Pe aceeași temă
Astfel de legături există deja între unele state ale UE și Federația Rusă. Sunt state ale Uniunii care preferă să separe aceste două lucruri, tocmai pentru a le face compatibile: pe de o parte, sancțiuni ale UE împotriva Federației Ruse și, pe de altă parte, relații economice și politice cu Rusia. Acestă abordare ia din tăria și seriozitatea sancțiunilor și slăbește credibilitatea și unitatea de acțiune a Uniunii. Kremlinul s-ar fi infiltrat oricum prin dezinformare în Europa, dar astfel de legături încurajează propaganda falsă a Federației Ruse și slăbește fermitatea răspunsului european. Vedem că dezinformarea rusă s-a infiltrat peste tot, a ajuns până în inima alegerilor din Statele Unite și este de presupus că s-a infiltrat și în alegerile din state europene. Propaganda falsă vine prin Internet, prin televiziuni, prin persoane publice și ne invadează adesea fără ca mulți să își dea seama, pentru că se face prin mijloace sofisticate și pătrunde pe căi insidioase, mai greu de descifrat.
Ați discutat în Parlamentul European cum ar putea fi oprite aceste instrumente pe care spuneți că le folosește Rusia împotriva statelor din UE și nu numai?
Da. În prezent, contracararea dezinformării rusești se face în paralel pe plan național și pe plan comunitar. Ultima, prin departamentul StratCom pentru Est (East StratCom Task Force). Puține țări au reușit să găsească formule optime naționale: au reușit statele baltice, încearcă Ucraina prin rețele și platforme Stop Fake, iar Republica Moldova a adoptat o lege împotriva propagandei rusești. Nu vom putea contracara totul, pentru că există mii de trolli, agenți de influență folosiți de Federația Rusă, platforme digitale etc. Oricât le reducem, ele nu vor dispărea total, dar avem obligația să încercăm, pentru că sunt în joc securitatea comunitară, independența și securitatea națională a fiecărei țări. Din păcate, nu este prioritatea numărul unu a Uniunii și nici a multor state europene. Sper să devină cât de repede prioritatea, cu un răspuns pe măsură, pentru că, altfel, independența, integritatea și securitatea Uniunii și a statelor din regiune vor fi amputate. Federația Rusă duce un război ascuns, tăcut, insidios, indirect și ocult, cu atât mai periculos și devastator.
Credeți că avem în România canale de propagandă rusească?
Atacul împotriva multinaționalelor, practicat de peste un an în România de unii politicieni, mai ales dintre cei aflați la putere, de alți actori publici, de o parte dintre televiziuni, este un exemplu de propagandă falsă rusească. Să nu uităm nici Sputnik ori Russia Today, foarte active în România.
Diferite cercetări sociologice arată, într-adevăr, că sentimentul antioccidental în România este în creștere.
Cauza principală este dezinformarea rusească. De exemplu, tot timpul se spune: „dar de ce nu intrăm în Schengen?“ și răspunsul invariabil al oficialilor este cel folosit și de Moscova: „Pentru că suntem o țară de mâna a doua“. Nu este adevărat. Românii nu sunt de mâna a doua, dar avem politicieni penali, mincinoși, neprofesioniști, plagiatori, care nu duc țara înainte, îi alungă pe investitorii serioși din țări cu democrații vechi și stabile, dar și pe investitorii români corecți și serioși, încearcă să fractureze societatea, predică împotriva capitalismului, folosind praticile comuniste folosite de Rusia Sovietică, și toate acestea ajută propagandei rusești false. Efectul este creșterea sentimentului antioccidental în România, care este în sine unul dintre mijloacele rusești de dezinformare.
De fapt, de ce nu intrăm în Schengen?
