Şi cu astfel de soluţie nu putem fi de acord. Carta europeană a autonomiei locale prevede clar, ca şi legislaţia românească, că orice schimbare a legislaţiei teritoriale necesită un referendum prealabil. Din cauza acestei reorganizări toată populaţia românească ar avea numai de suferit.
Spuneaţi că s-ar fi pierdut drepturile lingvistice, dar legea le prevede pentru oraşele, comunele cu peste 25%. Aceste lucruri nu rămâneau în vigoare?
Conform Constituţiei revizuite şi conform legilor subsecvente, dreptul de a-şi folosi limba maternă faţă de autorităţi există şi la nivelul consiliilor judeţene, la nivelul instituţiilor şi autorităţilor subordonate consiliilor judeţene şi la nivelul deconcentratelor, care sunt la nivelul judeţelor. Pentru că, la nivelul judeţelor, comunitatea maghiară din judeţul respectiv are o populaţie peste 20%. Or, din moment ce ar fi avut o populaţie sub 20%, aceste drepturi ar fi dispărut la nivel judeţean şi la nivel de deconcentrate.
Aţi încercat sau veţi încerca cu PDL o negociere pe o altă formulă? Mă refer la o reorganizare cu 14-16 judeţe, cum cerea UDMR?
Din punctul de vedere al Uniunii, astfel de încercări au existat. Noi avem o propunere de modificare a legii privind regiunile de dezvoltare, adică redesenarea acestora numai ca regiuni de dezvoltare, nu cu atribuţii de administraţie publică locală. Nu excludem să luăm ca una dintre variante transformarea acestor 16 judeţe sau o altă propunere care a existat din partea conducătorilor noştri, ca din cele 8 regiuni să fie dezlipite câte trei judeţe, adică Covasna, Harghita, Mureş, respectiv Bihor, Satu Mare, Sălaj, şi să fie judeţe distincte. Era şi a treia variantă, ca aceste câte trei judeţe să primească un statut aparte în cadrul megajudeţului. Dacă mă întrebaţi pe mine, eu vă spun că, din punctul de vedere al Regulamentului 1059, România oricum are nevoie de trei nivele, chiar dacă nu administrative, statistice, NUTS 1, 2 şi 3. Or, noi, pentru judeţe, ne încadrăm în NUTS 3, pe care le are toată Europa, de la 150.000 la 180.000 de locuitori. Sunt două judeţe care cu puţin o depăşesc, dar este conform Regulamentului 1059. Deci, dacă s-ar dori o regionalizare ar trebui să fie cu cele 16 regiuni şi să primească nişte atribuţii, evident pe modificarea Constituţiei, de la nivelul central, nu de la nivelul judeţean.
Vor mai avea loc negocieri cu PDL?
În mod evident vor mai avea loc negocieri cu PDL, pentru că PDL doreşte ceva din această reorganizare administrativă, pe care oricum noi o dorim, şi conform înţelegerilor noastre urma să fie dezbătută şi gândită în sesiunea care urmează, în semestrul doi al anului. Oricum, anumite elemente de reformă a deconcentratelor, cum şi d-l preşedinte a menţionat, trebuie să le discutăm.
S-a vorbit despre o amânare pentru următorul parlament a discutării regionalizării. Credeţi că, pe o majoritate USL, UDMR va avea mai multe şanse să obţină ceea ce doreşte?
Propunerea USL este de o altă natură. Propunerea USL e mai apropiată de varianta pe care am enunţat-o şi care era şi varianta noastră iniţială. Ei vorbesc despre cele 8 regiuni actuale, care au nişte deficienţe şi de aceea nu putem să atragem nişte fonduri. Nu că ar fi prea mici, nu că n-ar fi administrative, ci din contră, că sunt prea mari şi nu funcţionează din cauza asta. Dar revenind, din punctul meu de vedere, acea variantă, care a fost aleasă şi de Franţa şi Polonia, ca între nivelul judeţean şi nivelul central statal să intervină nivelul regional cu anumite decizii primite de la nivelul central, deci rol decizional şi administrativ, e mai apropiată decât actuala formulă propusă de PDL. Deocamdată nu discutăm aceste probleme cu USL. Noi dorim să discutăm variantele noastre, să încercăm o apropiere cu PDL, pentru că deocamdată suntem la guvernare. Şi dacă nu vom reuşi în timp util să găsim o formulă agreată de toate părţile, să lăsăm aceasta unei majorităţi care va fi capabilă să se conformeze cerinţelor.
