22 PLUS, nr. 320: Libertarianismul

Ionut Sterpan | 06.09.2011

Pe aceeași temă

Libertarianismul este urmaşul liberalismului clasic, doar că prezintă un angajament mai puternic faţă de proprietatea privată şi libertatea individului. Aceste lucruri sunt deja ştiute. Ce altceva ar trebui reţinut dintr-o lectură rapidă a capitolului despre libertarianism? Răspunsul nu este simplu, pentru că cititorii sunt grăbiţi în direcţii diferite.

Dacă cititorul sau cititoarea se grăbeşte într-o direcţie politică, va înţelege că libertarianismul poartă o semnificaţie politică aparte. Deşi în configuraţia de astăzi argumentele libertariene inspiră forţele politice coalizate sub umbrela dreptei, filosofia politică libertariană critică presupoziţiile distincţiei stânga-dreapta. În varianta uzuală a distincţiei, atât reprezentanţii dreptei, cât şi ai stângii acordă statului un rol pe care libertarianul i-l refuză. El susţine că toate serviciile furnizate astăzi de stat - sănătatea, educaţia, asigurările sociale, infrastructura, producţia de monedă şi, după unii şi legea şi ordinea – pot şi ar trebui furnizate de piaţa liberă şi de asociaţii voluntare.

Dacă cititorul se grăbeşte într-o direcţie teoretică, i-aş îndrepta atenţia mai întâi către cuprins: lista subcapitolelor arată modul în care este abordat subiectul aici, spre deosebire de alte enciclopedii, care îi stau la dispoziţie. Am reluat subiectul în patru maniere. Prima oară, prezint o istorie intelectuală a libertarianismului cu accent pe discipline de studiu. A două oară, o istorie cu accent pe etape în evoluţia doctrinei. A treia oară, o istorie cu accent pe tipuri de libertarianism şi, a patra oară, o istorie cu accent pe argumente. În speranţa că aş putea oferi o instrucţie în gândirea de tip libertarian, am insistat pe ultima manieră de prezentare.

Pentru cititorii care se „grăbesc încet“, am încercat să redau legăturile dintre libertate, prosperitate şi proprietate privată. În mod sistematic, libertarienii argumentează în favoarea unui nivel maxim egal pentru toţi al libertăţilor sociale, al unui nivel maxim egal al libertăţilor de asociere şi disociere şi al unui nivel maxim egal al libertăţii de a întreprinde, vinde şi cumpăra. Am încercat să arăt de ce aceste standarde sunt legate.

Dincoace de caracterul exotic al standardelor, o propunere, mai ales pentru cei care se grăbesc încet, ar fi să acorde atenţie argumentelor libertariene în vederea discuţiei publice de astăzi. Ele sunt nespus de utile în înţelegerea şi evaluarea măsurilor instituţionale în care suntem astăzi prinşi.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22