Nu intrăm în Schengen din cauza lipsei voinței politice de a continua eficient lupta împotriva corupției. Mai mult, avem politicieni și oligarhi care vor să oprească anticorupția și să slăbească instituțiile și legislația anticorupție, folosind inclusiv canalele de comunicare pe care le controlează. Acum, majoritatea politică aflată la guvernare a modificat legile justiției și a început schimbarea codurilor penale. Prin modificările propuse demonstrează că vor să transforme România în paradisul criminalității, pentru că infractorii se adună în țările în care legea penală le este mult mai favorabilă decât în alte țări. De exemplu, anchetele pentru trafic de droguri, de armament, de persoane sau spălare de bani sunt transfrontaliere. Dacă ar intra în vigoare schimbările propuse la codurile penale, toate investigațiile începute în alte state UE împotriva traficului, spălării de bani, evaziunii fiscale, terorismului vor fi blocate, pentru că în România persoana investigată trebuie informată imediat despre investigația în curs. În acest fel s-ar bloca nu numai anchetele naționale, ci și cele transfrontaliere. S-ar bloca în mai multe feluri cooperarea polițienească și judiciară în cazul anchetelor care vizează infracțiuni pe teritoriul mai multor state, inclusiv în România. Slăbirea instituțiilor și a legilor anticorupție și anticriminalitate de orice fel fac România vulnerabilă și ușor de cucerit politic și economic. Cui folosește asta? Penalilor din orice țară, dar și Federației Ruse, care vrea să își recapete puterea asupra țărilor din fostul bloc comunist și să și-o extindă în Europa sau chiar în SUA.
Ani la rând, Codul Penal și de Procedură Penală au fost în regulă, dar România tot nu a fost primită în Schengen. E posibil ca marile puteri europene să nu-și mai dorească să se extindă, nici măcar cu Spațiul Schengen, în special după criza migranților?
Sigur că este o decizie politică, dar ea se bazează pe ce se întâmplă și s-a întâmplat în România. Vă amintesc că au fost foarte scurte perioadele din ultimii 10 ani în care voința politică majoritară a susținut prin fapte lupta împotriva corupției. Majoritatea rapoartelor MCV spun: instituțiile își fac treaba, dar nu există voința politică pentru lupta anticorupție. Voința politică este măsurabilă: în câte cazuri nu ai ridicat imunitatea din totalul de cereri, de câte ori ai încercat să schimbi Codul Penal sau de Procedură Penală în favoarea celor cu probleme penale, chiar dacă nu ai reușit? Să nu uităm de „marțea neagră“. Iar acum, ministrul Justiției Toader a trimis în parlament un proiect de lege prin care pretinde că a transpus Directiva UE din 2014 privind punerea sub sechestru și confiscarea extinsă, dar, citind proiectul, constați că nu a transpus nici 10% din directivă. Simplu, nu am intrat în Schengen din cauza unor politicieni români care nu au vrut și nu vor să fie anchetați, condamnați sau să li se confiște averile. Ei sunt răspunzători.
Președintele Comisiei Europene a vorbit de mai multe ori despre justiția românească, transmițând niște avertismente. De ce credeți că oficialii din România nu mai iau în seamă semnalele venite de la Bruxelles?
Pentru că iau în seamă numai propriile interese, să scape de anchete și de eventuale condamnări și confiscări. Am senzația că mulți politicieni din PSD, ALDE și UDMR duc acum un război pe viață și pe moarte pentru a scăpa de justiție și a nu mai fi egali în fața legii, iar la Bruxelles mint, de parcă întreaga lume nu ar fi văzut sutele de mii de români protestând în stradă. Ce or să le spună? Că oamenii protestează pentru nimic? Că sunt nebuni? Că sunt instigați de multinaționale și de Soros? Nu au cum să contrazică evidența străzii. Însă acești politicieni ne scot din Europa, unde mulți s-au săturat de veșnicele probleme din România, de penalii sau plagiatorii din fruntea țării. Dar șansa noastră vine de la protestatari, care au făcut României o imagine fantastică, arătând că poporul nu este inert, ci vigilent, curajos și vibrant, că este și vrea să rămână în Europa și reacționează, reacționează de un an. La ultima dezbatere din Parlamentul European, mulți dintre deputații străini s-au referit la protestatari și la proteste. Mai ales că printr-o coincidență fericită, cu o săptămână înaintea dezbaterii despre încălcarea statului de drept în România, la Bruxelles, în Parlamentul European, a fost o expoziție de fotografii cu imagini reale din Piața Victoriei, pe care am organizat-o cu multe luni înainte. La expoziție au venit și reprezentanți ai protestatarilor, care au discutat singuri cu eurodeputați din multe state UE. Aceste întâlniri au fost benefice țării, pentru că, în dezbaterea din plenul Parlamentului European, mulți deputați străini au spus: ne-am întâlnit și am vorbit cu protestatari din România, sunt serioși și credibili, ne-au spus de ce au ieșit în stradă, ei sunt de crezut.
