Pe aceeași temă
Sunteţi ministrul cel mai detestat acum, deoarece aţi tăiat pensiile cu 15%. Cum s-a ajuns la această măsură extremă şi dureroasă? De ce nu sunt bani?
Bugetul de pensii se bazează pe contribuţii pe care le plătesc oamenii. Noi avem din ce în ce mai puţin contribuabili în România. Am avut şi un val de pensionări anticipate şi medicale, ceea ce a mărit cheltuielile.
Nu sunt contribuţiile prea mari?
Ba da, sunt relativ mari faţă de alte ţări, doar că acolo gradul de ocupare e mai mare şi plătesc mai mulţi oameni. Raportul dintre cei care plătesc şi cei care beneficiază e mai aşezat, mai mare, în favoarea celor care plătesc. La noi se întâmplă următorul fenomen: am 5 milioane şi jumătate de pensionari de plătit, or, toată contribuţia pe care pot s-o adun eu acum vine de la 4,7 milioane de oameni. O parte dintre pensionari, vreo 780.000, n-au plătit în viaţa lor contribuţie la pensii. Au plătit cooperativele agricole, care au dispărut şi n-a mai avut cine să plătească şi statul, bugetul de stat, a preluat pensiile acestora.
Când s-a ajuns la această concluzie?
Sistemul de pensii ale agricultorilor a fost, până prin 2003, tratat ca sistem de stat. Numai că, din 2003 încoace, numărul de beneficiari ai acestuia a scăzut de la 1,8 milioane la vreo 780.000, deoarece o parte dintre aceştia au lucrat ulterior şi au cotizat în sistemul de pensii.
De ce nu li s-a dat un ajutor social?
E acelaşi lucru, tot bugetul de stat ar plăti, numai că formula tehnică de calcul al pensiei ţine cont de vârstă, vechime, cât a lucrat în sistem. Totuşi, nu poţi să le dai la toţi la fel.
Cooperaţiile n-au avut sistemul lor de pensii?
Ba da, cooperaţiile, artiştii plastici, actorii, cultele au fost integraţi în sistemul public înainte, prin 1996, 1997, când n-au mai avut fonduri. Au intrat pe sistemul normal de tratament. Singurii care au rămas în afară sau au fost scoşi în afară după 2000 au fost cei din magistratură, diplomaţie, care, cu puterea lor de influenţă socială, şi-au creat legislaţii proprii.
Ceea ce numim noi caste acum, cei care au privilegii.
Interesant este faptul că, ulterior, aceşti privilegiaţi au căpătat gustul pentru un câştig şi mai mare. Unul dintre exemple este acela că magistraţii îşi stabilesc pensia la 80% din valoarea venitului salarial din ultima lună de activitate.
Ultima lună doar?
Da, dar mai apare o anomalie la magistraţi sau la diplomaţi. În fiecare an nivelul de salariu al postului din care au plecat devine baza de calcul pentru pensia fostului diplomat. Astfel, pensia sa se măreşte automat anual, în funcţie de evoluţia salariului.
Deci ele vor creşte în progresie geometrică.
Da, este o perspectivă îngrijorătoare. Avem situaţii în care nivelul pensiei speciale astfel calculate depăşeşte deja cu mult salariul pe care beneficiarul l-a avut la pensionare.
Care este cheltuiala cu pensiile acestea speciale?
Avem două tipuri de pensii speciale. Un tip de pensie specială se acordă pentru 7 categorii profesionale: diplomaţi, personal aeronautic, parlamentari, angajaţii Curţii de Conturi. Ei plătesc contribuţii, toţi, ca şi noi. Pensia care li se calculează le dă o anumită valoare, care este, în cazul personalului navigant, de exemplu, în medie de 1.800 de lei. Statul le dă dreptul să aibă o pensie de serviciu, cam 80% din ultimul venit salarial. Diferenţa e plătită din bugetul de stat. În cazul piloţilor, statul mai adaugă suma de 7.550 de lei şi se ajunge la o pensie medie de 9.185 de lei. Deci, statul le dă acestor oameni o sumă care este de 5 ori mai mare decât suma pe care o plătesc asigurările sociale.
Al doilea sistem special este armata, poliţia, serviciile secrete. Ei nu plătesc nimic la bugetul de pensii şi nici nu primesc pensiile de la acesta. Plătesc o contribuţie de 5% din salariu, însă pensia este suportată direct din bugetul de stat.