PDL spune că nu va renunţa la reorganizarea administrativă, în sensul deconcentratelor, regiilor autonome, a acelui management privat de care s-a vorbit. UDMR va susţine această reorganizare?
Evident, dacă se va găsi o formulă prin care să se realizeaze o restructurare a deconcentratelor, care, în opinia noastră, teoretic, ar trebui să dispară de tot, doar un rol de control ar trebui să le rămână, şi nu un rol administrativ. Care este diferenţa? Ar exista o autoritate la nivel de regiune care vine în control şi verifică dacă lucrurile merg bine, spre deosebire de acea autoritate administrativă la care mai tot timpul cetăţeanul trebuie să se ducă să mai depună o hârtie, să mai ia o adeverinţă, să mai plătească nişte bani etc. Deci o soluţie care să nu pună pe drumuri cetăţeanul, dar care, din acest noian de organisme de control de care sunt toate judeţele pline, ar mai mătura ceva şi ar rămâne la nivel judeţean, cu asta suntem OK. La fel şi administrarea privată a unor regii autonome. Şi cu asta suntem OK. Dar toate aceste treburi trebuie să le discutăm pe concret. Deocamdată noi n-am văzut niciun articol de proiect de lege, nici pe organizare, nici pe modificarea legilor.
Statutul minorităţilor pare şi el amânat. Dacă PDL, în urma refuzului dvs. de astăzi, îl va bloca în continuare, care va fi atitudinea dvs.?
Atunci avem o problemă şi are şi PDL o problemă. Dacă nu veţi găsi o boabă în programul de guvernare despre transformarea celor 8 regiuni de dezvoltare în 8 megajudeţe şi desfiinţarea judeţelor, despre adoptarea Legii statutului minorităţilor naţionale însă veţi găsi. Deci dacă PDL crede că poate să desconsidere programul de guvernare şi alianţa, atunci s-ar putea să se găsească deputaţi sau senatori şi din partea noastră care să gândească altfel.
Vorbiţi despre ieşirea de la guvernare sau despre nevotarea unor acţiuni?
Exact. Parlamentarii noştri ar putea să gândească astfel: dacă colegul meu de la PDL nu votează Legea minorităţilor naţionale aşa cum ne-am înţeles, de ce să votez eu modificarea Legii 188, a funcţionarului public, că nici eu nu sunt de acord cu acele propuneri care se regăsesc acolo?
Dar, d-le Márton Árpád, nu miroase a şantaj asta?
Nu e şantaj. Ştiţi care diferenţa? Că onor deputaţii PDL par că ne şantajează. Au făcut azi, au făcut ieri, săptămâna trecută au făcut aşa. Ce nu le place, degeaba este deja în înţelegere, nu votează.
* * *
Temeri
Avem nişte drepturi garantate de convenţiile-cadru pe care le-a ratificat România, drepturi legate de un procent de populaţie prezent într-o astfel de arie administrativă, toate acestea dispărând conform acestei reorganizări. Nicăieri în lume n-ar exista o comunitate etnică, naţională, minoritară, cum doriţi s-o numiţi, care să înghită fără să scoată un cuvânt o astfel de tentativă de eludare pur şi simplu a drepturilor pe care le are.
Amânare
Reforma administrativă se amână pentru toamnă. Până atunci, coaliţia se va axa pe descentralizarea şi reorganizarea instituţiilor deconcentrate pe forma actualelor regiuni de dezvoltare. Astfel, prioritatea devine descentralizarea atribuţiilor de la nivel central la nivel local, prin preluarea de către primării a unora dintre atribuţiile ministerelor, după modelul din învăţământ, prin numirea pe plan local a directorului şcolii.
* * *
Interviu cu MÁRTON ÁRPÁD, deputat UDMR, realizat de ANDREEA PORA
Citeste si despre: refuzul maghiar, limba materna, regiuni de dezvoltare, regiuni istorice, restructurarea deconcentratelor.