Ar fi posibile sancțiuni împotriva României? Sau, prin comparație cu Polonia, contrareforma în justiție de la noi nu e atât de gravă?
Sunt posibile sancțiuni din cauza loviturilor împotriva justiției și a statului de drept. Oricum, prima sancțiune și foarte importantă este slăbirea puterii de negociere a României la masa europeană. Este grav, pentru că Europa trece printr-un proces de refacere și România nu are capacitate și credibilitate pentru a negocia de pe poziții solide. Și pentru ceea ce fac guvernanții noștri acum, România și noi vom plăti un preț mare. Ca atunci când Iliescu a adus minerii în București și țara a plătit cel puțin 10 ani pentru asta. România nu e o țară de mâna a doua, ea arată așa din cauza unora ca Dragnea și Tăriceanu. Să ne uităm la Polonia, care a slăbit parțial după ce guvernanții au adoptat și aplicat modificări ale legilor justiției, au înlocuit judecători la Curtea Constituțională etc., chestiuni considerate de Comisia Europeană ca încălcând statul de drept. În România, cred că cele mai grave încălcări ale statului de drept sunt amendamentele făcute de parlamentarii PSD și ALDE pentru modificarea codurilor penale, încă neadoptate de parlament. Nu minimalizez modificările făcute legilor justiției și sper că parlamentarii le vor modifica corespunzător deciziilor Curții Constituționale și, mai mult, că vor asculta glasul magistraților. Mai sper și că vor renunța la ruperea unei bucăți din DNA, respectiv anchetarea corupției magistraților, pentru că asta ar încălca MCV, care cere clar să nu se modifice cadrul instituțional și legal al DNA. Dacă însă nu se vor opri și nu vor respecta MCV, se va declanșa și împotriva României procedura suspendării dreptului de vot în Consiliu, conform art. 7 din Tratatul UE, așa cum s-a procedat recent în cazul Poloniei. Guvernanții români au acum o scurtă perioadă să repare, nu să strice în continuare.
Vedeți o tendință a țărilor din fostul Pact de la Varșovia de a se uni cumva într-un grup ostil reformelor UE?
Da, ostil UE. Dar lucrurile sunt diferite din perspectiva relației cu Federația Rusă. Polonezii și guvernele Poloniei au fost și sunt antiruși, indiferent de culoarea politică. În cazul Cehiei și al Ungariei, nu putem spune același lucru. Astăzi sunt proruși. Zeman, președintele Cehiei, a afirmat că intrarea trupelor rusești în Cehoslovacia în 1968 ar fi ajutat țara, în vreme ce tinerii care au ieșit în stradă pentru a se opune trupelor rusești ar fi acționat împotriva interesului național. Și cu toate astea, Zeman a fost reales în 2018. Organizația neguvernamentală din Cehia Valori Europene a publicat un raport despre „campania masivă de dezinformare orchestrată de gruparea pro-Zeman și de... zeci de autori de platforme online de dezinformare pro-Kremlin... plătirea de către Lukoil a datoriilor personale ale șefului real de campanie al lui Zeman... și legăturile cu China ale finanțării campaniei împotriva contracandidatului...“. Propaganda rusească a funcționat. Și Viktor Orbán, după cum știm, se ajută cu bani de la ruși. Slovacii sunt la fel, au o relație compusă cu Moscova.
De ce credeți că UE nu are un mecanism care să se opună acestui avans al influenței rusești în statele UE?
