Pe aceeași temă
Care a fost traseul Rezoluţiei Parlamentului European privind combaterea corupţiei în UE şi cum s-a ajuns la o astfel de majoritate?
Am lucrat la acest proiect vreme îndelungată. Procedurile în Parlamentul European sunt complexe. Am scris proiectul de Rezoluţie, am discutat şi obţinut sprijinul politic, mai întâi al grupului din care fac parte – PPE, apoi al altor grupuri parlamentare politice, au urmat alte proceduri şi discuţii pentru a fi trecut pe lista de priorităţi a grupurilor politice pentru sesiunea din septembrie. Am discutat cu mulţi deputaţi, din toate grupurile parlamentare, foarte mulţi din alte ţări şi de la ei am reuşit să obţin susţinerea pentru ca Rezoluţia anticorupţie să fie considerată prioritară. Vreau să spun că cele 553 de voturi pentru au fost obţinute prin eforturi susţinute. Am dorit, practic, şi am obţinut prin votarea Rezoluţiei susţinerea politică a Parlamentului European pentru mecanismul anticorupţie la nivelul Uniunii Europene şi am stabilit priorităţile Comisiei în procedura de verificare.
În mod concret, care vor fi implicaţiile Rezoluţiei asupra ţărilor din UE, ce măsuri vor fi obligate să ia, ţinând cont că această Rezoluţie nu are caracter legislativ?
În primul rând, Rezoluţia cere ca mecanismul de raportare a statelor membre să se facă în următoarele domenii prioritare: achiziţii publice, confiscarea averilor, justiţie, sistemul tranzacţiilor financiare. Iar aceste verificări şi raportări trebuie făcute în perioada următoare. Comisia Europeană a fost receptivă la dezbateri, dar va mai fi de lucru pentru a obţine decizia unor raportări înainte de 2013, adică mai repede, aşa cum am cerut. Este un proces de monitorizare continuă a statelor membre, fără deosebire, atât în cele care au arătat voinţă politică, cât şi în cele în care nu există voinţă politică pentru măsuri anticorupţie. Am solicitat ca ţările codaşe să fie indicate explicit. În evaluare, esenţială va fi implementarea legislaţiei, căci aici este testul capacităţii şi voinţei. Altfel rămânem cu legile pe hârtie. Şi tocmai asta şi-a propus mecanismul UE să evite.
Care vor fi consecinţele pentru România, în ce fel va influenţa Rezoluţia lupta împotriva corupţiei? Dacă MCV nu a reuşit, ce şanse sunt pentru Rezoluţie?
Acest mecanism va continua presiunea pe politicieni, magistraţi şi funcţionari pentru a aplica strict şi onest legile anticorupţie. Deciziile interne vor fi urmărite de Comisia Europeană, dar şi de alte state. Uitaţi-vă cât de important este MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) în contextul aderării României la spaţiul Schengen, care este bazat pe încredere. Un posibil raport negativ pe măsurile anticorupţie, care s-ar realiza pe baza noii Rezoluţii, nu ar face decât să crească neîncrederea celorlalte state. Ca atare, autorităţile - politice, judiciare – trebuie să ia măsuri pentru ca viitoarele raportări ale Comisiei Europene să fie pozitive.
Dacă MCV va fi ridicat, se vor putea impune măsuri împotriva corupţiei cu ajutorul măsurilor din Rezoluţie?
Comisia va elabora rapoarte de evaluare pe fiecare stat membru, de care cu siguranţă se va ţine cont şi care vor da încredere şi opiniei publice din România. Eu cred că MCV trebuie să rămână, în paralel cu noul mecanism, aplicabil tuturor statelor membre UE. Şi trebuie să rămână până ne îndeplinim cerinţele din MCV. Menţinerea MCV este în interesul public al României, pentru că oamenii vor schimbări reale. Avem nevoie în continuare de MCV pentru a continua eforturile de până acum în domeniul anticorupţiei şi reformei în justiţie. MCV îi ajută pe cei care vor să continue şi îi enervează numai pe cei care vor să oprească eforturile anticorupţie.
Sunteţi mulţumită de activitatea CSM în noua lui formulă şi, în particular, de cea a tinerilor „reformişti“ intraţi acolo?