Statul le plăteşte pensiile, însă cheltuiala aceasta produce deficit bugetar şi apar discuţii privind sistemul românesc de pensii nesustenabil.
Evident, e cheltuiala bugetului de stat. Eu vreau să-i aduc acum în sistemul de pensii la care să contribuie. Statul cheltuieşte lunar cu bugetul de pensii în jur de 800 de milioane de euro, cam 10 miliarde de euro anual. Statul îmi dă o diferenţă de 1,7 miliarde de euro ca să-mi acopăr aceste costuri. Însă faptul că se ştie că se vor face modificări ale legislaţiei a creat o presiune pe sistem. Numărul celor care intră acum la pensie, fie pe zonele de anticipare, fie pe zonele medicale, este mai mare decât cel pe care l-am prognozat.
Cât de mare?
Nu pot să spun exact, însă cunosc sumele de bani pe care trebuie să le plătim în plus. Anul acesta este vorba de vreo 700 de milioane de euro. Şi n-avem banii ăştia. Eu nu reduc pensiile pentru a avea o economie şi a face altceva cu banii, eu tai cu 15%, că n-am de unde să scot 700-800 milioane de euro. Astfel se obţine o reducere a subvenţiei de la bugetul de stat de la 2,4 miliarde de euro la 1,7 miliarde de euro. Interpretarea că tăierile ar duce la vreo economie este greşită.
* * *
Peste 20 de ani, tot 40%
Noua Lege a pensiilor dă posbilitatea ca peste 15-20 de ani un om care va ieşi la pensie să poată primi circa 40% din salariu, cât este şi acum, spune Şeitan. „Am făcut sistemul privat de pensii, pentru a compensa această pensie care vine de la stat. Eu nu sunt de acord cu tăierea contribuţiei către sistemul privat de pensii, e o prostie. Pensiile private aduc venituri în plus la retragerea din activitate.“
Riscul căderii acordului cu FMI
Dacă nu ne respectăm acordul cu FMI, devenim o ţară fără credibilitate, spune Şeitan: „Durează mult timp până reiei un program cu FMI. Dar ţie îţi trebuie banii pe care îi poţi împrumuta din pieţele financiare, care te penalizează în condiţiile în care ai credibilitate. Riscul cel mare apare anul viitor, când România va trebui să ia măsuri şi mai dure, să crească TVA, cote, contribuţii chiar la asigurări, sau să facă tăieri şi mai mari“.
* * *
Deci pensiile se reduc din cauza numărului mare de pensionări anticipate?
Nu doar a pensionărilor anticipate, ci şi a pensionărilor medicale şi din cauză că pensiile noi sunt mai mari decât era anticipat în calculele bugetului de asigurări sociale. În perioada de criză sistemul de pensii a fost folosit ca o supapă. Un lucru pe care n-ai cum să-l prevezi. În plus, calculul cheltuielilor cu pensiile se face în funcţie de identitatea financiară a beneficiarului. Pe care nu-l ştii înainte. Chiar dacă ştiu că vor ieşi 180.000 de oameni, eu nu ştiu cu ce pensie vor ieşi aceştia, că nu le ştiu veniturile. Eu ştiu un singur lucru, că în fiecare an pensiile cresc.
Câţi au cerut pensionarea anticipată?
Avem 14.000 de cereri de pensionare anticipată în ultima lună.
Câţi erau într-o lună normală?
Într-o lună normală, pensionările anticipate nu săreau de 1.000.
A tăia pensiile cu 15% este o cruzime.
Am protejat pensiile mici, până în 350 de lei. Sunt totuşi peste un milion de oameni care au pensii mici.
Nu se putea totuşi stabili un prag, de 1.000 de lei, să zicem, sub care nu se opera reducerea?
Nu există alternativa aceasta, deoarece pensia e formată din două componente: un număr de puncte şi o valoare a punctului de pensie. Eu nu pot decât să reduc valoarea punctului de pensie şi asta pot s-o fac unitar.
Ce s-ar fi întâmplat dacă Legea pensiilor era aprobată în octombrie anul trecut?
Subvenţia statului acoperea exact suma aceasta care-mi lipseşte acum. Dacă era aprobată în octombrie, o puneam în practică şi anul acesta, în partea a doua a anului, aveai prima reducere a deficitului.
Deci, în 2011 se va reveni la nivelul de pensie actual, dacă economia îşi revine, dar cum se va întâmpla asta, câtă vreme lucraţi la Legea pensiilor?