La nivelul UE există un mecanism care s-a pus pe picioare recent, StratCom pentru Est, destinat să contracareze propaganda rusească, dar nu are suficienți angajați etc. Operează pe principiul contracarării dezinformării rusești prin mesaje pro-UE. Nu trebuie să așteptăm rezultatele în timp ale acestei structuri, ci trebuie să acționăm ferm și acum împotriva propagandei false rusești.
Adică UE se bate cu propaganda rusă folosind răspunsuri pozitive.
Da. Insuficient, față de dimensiunea uriașă a propagandei rusești și de sumele imense investite de Moscova în operațiunile de dezinformare.
De fapt, Rusia nu face decât să ia avantaj în locurile în care UE e vulnerabilă.
Face asta, dar și creează vulnerabilități. Nu așteaptă ca o țară să fie vulnerabilă, din cauza politicienilor ei, de exemplu, ci dă impulsuri pentru ca lucrurile să devină vulnerabile.
Credeți că România a fost vulnerabilizată de Rusia?
Sigur că da. Kremlinul vulnerabilizează și țări puternice. Nu reușesc cu țările baltice, de exemplu, dar cu alte țări reușesc. Ei nu așteaptă să devii tu vulnerabil din „n“ motive, ci te împing să devii vulnerabil. Cu politicieni precum cei din România, categoric le merge.
Credeți că România nu e vulnerabilă din cauza ignoranței, nepăsării, a unui amestec de ineficiență și prostie, ci din cauza unor intervenții străine, cum ar fi cea a Rusiei?
Din cauza ambelor. România este vulnerabilă din cauza politicienilor pe care îi avem. Cu ruși sau fără. Dacă rușii au intervenit în alegerile noastre din 2016 nu știu. Acum am aflat cu toții că au intervenit în cele americane și din alte state mult mai solide. Dar vedem că liderii PSD și ALDE își boicotează propria țară. Exemplul cu vizita premierului Japoniei este elocvent.
Poate a fost doar o întâmplare nefericită.
Nu putea fi o întâmplare nefericită, pentru că au venit oameni de afaceri alături de prim-ministrul Japoniei, pentru semnarea unor contracte. Semnarea are loc după negocierea contractelor între părți cu mult timp înainte. Logic, Guvernul României a participat la aceste negocieri, le-a dus la capăt și contractele erau gata de semnat. Cred că au făcut-o special: am negociat, veniți, semnăm; oamenii vin, dar nu are cine semna din partea României. A fost o palmă dată Japoniei, dar și românilor: plecați, noi facem afaceri cu China.
Acest gest este o trădare?
Este o trădare a interesului național. Era în interesul României să aibă contracte cu investitori japonezi serioși, iar alungarea lor este de neiertat, ca să nu mai spun de modul rușinos în care s-a făcut, știind mai ales cultura respectului și a politeții japoneze.
Împotriva ultimei ofensive împotriva DNA, președinta CSM, Simona Marcu, a cerut instituțiilor din sfera judiciară să urgenteze procedurile care ar putea reda încrederea cetățenilor în sistemul judiciar. Vi se pare un răspuns bun în fața atacului politic împotriva DNA?
E un răspuns general și nu e un răspuns ferm „opriți-vă!“. Dacă sunt, și sunt procurori DNA care greșesc, cum sunt cei doi din Prahova, trebuie să fie anchetați disciplinar de către CSM. Ancheta disciplinară conduce, prin votul CSM, și la excluderea lor. Hai să urmăm procedurile respective. Inspecția Judiciară îmi pare că anchetează selectiv. Să nu uităm că șeful Inspecției Judiciare din CSM a fost între primii susținători ai celor mai rele modificări la legile justiției, făcând un pas înapoi numai după reacția societății.
Președintele le-a dat un răspuns ferm celor care au vrut să compromită DNA. E suficient sau ar fi nevoie de o altă formă de arbitraj?
A fost un răspuns ferm prin repetarea cuvântului „penali“ și a încrederii în conducerea DNA. Președintele poate să modereze conflictul între puterea judecătorească cel mai bine reprezentată prin organizațiile profesionale cu mulți membri și puterea legislativă/executivă. Amintesc protestele magistraților de pe scările tribunalelor și ale parchetelor împotriva modificării legilor justiției, dar și ale codurilor penale. Acesta este un protest unic. Bravo lor! Dar nici acest lucru nu i-a oprit pe Dragnea & compania. În ecuația națională și mondială, protestul lor a contat foarte mult.
