Pe aceeași temă
Ce a determinat Grupul Verzilor să inițieze rezoluția Parlamentului European privind statul de drept în România? În opinia dumneavoastră, care sunt încălcările grave ale statului de drept în România? Ce a ieșit cel mai mult în evidență?
Modificările legilor justiției anunțate de guvernul român au fost un dezastru, o legalizare de facto a corupției în România. Pentru noi era clar că trebuia să acționăm. Corupția este o problemă în multe țări și mulți nu acționează suficient pentru a o stopa. Dar, când un guvern decide să creeze condițiile prin care corupția este mai ușor de înfăptuit, vorbim de o nouă dimensiune. Am văzut protestele care au avut loc la începutul anului 2018 și am văzut represiunea brutală din 10 august 2018.
Cetățenii români, cetățenii europeni și-au exercitat dreptul de a spune guvernului și lumii că, atunci când furtul banului public, intimidarea judecătorilor și procurorilor, schimbarea legilor în beneficiul celor puțini și jefuirea statului în detrimentul generațiilor viitoare devin mai ușor de înfăptuit, acest lucru este inacceptabil. Europarlamentarii sunt direct aleși de către cetățeni și îi reprezentăm pe aceștia la nivel european. Ca atare, le-am auzit vocea și am acționat prin ridicarea problemelor lor în plenul Parlamentului European.
Recent, comisarul Frans Timmermans a vorbit despre posibilitatea ridicării MCV-ului pentru Bulgaria „înainte de sfârșitul mandatului actualei Comisii“. Nu este acest lucru prematur, în condițiile în care Bulgaria nu a făcut progrese în privința corupției la nivel înalt?
MCV a fost și este un instrument important și ar trebui păstrat atât timp cât este necesar în mod obiectiv. Atât Bulgaria, cât și România au făcut în trecut progrese importante împotriva corupției. Este o imensă dezamăgire că progresele sunt încetinite, așa cum se întâmplă în Bulgaria, și chiar întoarse, precum în România. Corupția este un rău și trebuie să i se răspundă oriunde, în orice moment. Noi, Verzii, ne dorim ca progresele sau absența lor în lupta împotriva corupției să fie raportate pentru fiecare stat membru și chiar pentru instituțiile UE. Raportarea și monitorizarea nu înseamnă că există în mod necesar o mare problemă, dar arată vigilență și voința de a acționa.
Putem să vorbim despre o metodologie comună împotriva statului de drept folosită de țările din Europa Centrală și de Est? În fond, nu doar în România vedem astfel de derapaje, dar și în Polonia și mai ales în Ungaria.
În România, guvernul a utilizat paragrafe scoase din contextul hotărârilor Curții Europene de Justiție (CEJ) sau a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru a justifica schimbări în modul în care funcționează justiția, cu impact asupra mecanismelor de checks and balances care trebuie să existe în legislația fiecărui stat membru. Modul în care ministrul Justiției folosește pârghiile administrative pentru a scăpa de procurorii eficienți este exact tipul de acțiune care ar fi trebuit să fie împiedicată de legile corespunzătoare.
Dar guvernul român nu este un inovator în aceste chestiuni. Într-o anumită măsură, guvernul maghiar a făcut același lucru, guvernul polonez a mers pe aceeași cale, iar Uniunea Europeană a reacționat. România trebuie să-și dea seama că, în fața unor încălcări sistematice ale principiilor fundamentale, Uniunea Europeană trebuie să acționeze. Nu este prea târziu pentru guvernul român să oprească eforturile de subordonare și control al sistemului de justiție și de a se concentra pe rezolvarea problemelor reale ale populației, în loc să se îngrijească doar de elitele politice corupte.
Corupția nu este o problemă regională. Contextul este diferit în fiecare dintre aceste țări. Și ar trebui să-l adăugăm și pe Babis (premierul ceh, n.r.) în această fotografie. Totuși, ceea ce este comun este următorul aspect: corupția subminează textura societății și reprezintă o încălcare gravă a statului de drept. În consecință, corupția înseamnă o pierdere de bani publici și, prin urmare, generează un sistem educațional mai slab sau degradarea asistenței medicale etc. Este un prejudiciu real pentru toată lumea. Dar trebuie, totodată, să avem în vedere cadrul mai larg al statului de drept.
Ce a învățat UE din criza statului de drept din statele Europei Centrale și de Est? Este mai aproape să răspundă statelor membre care nu respectă valori și principii europene fundamentale? Ce pârghii tangibile și „arme“ poate utiliza UE pentru a combate încălcarea statului de drept?
Modul în care UE va răspunde problemelor statului de drept într-un număr tot mai mare de țări este absolut crucial. UE trebuie să protejeze drepturile și libertățile cetățenilor săi. Dar în prezent ne lipsesc instrumentele. Avem mecanismul Articolului 7, dar acesta intră în joc atunci când problemele sunt deja foarte avansate. Noi, Verzii, am dori să avem o monitorizare continuă și independentă a situației statului de drept în toate statele membre, dar și a instituțiilor UE, astfel încât procesul de monitorizare să fie depolitizat și problemele să poată fi detectate din vreme.
Nu suntem de acord cu propunerea de a reduce banii pentru statele membre în care guvernul nu respectă principiile de bază. Mai degrabă, în astfel de cazuri, Fondul pentru Dezvoltare Regională ar trebui distribuit de Comisia Europeană direct beneficiarilor, ocolind guvernul național. Astfel, guvernul nu-l poate folosi pentru obiective politice, fondul este mai apărat de corupție, iar susținerea cetățenilor este menținută. Acestea sunt doar câteva idei. Sunt convinsă că problematica statului de drept va deveni una dintre cele mai importante chestiuni politice pentru UE.
Ce mesaj transmite un guvern activ preocupat de acțiuni împotriva statului de drept și care, în același timp, exercită președinția Consiliului UE?
Președinția oferă întotdeauna guvernului o oportunitate să strălucească prin expertiza și diplomația sa. Dar este, totodată, și momentul în care toată lumea va putea observa în detaliu situația dintr-o țară și abilitățile unui guvern. Sunt curioasă ce se va întâmpla cu președinția română.
Viktor Orbán visează la o majoritate care să îi sprijine viziunea sa asupra Europei, în perspectiva europarlamentarelor de anul viitor. Mai sunt forțele de centru pe val?
Nu există majoritate pentru viziunea lui Viktor Orbán. De fapt, momentul este favorabil taberei proeuropene, oamenii conștientizând, pe fondul lui Orbán, Le Pen și al Brexit-ului, că realizările și progresele din trecut trebuie să fie apărate și că cineva trebuie să pledeze pentru valorile pe care le consideră importante. Putem vedea această tendință în rezultatele și sondajele excelente ale partidelor verzi din întreaga Europă. Este nevoie de o forță proeuropeană, pro-schimbare, care să apere drepturile și libertățile civile ale cetățenilor, oriunde ar trăi în Europa.
SKA KELLER, copreședintă a Grupului Verzilor / Alianța Liberă Europeană, membră supleantă în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE)
Interviuri realizate de OCTAVIAN MANEA