Nu sunt mulţumită de activitatea noului CSM, care nu este pe măsura eforturilor şi încrederii investite. Nu şi-a îndeplinit multe dintre obligaţiile stabilite în rapoartele Comisiei Europene în contextul MCV. Nu a făcut nimic vizibil pentru curăţarea justiţiei şi creşterea încrederii publice.
Am văzut multe dezbateri şi consultări iniţiate de Consiliu, de parcă nu au avut obiective exacte, atunci când au candidat pentru funcţii în CSM. Firesc ar fi fost să vedem ce face noul CSM, ce măsuri ia ca să ajungă la obiectivele pe care fiecare membru şi le-a stabilit când a cerut votul magistraţilor să-i reprezinte la acest nivel.
Pentru că tot am vorbit de Rezoluţia anticorupţie, eu cred că cea mai dăunătoare este corupţia în justiţie. Şi, ca o soluţie, de pildă, mă gândesc
că pot fi impuse anumite măsuri: sancţionarea prin excluderea din profesie a magistraţilor care nu depun la termen declaraţiile de avere sau de interese, a celor la care există discrepanţe vădite, a celor din cauza cărora se prescrie răspunderea penală sau care întârzie nejustificat să adopte decizii.
Şi alte asemenea cazuri. Ce spune raportul Comisiei Europene pe justiţie din luna iulie?
Că dosarele cu politicieni sunt ţinute prea mult în instanţe, că nu sunt decizii ale instanţelor.
Dosarele cu politicieni trebuie judecate şi date decizii, oricare ar fi acestea.
Iar CSM este singura instituţie care poate lua măsuri în cazuri de întârzieri nejustificate.
Este cu adevărat necesară Legea confiscării averilor ilicite în contextul în care, iată, lui Dan Ioan Popescu i se pot totuşi confisca 4 milioane?
Da, este nevoie. Confiscarea averilor ilegale sau ilicite este una dintre cerinţele Rezoluţiei şi un domeniu acoperit de Mecanismul de Monitorizare, stabilit anul acesta de Comisia Europeană. România poate adopta o astfel de lege, dar depinde în primul rând de voinţa politică internă. În primul rând, eu susţin modificarea Constituţiei prin eliminarea prezumţiei de dobândire licită a averii, care nu mai există în niciun alt stat şi care nu este decât o pavăză pentru hoţi. În al doilea rând, prin lege şi în prezent se poate reglementa confiscarea extinsă. Averile nejustificate se confiscă şi în Statele Unite, şi în Marea Britanie, şi în alte state europene.
Ce se întâmplă cu Codul etic din PDL, trebuia adoptat până acum. Care sunt motivele tărăgănării şi de unde vine ea?
Codul etic se discută în Biroul Permanent Naţional al PDL, s-a discutat de-a lungul mai multor şedinţe. Vă reamintesc că niciun partid politic nu are un astfel de Cod etic, un document care creionează comportamentul şi cariera politică a unui membru de partid. Sper ca în perioada imediat următoare să fie adoptat. Preşedintele PDL, Emil Boc, susţine adoptarea Codului. Nu voi renunţa la acest proiect.
* * *
Mecanism
„Am vrut şi avem pentru prima oară un mecanism anticorupţie al Uniunii. Este al nostru, să-l susţinem şi să-l aplicăm riguros în toate statele membre. Avem nevoie de el pentru a ieşi din criza economică, financiară şi de încredere. Marile scandaluri de corupţie din ultimii ani şi criza datoriilor care a afectat statele membre au amplificat sentimentele de neîncredere ale cetăţenilor europeni.“ (Monica Macovei în deschiderea dezbaterilor pe marginea Rezoluţiei anticorupţie la nivelul Uniunii Europene)
Încredere
„Încrederea în instituţii, în justiţie, în sistemele financiare şi în clasa politică este esenţială şi vitală pentru unitatea Uniunii. Când cerem solidaritate, trebuie să oferim încredere. Aceasta a fost viziunea fondatorilor Uniunii. De aceea, avem urgent nevoie de aplicarea acestui mecanism şi cerem statelor membre onestitate şi severitate în aplicarea lui.“ (Monica Macovei în deschiderea dezbaterilor pe marginea Rezoluţiei anticorupţie la nivelul Uniunii Europene)
* * *
Interviu cu MONICA MACOVEI, europarlamentar, realizat de ANDREEA PORA
Citeste si despre: Rezolutia anticoruptie, Parlamentul European, Mecanismul de Monitorizare, Comisia Europeana, Legea confiscarii averilor ilicite.