Credeți că acești politicieni fac servicii în mod voit Moscovei?
Da, e posibil. Prin modificarea legilor justiției și a codurilor penale, prin tentativa de mințire a UE, prin gonirea premierului Japoniei, României i-au făcut un mare deserviciu, pe care nu știu dacă, când și cum îl vom repara.
Credeți că această criză din justiție țintește voit vulnerabilizarea țării?
Categoric, criza slăbește țara. Știm că marea dorință a majorității parlamentare și a păpușarului din spatele guvernului este să scape de anchete, condamnări și confiscări și să rămână la putere. Dar mai vedem și ceea ce preia sau relatează Sputnik. Plus atacarea multinaționalelor. Da, există interese care coincid. Rușii le știu și dau o mână de ajutor.
În acest context, în care mai multe televiziuni transmit tot felul de înregistrări compromițătoare pentru procurorii anticorupție, ce-ar trebui să se întâmple? N-ar fi normal să se facă în primul rând o expertiză tehnică?
Sigur că sunt necesare expertize audio-video. Am ajuns să ne bazăm numai pe declarațiile date de Ghiță, Cosma și alți anchetați penal și trimiși în judecată? Ghiță să vină în România, să dea socoteală pentru acuzațiile care i se aduc, nu declarații de la distanță împotriva DNA. Sigur, procurorii din Prahova - Negulescu, procurorul Portocală, și Onea - și alții ca ei nu trebuie să mai existe în sistem, dar aici CSM să-și facă treaba, pentru că de CSM și ÎCCJ (în recurs) depinde sancționarea lor. Da, sunt uscături și în DNA, să scape de ele. Există circa 90 de condamnări definitive împotriva unor magistrați în ultimii 8-9 ani, pe baza anchetelor DNA.
Ar fi corect să fie oprite televiziunile să difuzeze astfel de mesaje?
Libertatea presei se bazează pe prezumția unei prese independente. Cred și lupt pentru asta. Trebuie să diferențiem însă între fapte și opinii, cum face și CEDO. Opiniile sunt libere. Dar faptele sunt adevărate sau mincinoase și difuzarea unor fapte mincinoase cu rea-credință este sancționată de CEDO. În acest context, amintesc și că Parlamentul Republicii Moldova a modificat recent Codul audiovizual, interzicând difuzarea informațiilor venite dinspre Federația Rusă, sub sancțiunea unor amenzi sau a retragerii licenței în cazul unor sancțiuni repetate, invocând și Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. În situații de criză trebuie răspunsuri de criză. Este exact sensul paradoxului toleranței: o societate tolerantă acceptă orice, inclusiv o idee intolerantă în sine și prin aceasta toleranța poate fi distrusă. Mintea unor oameni este sucită de minciunile picurate ca otravă. Proverbul „nu iese fum fără foc“ nu mai este adevărat. Ba da, iese fum fără foc.
Cine o poate apăra pe Codruța Kövesi, dacă va fi cazul?
În primul rând, Codruța Kövesi este puternică, sigură de sine, credibilă și se apără foarte bine. De peste un an rezistă la atacurile penalilor și ale celor care îi susțin. Și este clar că oamenii care au ieșit în stradă pentru apărarea statului de drept apără și DNA. Există reclamații de abuzuri, de acestea trebuie să se ocupe CSM cât mai repede și neapărat obiectiv. Dar am o întrebare: pe noi cine ne apără? Am văzut că prim-ministrul țării, Dăncilă, își apără consilierul Vâlcov, condamnat în fond la 8 ani de închisoare, spunând senin că nu-și abandonează „membrii echipei care trec printr-un moment dificil“. Și atunci o întreb pe d-na Dăncilă: nu-l abandonezi pe Vâlcov, dar ne abandonezi pe noi toți, abandonezi țara?!
Interviu realizat de SABINA FATI
