Pe aceeași temă
D-le profesor, bacalaureatul de anul acesta este taxat drept un dezastru naţional. Era previzibil acest dezastru?
Bacalaureatul n-a făcut altceva decât să ilustreze care e nivelul de pregătire al absolvenţilor şi e un secret al lui Polichinelle faptul că la foarte multe şcoli se face carte pe sponci. De mult timp, bacalaureatul, şi nu numai el, se promova mai degrabă prin fraudă, lucru valabil de 40 de ani încoace. Toate regimurile au pus preţ mai degrabă pe rezultate false şi festiviste decât pe ceea ce se întâmplă cu adevărat. În momentul în care judeci activitatea unui profesor numai prin mediile pe care le obţin copiii la sfârşitul sau în timpul şcolii, evident că fiecare va încerca să pună note cât mai mari, să „le umfle“.
Care credeţi că sunt, până la urmă, cauzele principale ale acestei situaţii?
Învăţământul nu poate să meargă mai bine decât restul societăţii. Dacă elevii văd peste tot că se încurajează superficialitatea, că triumfă modelul celui care „se descurcă“, ei de ce să fie mai breji? Dacă, ani de zile, se trece la bacalaureat prin îngăduinţa profesorilor şi existenţa posibilităţii de a copia, de ce ar fi fost absolvenţii de anul acesta mai harnici şi mai pregătiţi decât cei din anii precedenţi? De ce n-ar fi copiat, când acest lucru le-a fost permis ani de zile? Nu ştiu dacă profesorii sunt principalii vinovaţi că s-a ajuns să se treacă prin şcoli mai degrabă pe bază de copiat decât pe bază de muncă. Eu zic că mai degrabă ceea ce văd elevii peste tot în jurul lor le induce concluzia că aceasta e calea firească.
Mulţi profesori se plâng că generaţiile care vin la liceu sunt din ce în ce mai slabe. Ce credeţi?
Nu ştiu dacă neapărat copiii din ziua de azi sunt mai puţin dotaţi intelectual. Din păcate, de câţiva ani încoace, se vorbeşte cu din ce în ce mai mare tărie despre eliminarea învăţatului pe de rost, eliminarea pregătirii formale, dar, cu cât se vorbeşte mai mult, cu atât se face mai puţin. Gândindu-mă, de-a lungul timpului, la elevii pe care i-am avut, pot să spun că elevii din ziua de azi nu sunt mai slab pregătiţi, dar au fost obişnuiţi să înveţe pe de rost, nu să judece.
După aceste rezultate de la Bac, ce măsuri credeţi că ar trebui luate?
Din punctul meu de vedere, nu trebuie să schimb nimic, elevii mei au rezultate bune. Dar, la modul general, cred că, în primul rând, fiecare profesor ar trebui să se străduiască să-i reînveţe pe elevi să judece. Aceasta e treaba la care trebuie umblat şi nu numai la nivel de liceu, ci mai ales la nivelul claselor din învăţământul primar şi gimnazial. Un lucru mai greu de realizat e să vadă elevul că societatea pune preţ pe şcoală, pune preţ pe faptul că elevul are pregătire, pune preţ pe cei care sunt implicaţi în viaţa şcolii. Dacă vede aceasta, va acorda şi el importanţă şcolii. Dacă nu, putem lua tot felul de măsuri, putem face tot felul de mese rotunde şi colecţiona tot felul de păreri salvatoare, tot degeaba.
Ar trebui făcut un bacalaureat diferenţiat?
Da, fără discuţie. E clar că nivelul pe care îl presupune un examen de bacalaureat nu este accesibil chiar tuturor absolvenţilor de clasa a XII-a. Dacă elevul vrea să dea un bacalaureat după care să acceadă la o facultate de vârf, îl dă pe acela, dacă nu, dă unul mai simplu. Altul vrea să dea un bacalaureat care să-i permită să facă studii economice, să dea un bacalaureat economic, nu unul dificil la matematică.
Au fost foarte multe voci în această perioadă care au susţinut că unul dintre motivele de substanţă ale eşecului din acest an de la bacalaureat a fost lipsa schimbării curriculei. Ce credeţi?
Curricula poate să arate oricât de bine şi poate fi oricât de înţelept făcută, contează cine o pune în practică. Pentru că exact după aceeaşi programă au învăţat şi cei care au luat note bune. Deci nu curricula e de vină.