Noi nu tăiem punctul de pensie. Acesta are valoarea de 730 de lei. Temporar, prin legile de asumare, reducem cu 15% valoarea punctului de pensie, asta înseamnă implicit pensia.
Da, termenul este 31 decembrie 2010. Pentru anul viitor valoarea punctului trebuie să plece de la nivelul acesta redus şi trebuie dus cel puţin către nivelul acela care a fost înainte de tăiere.
E cam ambiguă explicaţia.
Deci ne asumăm răspunderea ca pentru următoarele luni din acest an să reducem pensia cu 15%. Toţi care ies la pensie până la sfârşitul anului şi cei care sunt în plată acum sunt plătiţi potrivit acestui punct de pensie redus. Începând de la anul, valoarea asta a punctului de pensie trebuie să crească de la 622, de aşa natură încât, într-un parcurs, să ajungă iar nivelul actual de 732. După care, în fiecare an, se indexează valoarea asta cu un element compus din 100% inflaţia, plus 50% din creşterea salariului mediu.
Dacă îi veţi aduce în sistemul de contribuţii pe militari, pe poliţişti, veţi obţine bani în plus?
Evident, vor fi 230.000 de contribuabili în plus. Impactul bugetar imediat, în 2011, va fi acela că vor intra în buget 2,26 miliarde de lei, adică 0,39% din PIB. O să crească venitul bugetului de pensii şi îmi reduc subvenţia pe care o primesc de la stat. De aceea, deficitul în PIB o să scadă. Peste vreo 20 de ani o să fie un mic excedent. Vrem să obţinem o sustenabilitate financiară a sistemului de pensii într-o marjă de deficit sau de excedent de 0,5% din PIB. Asta înseamnă echilibru financiar, pe termen lung, până în 2030.
Cei care sunt plătiţi pe drepturi de autor vor plăti contribuţie. N-ar fi fost mai simplu să se facă o analiză, e adevărat, laborioasă, a numărului celor care sunt plătiţi pe dreptul de autor, neavând dreptul decât să li se ceară tuturor contribuţii la pensii?
Acum, Ministerul Finanţelor lucrează la un proiect de lege prin care toate tipurile de plăţi periodice de natură salarială care sunt făcute pentru a-l înlocui, pentru a evita contribuţia la sănătate, pensii, să fie taxate ca salarii. Se referă la convenţiile civile, de pildă.
Dar de ce penalizaţi drepturile de autor?
Nu este o penalizare, se încearcă încadrarea în definirea dreptului de autor, potrivit legii. În Legea dreptului de autor nu există ideea unui sistem periodic de plată.
Dar fenomenul de a camufla salariile sub diverse forme nu v-a dat de gândit că aceste cote de contribuţii sunt nerealiste, sunt prea mari?
Nu asta este problema… Nu-i chiar aşa. Dacă faci comparaţii, noi nu avem cele mai mari impozite pe lumea asta.
Dar cotele de asigurări sociale sunt de neplătit.
În timp, s-au făcut reduceri, cu 3-4%. Vi se pare puţin?
Dar a avea cote de peste 30% e o povară.
Alţii au 60%.
Dar alţii au salarii medii de 2.500 de euro, unde ceea ce rămâne contează.
S-au făcut reduceri de contribuţii sociale, însăşi cota unică a redus fiscalitatea. Dar aceste reduceri de contribuţii sociale nu mi-au adus la buget bani mai mulţi. Hai să zicem că le dăm mai jos, dar nu vor veni bani la bugetul de pensii.
Cum nici salariile crescute dublu n-au efect în creşterea de productivitate. Noi ne-am învăţat să privim cum patronii caută soluţii de profit, ceea ce este normal, însă în criză nu poţi menţine un profit de 15%-20%.
Sesizez o încăpăţânare…
Sistemul ăsta a fost judecat din perspectivă politică, a redus mereu contribuabilii şi a mărit numărul pensionarilor. Singura soluţie pentru a scădea contribuţiile este să restructurez sistemul.
Ce înseamnă asta?
Să-i aduc în sistem pe toţi cei care nu plătesc şi să opresc pensionările pe sub masă.
Dacă cineva are doar un contract de drepturi de autor plăteşte şi compania contribuţie?
Nu, angajatorul nu plăteşte.
Cota de contribuţie e plătită doar de cel care lucrează cu contract de drepturi de autor, de pildă.
Şi nu credeţi că asta va stimula fenomenul în care patronii vor prefera să angajeze oameni doar pe baza unui contract de colaborare, fără protecţia Codului Muncii?
Noi lucrăm cu un Cod al Muncii inflexibil, care se va modifica. Toată lumea încearcă flexibilizări.
Nu cred că aveţi dreptate. În Franţa, în Germania nu se fac reduceri de personal aşa de uşor. Şi acolo sindicatele au un cuvânt de spus, îi protejează pe angajaţi.
Eu cred că la noi concedierile se fac mai greu.
Mai greu? Anul trecut au fost concediaţi 700.000 de oameni din mediul privat.
Păi dacă se închid 70.000 de companii, ce vreţi să facă ele cu angajaţii? Dar ce, în Franţa, în Germania n-a crescut şomajul? E drept că acum la noi a început să scadă şomajul.
E normal, vara apar ofertele de muncă sezonieră.
Nu e doar atât. Statisticile noastre arată o tendinţă clară de reducere a şomajului. Cred că măsura privind şomajul tehnic a evitat o prăbuşire a locurilor de muncă. Vreo 220.000 de oameni sunt în şomaj tehnic, ei însă nu apasă pe bugetul de şomaj.
Există riscul ca tăierea pensiilor să fie anulată de Curtea Constituţională?
Noi avem două legi la Curtea Constituţională, una se referă la tăieri de salarii, ajutor de şomaj, pensii. A doua este recalcularea pensiilor burgheze, a celor speciale şi integrarea în sistemul de pensii a militarilor, poliţiştilor. Legea care îi atinge şi pe magistraţi e aceea a recalculării pensiilor speciale şi, ca atare, are cel mai mare potenţial de a cădea. E acelaşi lucru ca şi când ar cădea guvernul la moţiune.
Ce vă face să credeţi că Legea pensiilor va trece?
Ca să faci un lucru serios, trebuie să ai o lege solidă, nu poţi lăsa sistemul de pensii pe mâna politicienilor, deoarece ei sunt tentaţi să utilizeze posibilitatea parlamentară de a face legi. Uneori ei au alegeri şi au instrumentul cel mai simplu: intră în buget şi măresc pensiile sau zic altceva: am o strategie liberală şi tai contribuţia, fără să aibă o analiză detaliată şi mai ales pe termen lung. La pensii nu poţi să faci asta, să te joci. Cum s-a întâmplat în 2008, când au zis: hai să mărim pensiile, să fie 45% din salariul mediu. Două luni a funcţionat treaba asta. A ajuns într-un deficit de peste un miliard de lei pe loc, după care în anul următor am avut la 40% din start şi am intrat într-un deficit de 1,5 miliarde de euro. Pentru că nimeni nu s-a gândit că n-ai banii ăştia de la cei care până acum nu plăteau. E ca şi când acum mi-ar zice cineva: ia majorează pensiile cu banii pe care-i obţii. Bun, şi la anul cum le dau pensiile? De unde iau bani? De aceea ai nevoie de o lege organică. Dacă vrei să-i faci modificări, trebuie să te gândeşti.
Sunteţi politician.
Nu-s politician. Eu sunt un membru de partid şi atât. N-am fost pe vreo listă pentru niciun parlament. Sunt temporar ministru şi atât.
* * *
Pensiile speciale
România are 8.236 de pensii speciale, pentru care statul plăteşte lunar peste 42 de milioane de lei. „Aş putea să acopăr cu diferenţa pe care o plăteşte statul acestor categorii privilegiate cam 55.000 de pensii medii. Acesta este raportul de forţe pe o piaţă a pensiilor în care toată lumea ar trebui să fie tratată potrivit filosofiei sistemului de pensii, a contributivităţii şi a solidarităţii sociale“, spune Şeitan.
Radiografie
parţială
România are 4,7 milioane de pensionari în sistemul asigurărilor sociale, din care doar 39% au cotizat integral. Peste 120.000 de români au pensie anticipată parţială, a cărei valoare medie este de 696 lei. Alţi 9.347 de români au o pensie anticipată, în medie 977 lei. Aproape 905.000 sunt pensionaţi medical, cu diferite grade de invaliditate, iar pensia medie este de 556 de lei. Peste 500.000 de români primesc pensii de urmaş.
* * *
Interviu realizat de LIDIA MOISE
MIHAI ŞEITAN este ministrul Muncii