Credeţi că profesorii care au avut astfel de rezultate la bacalaureatul de anul acesta ar trebui fie sancţionaţi, fie monitorizaţi...?
Nu cred că rezultatele rele se pot pune neapărat în cârca profesorului. Sunt convins că la aproape toate şcolile calitatea corpului profesoral e cam aceeaşi. Doar că unele şcoli au şansa să lucreze cu elevi care sunt mai interesaţi de studii şi alte şcoli nu au această şansă.
Ar trebui reintrodus examenul de admitere în licee?
Întrebarea fundamentală e: ce facem? Revenim la un învăţământ numai pentru elite sau mergem în continuare pe ideea că trebuie, totuşi, ca fiecare să treacă prin şcoală sau trebuie ţinut în şcoală măcar până la 16 ani? Cred că în ziua de azi nu mai putem să facem ca acum 60 de ani, când în liceu intrau poate jumătate dintre copii. Mai degrabă, facem şcoală şi cu cei care au mai puţină disponibilitate pentru învăţătură, dar nu trebuie neapărat să dea bacalaureatul. Asta însă cred că ar trebui să hotărască sistemul la nivel centralizat.
E normal să nu existe criterii de performanţă pentru profesori, ca salarizarea să nu ţină cont de ele? De exemplu, dvs, la „Mihai Viteazul“, unde promovabilitatea a fost de aproape 100%, sunteţi plătit la fel cu un profesor cu promovabilitate zero.
Nu consider că persoana care a avut ghinionul să predea la şcoala la care au picat elevii nu a făcut treabă. Poate că s-a preocupat mai puţin de matematică, dar s-a preocupat mai mult de aspecte cu caracter educativ. Eu am fost un an şi jumătate inspector şcolar şi, cu ocazia aceasta, am intrat şi în şcoli de mâna a treia sau a patra. Nu pot să zic că dacă persoana la care m-am dus la oră făcea o lecţie în care partea ştiinţifică era ceva mai subţire nu-şi făcea treaba. În schimb, impunea respect elevilor, ştia să le inducă ideea că e bine să ştii carte. Cred că fiecare profesor care a fost în situaţia aceasta a încercat să împace şi capra, şi varza, să facă şi ceva şcoală, şi să aibă grijă şi ca elevii să nu ajungă în situaţia să o ia razna. E greu de zis că, dacă elevii n-au luat bacalaureatul, neapărat profesorii nu şi-au făcut treaba. N-au luat bacalaureatul, dar măcar au terminat un liceu în care au fost învăţaţi să se pieptene, să se spele şi să nu vorbească neîntrebaţi.
Care ar fi concluzia? Ce ar trebui să înţeleagă părinţii şi elevii, societatea în general, din acest bacalaureat?
Ar trebui ca nu numai părinţii, dar poate şi o parte mai importantă a societăţii să ajungă la concluzia că poate ar fi bine să ne gândim la respectarea corectitudinii. Deci, fără hoţie. Dar să nu credeţi că în altă parte lucrurile se desfăşoară corect pentru că oamenii de acolo au în sânge corectitudinea. Nu. Cine e prins că mai calcă pe de lături, nu vorbesc numai de elevi, ci şi de adulţi, este taxat imediat. Trebuie rigoare.
* * *
Frauda
De mult timp, bacalaureatul, şi nu numai el, se promova mai degrabă prin fraudă. Acesta e un lucru valabil de 40 de ani încoace. Iar toate regimurile au pus preţ în special pe rezultate false şi festiviste, decât pe ceea ce se întâmplă cu adevărat. În momentul în care judeci activitatea unui profesor numai prin mediile pe care le obţin copiii la sfârşitul sau în timpul şcolii, evident că fiecare va încerca să pună note cât mai mari.
Decizie
Întrebarea fundamentală e: ce facem? Revenim la un învăţământ numai pentru elite sau mergem în continuare pe ideea că trebuie, totuşi, ca fiecare să treacă prin şcoală măcar până la 16 ani? În ziua de azi, nu mai putem să facem ca acum 60 de ani, când în liceu intrau poate jumătate dintre copii. Mai degrabă, facem şcoală şi cu cei care au mai puţină disponibilitate pentru învăţătură, dar nu trebuie neapărat să dea bacalaureatul.
* * *
Interviu cu MIHAI BĂLUNĂ, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul“, Bucureşti, realizat de ANDREEA PORA
Citeste si despre: programa scolara, bacalaureat diferentiat, admiterea la liceu, schimbarea curriculei, performanta scolara.
